Platforma DA

Platforma DA și-a ales un nou președinte. Deputații Plîngău și Macari, aleși pe lista PAS, revin în rândurile formațiunii UPDATE

Liviu Vovc, care până acum a fost președinte interimar al Partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr” (PDA), a fost ales în funcția de președinte al formațiunii. Anunțul a fost făcut pe 28 iunie de reprezentanții partidului, care au menționat, de asemenea, că deputații Dinu Plîngău și Stela Macari, aleși pe lista Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), au revenit la PDA în calitate de membri ai Biroului Național Politic și ai Consiliului Național Politic.

Pe 28 iunie a avut loc Congresul Partidului „Platforma Demnitate şi Adevăr”. „Delegații Congresului formațiunii l-au ales pe Liviu Vovc în funcția de președinte al partidului. (…) În cadrul Congresului au fost aleși și vicepreședinții formațiunii: Constantin Boeșteanu și Olga Caraman, iar funcția de secretar general i-a revenit lui Igor Serotila. Totodată, deputații Dinu Plîngău și Stela Macari au revenit la Platforma DA în calitate de membri ai Biroului Național Politic și ai Consiliului Național Politic”, au anunțat reprezentanții partidului.

Potrivit sursei citate, Congresul a aprobat și Strategia de dezvoltare a Platformei DA pentru perioada 2026-2028, „document care stabilește principalele direcții de acțiune pentru următorii ani și are drept obiectiv reconstrucția și consolidarea partidului ca alternativă politică pro-europeană credibilă”. „Strategia prevede consolidarea structurilor teritoriale, creșterea implicării membrilor, formarea unei noi generații de lideri, dezvoltarea expertizei în politici publice, îmbunătățirea comunicării și aprofundarea cooperării cu partenerii europeni. De asemenea, formațiunea își propune să se pregătească pentru viitoarele alegeri locale”, au adăugat reprezentanții partidului.

Dinu Plîngău a scris pe o rețea de socializare că, în cadrul Congresului, a declarat că „partidul trebuie să înceapă discuții cu partidele extra-parlamentare și pro-europene, pentru a consolida ceea ce a rămas în afara parlamentului”. „Personal, am eșuat în cadrul Blocului Împreună, deși a fost un proiect promițător. Mi-am asumat și-mi asum vina pentru că nu am reușit mai multe, atât în ideea consolodării, cât și în privința altor aspecte. În contextul situației politice actuale, cu recentele scandaluri și controverse publice, Republica Moldova are nevoie de o alternativă pro-europeană, dar nu populistă, ci una cu oameni profesioniști și curați, care la moment sunt dispersați prin diferite partide mai mici sau în societatea civilă”, a adăugat Plîngău.

Stela Macari a menționat că „Platforma DA rămâne ferm dedicată unei Moldove integrate în Europa, cu reforme profunde și beneficii pentru toți cetățenii”. „Nu vom deraia!”, a adăugat deputata.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții PAS în contextul revenirii deputaților în rândurile Platformei DA și a întrebat, totodată, dacă aceștia rămân deputați ai PAS.

Actualizare: Într-un comentariu pentru NM, purtătoarea de cuvânt a formațiunii de guvernare, Adriana Vlas, a declarat că Dinu Plîngău și Stela Macari rămân în fracțiunea parlamentară PAS. Ea a precizat că „nu a fost încălcat niciun regulament” prin alegerea lor în Biroul Național Politic și Consiliul Național Politic al Platformei DA, în contextul statutului lor de deputați PAS.

***

Amintim că, la mijlocul lunii iulie, Dinu Plîngău și Stela Macari au anunțat că Platforma „DA”, formațiunea din care făceau parte, a acceptat un „parteneriat politic” cu PAS și nu va participa la alegerile din toamnă pe cont propriu. Decizia a generat critici din partea opoziției și aprecieri din partea guvernării, în timp ce Blocul „Împreună” a ales să meargă mai departe fără Platforma „DA”. După demisia celor doi din fruntea Platformei, conducerea interimară a fost preluată de Liviu Vovc. Platforma DA nu a participat la aceste alegeri, însă Blocul „Împreună”, din care a fost exclusă după decizia lui Plîngău, a intrat în competiția electorală.

În septembrie, înainte de parlamentare, pe portalul anticoruptie.md și în spațiul public a fost publicată o înregistrare audio atribuită lui Plîngău. În înregistrare, acesta ar fi discutat strategii politice și posibile alianțe. Tot acolo, el ar fi sugerat, inclusiv, că ar putea rupe colaborarea cu PAS după scrutin, dacă partidul de guvernare „va avea majoritatea și nu va împărți funcțiile”. Plîngău, care nu a confirmat și nici infirmat autenticitatea înregistrării, a ironizat, în schimb, „știrea bombă” pe rețelele sociale.

Între timp, Blocul „Alternativa” și Partidul Național Moldovenesc au acuzat PAS și Platforma DA că ar forma un bloc electoral camuflat și au depus contestații la Comisia Electorală Centrală (CEC). CEC le-a respins, constatând că nu există probe care să confirme aceste acuzații.

Pe 1 octombrie, la doar două zile după scrutin, Dinu Plîngău a declarat pentru NewsMaker că va renunța la fracțiunea PAS și va rămâne independent în Parlament, alături de colega sa Stela Macari. Ulterior, Plîngău a declarat că intenționează să revină „într-o formă sau alta” în Platforma DA.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: