Problema numărul 1 a Republicii Moldova: ce spune premierul desemnat

Candidatul desemnat la funcția de premier, Alexandru Munteanu, consideră că, actualmente, cea mai mare problemă a Republicii Moldova este lipsa creșterii economice. El a declarat că acest fenomen nu produce doar efecte sociale asupra populației, ci și psihologice. Totodată, Munteanu a mai spus că Guvernul său intenționează să construiască o economie orientată spre investiții, iar „o mare parte” asistența financiară de 1,9 miliarde de euro, acordată de UE, va fi folosită pentru investiții, nu consum. Precizările au fost făcute pe 31 octombrie, în plenul Parlamentului, unde a venit pentru a cere votul de încredere al deputaților.

În timpul sesiunii întrebări-răspunsuri, deputatul socialist Igor Dodon l-a întrebat pe Alexandru Munteanu care este, în opinia sa, problema nr. 1 a Republicii Moldova la moment.

Sunt de părere că totul este relativ, dar, din toate probleme, sigur că lipsa creșterii economice rămâne problema nr. 1, fiindcă o creștere economică, în afară de aspectul economic, mai are și alte aspecte. Este și aspectul social, dar este și aspectul emoțional și psihologic. Când lucrurile se ameliorează, apare o speranță, apare o încredere că pot face lucruri, că pot investi, pot rămâne în țară, pot să-mi deschid un mic business. Și primul lucru la care fiecare din se uită: dacă există o creștere. Fiindcă, dacă există o creștere, înseamnă că și salariul meu crește, fie și puțin, sau pensiile. Deci, eu m-aș concentra asupra creșterii. (…) Noi avem deja program, idei. Discutasem și cu ministrul desemnat al Economiei despre cum s-a făcut în alte țări, cum s-a făcut la noi, în Republica Moldova. (…) Dar cred că avem șanse foarte bune acum să reușim în timpul cel mai apropiat să generăm o creștere care va fi observată de fiecare din cetățenii noștri”, a spus Munteanu.

Dodon s-a arătat, însă, nemulțumit de răspuns și a declarat că cea mai stringentă problemă cu care se confruntă țara noastră în prezent ar fi exodul populației. În replică, candidatul desemnat la funcția de premier a spus că emigrația este o consecință a lipse de creștere economică.

Exodul în mare măsură este o consecință a faptului că n-a fost o creștere. Sigur că noi am educat o generație liberă. Cetățenii R. Moldova sunt oameni liberi. Am construit un sistem educațional bun, care pregătește specialiști buni, care pleacă acolo unde se plătește mai bine. Deci, problema plecării e o problemă, dar e o consecință a faptului că n-am reușit aici să construim ceva mai viabil, mai frumos”, a declarat Alexandru Munteanu.

El a mai menționat că echipa sa guvernamentală se va concentra pe construirea unei economii de investiții, nu una de consum. „O să lucrăm foarte mult ca o mare parte din acea asistență pe care am primit-o de la Uniunea Europeană – și toate lumea știe: 1,9 miliarde – să fie folosită nu pentru consum, dar pentru investiții”, a precizat Munteanu.

Amintim că, astăzi, 31 octombrie, candidatul desemnat la funcția de premier, Alexandru Munteanu, prezintă în Parlament programul său de guvernare și echipa pe care o propune pentru Cabinetul de miniștri. La final, acesta va solicita vot de încredere deputaților.

În baza votului de încredere acordat de Parlament, președintele Republicii Moldova numește Guvernul prin decret, în termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data adoptării de către Parlament a hotărârii pentru aprobarea programului de activitate al Guvernului și acordarea votului de încredere.

În termen de cel mult 3 zile calendaristice de la data emiterii decretului privind numirea Guvernului, membrii Executivului depun individual, în fața șefului statului, jurământul.

***

Alexandru Munteanu – de carieră economist – a fost propus la funcția de prim-ministru de PAS, care a obținut din nou majoritatea după alegerile parlamentare din septembrie. Pe 24 octombrie, după consultările cu fracțiunile parlamentare, președinta Maia Sandu l-a desemnat oficial la această funcție.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om”. Maia Sandu, despre eliberarea lui Balan și reacțiile din societate

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu regretă decizia de a-l schimba pe fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, în cadrul operațiunii prin care au fost aduși acasă doi ofițeri ai SIS, reținuți anterior în Rusia. Potrivit șefei statului, aceștia sunt „doi cetățeni loiali Republicii Moldova”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Jurnal Politic”, un nou format video publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale. Menționăm că, în urma schimbului de deținuți, Moldova i-a readus acasă pe cei doi ofițeri SIS. În schimb, au fost predați Alexandru Balan și Nina Popova.

În cadrul interviului, Maia Sandu s-a referit la operațiunea internațională, care a implicat, inclusiv, aducerea în Republica Moldova a celor doi ofițeri SIS, reținuți anterior în Rusia. „A fost un stres mare, pentru că este vorba de viața unor oameni nevinovați. (…) Am răsuflat ușurat atunci când am primit informație despre faptul că cetățenii noștri au intrat pe teritoriul Poloniei. Mă bucur că această operațiune a reușit. A fost o operațiune complicată. (…) S-a lucrat mult, au existat multe riscuri”, a comunicat șefa statului.

Solicitată să comenteze unele reacții din societate potrivit cărora, în cadrul schimbului de deținuți, nu ar fi trebuit eliberat fostul adjunct al SIS, pe motiv că acesta a avut acces la informații privind securitatea Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat: „Atunci când se pune la îndoială necesitatea de a oferi un fost angajat al SIS-ului pe motiv că acesta deține informații, eu vreau să vă spun că această persoană a avut până acum foarte mult timp ca să „vândă” informații despre Republica Moldova, din păcate. (…) În ultimii ani s-a lucrat foarte mult pentru ca instituțiile statului și Serviciul de Informații și Securitate să se curățe de persoane care nu sunt loiale statului. (…) Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om pe doi cetățeni loiali ai Republicii Moldova”.

Pe 28 aprilie 2026, la frontiera belaruso-polonă Pererov-Beloveja a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

În urma schimbului de deținuți, Moldova a readus acasă doi ofițeri ai SIS, arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere. De asemenea, Republica Moldova a predat-o Rusiei pe Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse. 

Presa internațională a scris că negocierile pentru organizarea schimbului au durat mai mult de jumătate de an. Inițial, acestea s-au desfășurat în format bilateral, între KGB-ul Belarusului și serviciile de informații ale Poloniei. Ulterior, la discuții s-au alăturat serviciile speciale, diplomații și conducerea a șapte state, inclusiv România, Ucraina și Statele Unite. Principalul coordonator și mediator al acordului au fost Statele Unite.

Pe 29 aprilie, Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Balan nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea R. Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă de când a fost demis din funcție. Detalii AICI

Grațierea și eliberarea fostului director adjunct al SIS, Alexandru Balan, au stârnit reacții în mediul online. Unii au calificat schimbul de deținuți, pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan, drept o „operațiune istorică” și au mulțumit inclusiv conducerii țării, în timp ce alții au spus că aceasta ridică semne de întrebare și „este o provocare de securitate”. Sunt și din cei care au cerut explicații, dar și aducerea în țară a altor persoane. NM a făcut AICI o sinteză a reacțiilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: