facebook.com/Igor Dodon

Primii pași pentru creditul de 300 mln $ de la ruși și posibilități de export fără taxe vamale. Rezultatele vizitei în Rusia a președintelui Dodon

Federația Rusă va prelungi facilitățile și posibilitatea de export fără taxe vamale pentru 5 poziții tarifare, iar lista companiilor cu drept de export pe piața rusă va fi extinsă. Președintele Igor Dodon a oferit astăzi, 23 decembrie, mai multe detalii despre vizita sa de săptămâna trecută în Rusia și întâlnirea pe care a avut-o cu președintele Vladimir Putin. 

„Săptămâna curentă, guvernul Federației Ruse urmează să aprobe o hotărâre de guvern prin care prelungește acele facilități și posibilități de exporturi fără taxe vamale pe 5 poziții tarifare, cât și urmează să examineze posibilitatea de introducere, în regim preferențial, a încă 5 poziții tarifare. De asemenea, în timpul apropiat, vor fi deschise posibilitățile de export pe piața rusă pentru încă circa 150-200 de companii din Republica Moldova”, a anunțat președintele Igor Dodon în cadrul unui briefing de presă, după întâlnirea tradițională de luni dimineața cu premierul Ion Chicu și speaker-ul parlamentului, Zinaida Grecianîi.

Potrivit șefului statului, un alt subiect discutat cu reprezentanții Kremlinului a fost solicitarea de obținere a creditului de 300 de milioane de dolari pentru proiectele de infrastructură.

„Decizia de principiu a fost luată. În ianuarie urmează a fi negociate condițiile la nivelul reprezentanților ministerelor Finanțelor de la Chișinău și Moscova, pentru ca la începutul sesiunii parlamentare din februarie, acest acord să fie ratificat de pralement”, a declarat Igor Dodon.

Șeful statului a precizat că banii vor fi obținuți în condiții similare cu creditele contractate anterior de la partenerii occidentali.

„Vă asigur: condițiile nu sunt mai rele decât cele semnate cu partenerii noștri din Occident, fie că este vorba despre România, fie că e vorba de Banca Europeană de Reconstrucții și Dezvoltare sau Banca Europeană de Investiții”, a subliniat președintele Republicii Moldova.

Igor Dodon a menționat, de asemenea, că în contextul prelungirii acordului dintre Kiev și Moscova privind tranzitul de gaz pe teritoriul Ucrainei, aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova, de la 1 ianuarie, va fi realizată prin conductele tradiționale iar prețul va fi mai mic decât cel din 2019.

Precizăm că, de anul viitor, prețul la gazele livrate în Republica Moldova va fi diminuat cu 50 de dolari și va constitui în jur de 172-173 de dolari pentru o mie de metri cubi.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: