Bani

Primul fond privat de pensii din Republica Moldova: cine poate contribui și care sunt riscurile? ANALIZĂ

Nicolai Paholinițchii
| 3 martie, 2026
11:19

În Republica Moldova ar putea fi lansat, în curând, primul fond privat de pensii. NewsMaker explică cine stă în spatele inițiativei, cine poate deveni participant, care este contribuția minimă și cât de sigură este investiția.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat, la mijlocul lunii februarie 2026, crearea primului fond privat de pensii din Republica Moldova – „Aragonn”. Totodată, instituția a desemnat societatea de investiții BROKER M-D în calitate de depozitar al fondului și a aprobat forma și conținutul acordului individual de aderare la fondul de pensii.

În 2024, compania omonimă Aragonn Grup SA a obținut prima licență din Moldova pentru administrarea unui fond privat de pensii. Unicul fondator al Aragonn Grup SA este compania moldovenească de asigurări Asterra Grup SA.

Notă NM. Compania de asigurări Asterra Grup a fost fondată în 2006. Activele sale în septembrie 2025 erau de 715,8 milioane de lei, iar profitul net — 30 de milioane de lei. Acționarii majori ai Asterra Grup: Roman Andronic — 35,9%, compania Braus Com (acționari: Roman Andronic — 41,2% și Oleg Digori — 58,8%) — 34,5%, precum și Larisa Ciobu — 11% și Dumitru Ciobu — 6%.

Este de remarcat că legea „Cu privire la fondurile de pensii facultative” a fost adoptată de Parlament încă în 2020.

Fondurile private de pensii le oferă cetățenilor posibilitatea de a economisi individual pentru perioada pensionării, în completarea pensiei acordate de stat.

Cum va funcționa fondul?

Directorul general al Aragonn Grup, Elena Pui, a declarat pentru NM că fondul își va începe activitatea după ce una dintre băncile comerciale va deschide contul necesar. Particularitatea acestui cont constă în faptul că trebuie să fie unul colectiv, astfel încât toți participanții să poată efectua contribuții.

Contribuția minimă lunară la fond este de 300 de lei, fără a exista un plafon maxim al sumei care poate fi achitată. Totodată, contribuțiile la fondul de pensii voluntar se deduc din venitul anual impozabil, ceea ce înseamnă că pentru aceste sume nu se achită impozit pe venit. Totuși, facilitatea fiscală este limitată: în acest an, suma scutită de impozit nu poate depăși 15% din venitul anual.

Aragonn a mai precizat pentru NM că nu toate persoanele pot deveni participante la fondul de pensii facultativ, ci doar cele angajate oficial și antreprenorii. De exemplu, pensionarii nu pot reinvesti pensia lor, la fel cum studenții nu își pot investi bursa.

Ieșirea din fond nu este posibilă pur și simplu, ci este condiționată de îndeplinirea uneia dintre două cerințe: efectuarea a cel puțin 60 de contribuții stabilite sau împlinirea vârstei de 60 de ani. Totodată, în cazul în care participantul nu ajunge să îndeplinească ambele condiții, dar este realizată cel puțin una dintre ele, sumele acumulate în fond vor putea fi retrase de către moștenitori.

După alimentarea contului, fondul percepe propriile comisioane și investește banii depuși.

Aragonn a mai menționat că fondul se încadrează în categoria participanților la piața financiară cu grad mediu de risc, de aceea „ponderea activelor cu risc scăzut în valoarea activelor totale ale fondului va constitui 80% – 60%”. Printre activele cu risc scăzut se numără valorile mobiliare de stat, precum și depozitele bancare.

În general, potrivit proiectului fondului, contribuțiile participanților urmează să fie investite în valori mobiliare de stat ale Republicii Moldova și ale țărilor din UE, în depozite bancare, în bunuri imobile, precum și în valori mobiliare emise de companii eligibile pentru investiții ale fondului de pensii.

Ce spun experții?

Expertul economic al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a menționat că în anii 1990 în Moldova s-a încercat deja crearea unor fonduri private de pensii. „Dar atunci, în condițiile unei inflații ridicate și ale unei piețe de capital slabe în Moldova, era imposibil să fie lansat un asemenea fond. Acum este momentul potrivit pentru aceasta: inflația, deși cu mici excepții, a intrat în coridorul inflaționist stabilit de Banca Națională de 5% ± 1,5%, la stat și la municipalități se formează piața de capital, [apar] propriile valori mobiliare, vor avea și companiile propriile titluri. Dar cel mai important — a apărut un segment de persoane care își pot permite [economisirea privată pentru pensie]. Este vorba, în primul rând, despre angajații companiilor străine”, a spus Ioniță.

Totodată, el a menționat că dezvoltarea fondurilor private de pensii este un proces lent. „Este necesar ca această piață să devină vizibilă [pentru consumatori] peste cinci ani”, a adăugat expertul.

Cât de sigur este?

Vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Vladimir Rusnac, a declarat pentru NM că este necesar să fie clar delimitate două noțiuni: administratorul fondului, care obține licență pentru această activitate, și fondul propriu-zis.

El a explicat că fondul, în sine, administrat de un administrator, nu are personalitate juridică, ci funcționează în baza unui contract de societate simplă, prevăzut de Codul civil. Activitatea administratorului va fi supravegheată de depozitar. „Mai simplu spus, depozitarul monitorizează ceea ce face administratorul”, a declarat Rusnac.

Notă NM: Depozitarul este un participant profesionist pe piața valorilor mobiliare, care asigură evidența, înregistrarea drepturilor de proprietate și păstrarea în formă electronică a valorilor mobiliare (acțiuni, obligațiuni) ale investitorilor. Acesta deschide și administrează conturi „depo” pentru clienți, confirmând dreptul de proprietate asupra activelor inclusiv în cazul falimentului brokerului – în situația de față, fondul privat de pensii.

Vicepreședintele CNPF a mai explicat că statul a prevăzut la nivel legislativ numeroase filtre menite să protejeze banii contribuabililor fondului. „Noi verificăm administratorii fondului, precum și acționarii, pentru ca aceștia să nu aibă probleme cu legea sau cu sectorul financiar, atât în Moldova, cât și în străinătate. Dacă există anumite probleme, nu va fi acordată licența”, a precizat Rusnac.

De asemenea, CNPF verifică minuțios și conducerea companiei administratorului: directorul, ofițerul de conformitate, managerul de risc și managerul de audit intern.

Pe lângă asta, acționarii trebuie să demonstreze că dispun de mijloacele financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor fondului în prima perioadă. „Dacă acordăm licență, atunci exercităm controlul asupra activității fondului. În lege există o gradație a riscurilor: înalt, mediu și scăzut. Când fondul are un nivel scăzut sau mediu de risc, atunci predomină instrumente investiționale precum valorile mobiliare de stat”, a spus Rusnac, adăugând că CNPF are competența de a monitoriza periodic activitatea fondului și, în caz de încălcări, de a aplica sancțiuni până la suspendarea activității.

Totodată, vicepreședintele CNPF a menționat că, deși există pârghii legale pentru asigurarea securității fondului, investitorii trebuie să ia în considerare riscurile atunci când își investesc banii.

Rusnac a precizat că, din punct de vedere legislativ, există două tipuri de fonduri de pensii: individuale, când persoana investește singură o parte din salariu, și fonduri create de angajatori. În acest caz, angajatorii obțin un instrument suplimentar pentru atragerea angajaților în companiile lor, a menționat Rusnac. El a adăugat că CNPF așteaptă cereri pentru crearea unor noi fonduri de pensii, în special din partea angajatorilor.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

analiză, contribuție minimă, investiție, Moldova, pensii

Știri similare

Promo

Lotus prezintă noul Eletre X — hyper-SUV hibrid cu autonomie de peste 1200 km

Politică

Dodon cere negocieri „de urgență” cu Rusia pe tema gazelor naturale: „Situația se va înrăutăți în continuare”

Politică

Numirea lui von Hebel în Comisia Vetting, din nou în Parlament, în ciuda criticilor. Grosu: „Trebuie să ne mișcăm repede”

Mihaela Conovali
| 6 martie, 2026
11:46

Majoritatea parlamentară a inclus pe ordinea de zi a Parlamentului proiectul de hotărâre pentru desemnarea unor membri în Comisia Vetting. Este vorba despre membrii Herman von Hebel și Bernard Lavigne. Se întâmplă după ce, în ajun, PAS a votat un amendament care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61, iar opoziția parlamentară a contestat decizia la Curtea Constituțională. În timpul unor declarații pentru jurnaliști, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a spus că „nu-i nicio viteză” în acest proces și că formațiunea sa are „un mandat foarte limitat, trebuie să ne mișcăm repede”, dat fiind faptul că „reforma e întârziată”.

Înainte de ședința Parlamentului din 6 martie, Grosu a declarat jurnaliștilor că va face uz de dreptul său de a propune plenului includerea în ordinea de zi a proiectului de hotărâre. „Nu-i nicio viteză. Lucrurile și discuțiile despre aceste două candidaturi, dar atacul e la cea dea doua candidatură, deja de două săptămâni se poartă. (…) Asistăm la două tendințe care se bat cap în cap: pe de o parte, majoritate parlamentară care face tot posibilul să accelerăm reforma justiției, și opoziția parlamentară unită care se opune acestui proces de reformă”, a declarat Grosu.

Solicitat să comenteze unele opinii, precum că hotărârea va compromite parcursul european al țării, Grosu a declarat: „N-am văzut un argument care-s pretențiile la candidat. (…) Noi avem un mandat foarte limitat, trebuie să ne mișcăm repede. Reforma e întârziată”.

Ce ține de poziția rezervată a deputatului PAS Dinu Plîngău față de von Hebel, exprimată pe 26 februarie, atunci când votul a eșuat, Grosu a declarat: „Eu am vorbit cu domnul Plîngău. Dumnealui are opinia sa. Noi am discutat. Ați văzut, am ajuns la o concluzie. A susținut inițiativa de deblocare, pentru că noi avem un blocaj acum. (…) Am stat și am discutat cu argumente: el a prezentat argumentele dânsului, eu am prezentat argumentele mele și am ajuns, într-un final, la acest rezultat, ceea ce este de apreciat și îi mulțumesc pentru înțelegere”.

Între timp, în debutul ședinței Parlamentului, Grosu a propus, la cererea Comisiei juridice pentru numiri și imunități, suplinirea ordinei de zi, inclusiv cu Proiectul de hotărâre privind desemnarea unor membri în Comisia de evaluare externă a integrității etice şi financiare a procurorilor. Propunerea a fost susținută de majoritatea parlamentară.

NM by mihaelaconovali25

Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.

Pe 5 martie, PAS a votat amendamentul care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. Opoziția parlamentară a sesizat Curtea Constituțională.