Platforma DA

Platforma DA și-a ales un nou președinte. Deputații Plîngău și Macari, aleși pe lista PAS, revin în rândurile formațiunii UPDATE

Liviu Vovc, care până acum a fost președinte interimar al Partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr” (PDA), a fost ales în funcția de președinte al formațiunii. Anunțul a fost făcut pe 28 iunie de reprezentanții partidului, care au menționat, de asemenea, că deputații Dinu Plîngău și Stela Macari, aleși pe lista Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), au revenit la PDA în calitate de membri ai Biroului Național Politic și ai Consiliului Național Politic.

Pe 28 iunie a avut loc Congresul Partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr”. „Delegații Congresului formațiunii l-au ales pe Liviu Vovc în funcția de președinte al partidului. (…) În cadrul Congresului au fost aleși și vicepreședinții formațiunii: Constantin Boeșteanu și Olga Caraman, iar funcția de secretar general i-a revenit lui Igor Serotila. Totodată, deputații Dinu Plîngău și Stela Macari au revenit la Platforma DA în calitate de membri ai Biroului Național Politic și ai Consiliului Național Politic”, au anunțat reprezentanții partidului.

Potrivit sursei citate, Congresul a aprobat și Strategia de dezvoltare a Platformei DA pentru perioada 2026-2028, „document care stabilește principalele direcții de acțiune pentru următorii ani și are drept obiectiv reconstrucția și consolidarea partidului ca alternativă politică pro-europeană credibilă”. „Strategia prevede consolidarea structurilor teritoriale, creșterea implicării membrilor, formarea unei noi generații de lideri, dezvoltarea expertizei în politici publice, îmbunătățirea comunicării și aprofundarea cooperării cu partenerii europeni. De asemenea, formațiunea își propune să se pregătească pentru viitoarele alegeri locale”, au adăugat reprezentanții partidului.

Dinu Plîngău a scris pe o rețea de socializare că, în cadrul Congresului, a declarat că „partidul trebuie să înceapă discuții cu partidele extra-parlamentare și pro-europene, pentru a consolida ceea ce a rămas în afara parlamentului”. „Personal, am eșuat în cadrul Blocului Împreună, deși a fost un proiect promițător. Mi-am asumat și-mi asum vina pentru că nu am reușit mai multe, atât în ideea consolodării, cât și în privința altor aspecte. În contextul situației politice actuale, cu recentele scandaluri și controverse publice, Republica Moldova are nevoie de o alternativă pro-europeană, dar nu populistă, ci una cu oameni profesioniști și curați, care la moment sunt dispersați prin diferite partide mai mici sau în societatea civilă”, a adăugat Plîngău.

Stela Macari a menționat că „Platforma DA rămâne ferm dedicată unei Moldove integrate în Europa, cu reforme profunde și beneficii pentru toți cetățenii”. „Nu vom deraia!”, a adăugat deputata.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții PAS în contextul revenirii deputaților în rândurile Platformei DA și a întrebat, totodată, dacă aceștia rămân deputați ai PAS.

Actualizare: Într-un comentariu pentru NM, purtătoarea de cuvânt a formațiunii de guvernare, Adriana Vlas, a declarat că Dinu Plîngău și Stela Macari rămân în fracțiunea parlamentară PAS. Ea a precizat că „nu a fost încălcat niciun regulament” prin alegerea lor în Biroul Național Politic și Consiliul Național Politic al Platformei DA, în contextul statutului lor de deputați PAS.

***

Amintim că, la mijlocul lunii iulie, Dinu Plîngău și Stela Macari au anunțat că Platforma „DA”, formațiunea din care făceau parte, a acceptat un „parteneriat politic” cu PAS și nu va participa la alegerile din toamnă pe cont propriu. Decizia a generat critici din partea opoziției și aprecieri din partea guvernării, în timp ce Blocul „Împreună” a ales să meargă mai departe fără Platforma „DA”. După demisia celor doi din fruntea Platformei, conducerea interimară a fost preluată de Liviu Vovc. Platforma DA nu a participat la aceste alegeri, însă Blocul „Împreună”, din care a fost exclusă după decizia lui Plîngău, a intrat în competiția electorală.

În septembrie, înainte de parlamentare, pe portalul anticoruptie.md și în spațiul public a fost publicată o înregistrare audio atribuită lui Plîngău. În înregistrare, acesta ar fi discutat strategii politice și posibile alianțe. Tot acolo, el ar fi sugerat, inclusiv, că ar putea rupe colaborarea cu PAS după scrutin, dacă partidul de guvernare „va avea majoritatea și nu va împărți funcțiile”. Plîngău, care nu a confirmat și nici infirmat autenticitatea înregistrării, a ironizat, în schimb, „știrea bombă” pe rețelele sociale.

Între timp, Blocul „Alternativa” și Partidul Național Moldovenesc au acuzat PAS și Platforma DA că ar forma un bloc electoral camuflat și au depus contestații la Comisia Electorală Centrală (CEC). CEC le-a respins, constatând că nu există probe care să confirme aceste acuzații.

Pe 1 octombrie, la doar două zile după scrutin, Dinu Plîngău a declarat pentru NewsMaker că va renunța la fracțiunea PAS și va rămâne independent în Parlament, alături de colega sa Stela Macari. Ulterior, Plîngău a declarat că intenționează să revină „într-o formă sau alta” în Platforma DA.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

caleaeuropeana.ro

„Până la urmă, e decizia cetățenilor”. Maia Sandu, o nouă declarație despre unirea R. Moldova cu România

Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România rămâne „pe agenda de discuții”, însă a subliniat că o eventuală decizie în acest sens aparține cetățenilor. Șefa statului a precizat că, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților de la Chișinău este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deziderat susținut de majoritatea populației țării. Afirmațiile au fost făcute pe 9 octombrie, în cadrul unui interviu acordat portalului Calea Europeană, în marja Moldova Security Forum.

„Discuțiile despre unire nu sunt noi pentru Republica Moldova și pentru România. În momentul obținerii independenței și chiar înainte de obținerea independenței, la noi s-a discutat despre unire. În alte capitale și în alte țări se cunoaște mai puțin, se cunoaște insuficient istoria noastră și, evident, pentru unii, această afirmație a fost una surprinzătoare. Dar diferite state sau diferiți oameni reacționează diferit. Sunt politicieni și lideri care spun că, într-adevăr, Republica Moldova ar fi într-o siguranță mai mare ca parte a României și sunt lideri care spun că asta ar putea să creeze tot felul de probleme. Până la urmă, e decizia cetățenilor. Nu pot eu să decid asupra unui asemenea proiect major pentru Republica Moldova, iar Constituția noastră scrie că o asemenea decizie poate fi luată doar de majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale. Deci vorbim despre un număr mare de oameni. E un subiect care a fost pe agenda de discuții și care rămâne pe agendă”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a subliniat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților, care depun eforturi pentru a pregăti țara în vederea semnării tratatului de aderare în 2028.

„Noi muncim mult (…) și am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. (…) Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole”, a spus ea.

Amintim că, pe 9 octombrie, tot în marja Moldova Security Forum, Maia Sandu a făcut o altă declarație despre unirea Republicii Moldova cu România. Președinta a afirmat că reunificarea celor două maluri ale Prutului ar aduce „mai multă securitate” Republicii Moldova. „Dar această decizie aparține majorității cetățenilor Republicii Moldova. E o decizie mare care poate fi luată doar de un număr mare al cetățenilor noștri”, a adăugat ea.

***

De la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, afirmând inclusiv că ar susține această idee în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în luna mai, la Strasbourg, șefa statului a sugerat că autoritățile de la Chișinău ar putea lua în considerare reunificarea drept o alternativă pentru aderarea la UE, în cazul în care procesul de integrare europeană ar stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin în prezent unirea cu România. În România, nivelul de sprijin este considerabil mai ridicat: aproximativ 72% dintre cetățeni susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: