Problema numărul 1 a Republicii Moldova: ce spune premierul desemnat

Candidatul desemnat la funcția de premier, Alexandru Munteanu, consideră că, actualmente, cea mai mare problemă a Republicii Moldova este lipsa creșterii economice. El a declarat că acest fenomen nu produce doar efecte sociale asupra populației, ci și psihologice. Totodată, Munteanu a mai spus că Guvernul său intenționează să construiască o economie orientată spre investiții, iar „o mare parte” asistența financiară de 1,9 miliarde de euro, acordată de UE, va fi folosită pentru investiții, nu consum. Precizările au fost făcute pe 31 octombrie, în plenul Parlamentului, unde a venit pentru a cere votul de încredere al deputaților.

În timpul sesiunii întrebări-răspunsuri, deputatul socialist Igor Dodon l-a întrebat pe Alexandru Munteanu care este, în opinia sa, problema nr. 1 a Republicii Moldova la moment.

Sunt de părere că totul este relativ, dar, din toate probleme, sigur că lipsa creșterii economice rămâne problema nr. 1, fiindcă o creștere economică, în afară de aspectul economic, mai are și alte aspecte. Este și aspectul social, dar este și aspectul emoțional și psihologic. Când lucrurile se ameliorează, apare o speranță, apare o încredere că pot face lucruri, că pot investi, pot rămâne în țară, pot să-mi deschid un mic business. Și primul lucru la care fiecare din se uită: dacă există o creștere. Fiindcă, dacă există o creștere, înseamnă că și salariul meu crește, fie și puțin, sau pensiile. Deci, eu m-aș concentra asupra creșterii. (…) Noi avem deja program, idei. Discutasem și cu ministrul desemnat al Economiei despre cum s-a făcut în alte țări, cum s-a făcut la noi, în Republica Moldova. (…) Dar cred că avem șanse foarte bune acum să reușim în timpul cel mai apropiat să generăm o creștere care va fi observată de fiecare din cetățenii noștri”, a spus Munteanu.

Dodon s-a arătat, însă, nemulțumit de răspuns și a declarat că cea mai stringentă problemă cu care se confruntă țara noastră în prezent ar fi exodul populației. În replică, candidatul desemnat la funcția de premier a spus că emigrația este o consecință a lipse de creștere economică.

Exodul în mare măsură este o consecință a faptului că n-a fost o creștere. Sigur că noi am educat o generație liberă. Cetățenii R. Moldova sunt oameni liberi. Am construit un sistem educațional bun, care pregătește specialiști buni, care pleacă acolo unde se plătește mai bine. Deci, problema plecării e o problemă, dar e o consecință a faptului că n-am reușit aici să construim ceva mai viabil, mai frumos”, a declarat Alexandru Munteanu.

El a mai menționat că echipa sa guvernamentală se va concentra pe construirea unei economii de investiții, nu una de consum. „O să lucrăm foarte mult ca o mare parte din acea asistență pe care am primit-o de la Uniunea Europeană – și toate lumea știe: 1,9 miliarde – să fie folosită nu pentru consum, dar pentru investiții”, a precizat Munteanu.

Amintim că, astăzi, 31 octombrie, candidatul desemnat la funcția de premier, Alexandru Munteanu, prezintă în Parlament programul său de guvernare și echipa pe care o propune pentru Cabinetul de miniștri. La final, acesta va solicita vot de încredere deputaților.

În baza votului de încredere acordat de Parlament, președintele Republicii Moldova numește Guvernul prin decret, în termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data adoptării de către Parlament a hotărârii pentru aprobarea programului de activitate al Guvernului și acordarea votului de încredere.

În termen de cel mult 3 zile calendaristice de la data emiterii decretului privind numirea Guvernului, membrii Executivului depun individual, în fața șefului statului, jurământul.

***

Alexandru Munteanu – de carieră economist – a fost propus la funcția de prim-ministru de PAS, care a obținut din nou majoritatea după alegerile parlamentare din septembrie. Pe 24 octombrie, după consultările cu fracțiunile parlamentare, președinta Maia Sandu l-a desemnat oficial la această funcție.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Culturii despre minusul de 580 de milioane constatat de Curtea de Conturi: „Nu e subevaluare, e lipsa efectivă a evaluării. Nu avem specialiști”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat constatările Curții de Conturi privind minusul de 580 de milioane de lei în patrimoniul ministerului prin „lipsa specialiștilor” și volumul enorm de muncă pe care îl presupune inventarierea. Acesta a precizat că problema nu ține de subevaluare intenționată, ci de lipsa efectivă a evaluării, și că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România.

„Nu e vorba despre subevaluare. Este, efectiv, lipsa evaluării, care, bineînțeles, se duce la partea de minus. Avem în muzee peste un milion de exponate. Acum Curtea de Conturi cere ca toate să fie contabilizate. Trebuie să vină un evaluator să vadă fiecare piesă din muzeu, cât costă. Vă dați seama ce volum de muncă iese”, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că problema nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România, și că ministerul are toată deschiderea față de Curtea de Conturi.

„Noi avem toată deschiderea și colaborarea față de Curtea de Conturi. Noi le-am explicat această situație. Sunt anumite probleme încântabile, pe care noi le vom rezolva. Urmează să elaborăm niște planuri ciclice, în care în câțiva ani poate să reușim inventarierea lor și să nu mai avem astfel de probleme”, a adăugat Jardan.

Ministrul a explicat că problema este una sistemică și complexă, vizând atât patrimoniul mobil — exponatele din muzee — cât și cel imobil, inclusiv clădirile aflate în proces de delimitare și monumentele istorice, în special bisericile, care revin treptat în posesia statului și trebuie evaluate de specialiști care lipsesc atât la nivel de minister, cât și la nivel național.

***

Amintim că pe 9 iunie Curtea de Conturi a publicat un raport de audit care a constatat mai multe nereguli la Ministerul Culturii. Cea mai mare abatere vizează patrimoniul public raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, din cele 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și contabilizate, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură, în valoare totală de 25,5 milioane de lei. Curtea de Conturi a mai constatat că din cele 15 recomandări formulate anterior, doar 3 au fost implementate integral, nivelul general de implementare fiind de 44%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: