parlament.md

Procuratura a depus 9 cereri în Parlament, privind ridicarea imunității, în vederea reținerii, arestării și percheziției lui Ilan Șor

Procuratura a depus 9 cereri în Parlament, prin care solicită încuviințarea ridicării imunității parlamentare, în vederea reținerii, arestării, percheziției și trimiterii în judecata penală a deputatului Ilan Șor. Acestea au fost date citirii, pe 16 decembrie, de speakerul Igor Grosu.

Sunt 9 capete de acuzare. Fracțiunea Partidului „ȘOR” a solicitat o pauză de 45 de minute.

„Unii cred că pauzele lungi și dese unii cred că sunt cheia marilor succese. Nu știu. Procedural trebuie să dau curs solicitării”, a răspuns Igor Grosu și a anunțat pauză până la ora 12:00.

Precizăm că trei dintre capetele de acuzare vizează dosare de escrocherie, alte două – spălare de bani în mărimi deosebit de mari. În afară de asta, Șor este învinuit de crearea unei grupări criminale, exces de putere, samovolnicie și depășirea atribuțiilor de serviciu. Igor Grosu nu a oferit detalii în acest sens.

Conform procedurii, cererile și materialele prezentate de Procuratura Generală au fost Comisiei juridice, numiri și imunități, care urmează să se convoace în ședință.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, deputații vor decide asupra cererilor Procurorului General, cu votul majorității, exprimat secret.

De ce Procuratura solicită ridicarea imunității lui Șor?

Pe 15 iulie, Procuratura Generală a publicat o serie de precizări la subiectul imunității parlamentare a trei deputați ai Partidului „ȘOR” – Ilan Șor, Petru Jardan și Denis Ulanov. Reprezentanții instituției au precizat atunci că, ținând cont de complexitatea și rezonanța dosarelor, procurorii ar putea solicita repetat ridicarea imunității parlamentare.

„Cu referire la speța Ilan Șor reiterăm că, în privința lui există cauze penale pendinte atât la etapa de urmărire penală, cât și la etapa judecării (care nu pot fi finalizate din motivul eschivării numitului). În context, poziția Procuraturii este că, odată fiind obținută încuviințarea Parlamentului pentru toate activitățile procesual-penale specificate supra, nu este necesară adresarea repetată către Legislativ pentru obținerea unui nou consimțământ”, se mai arată în declarație.

Totuși, „reieșind din complexitatea și rezonanța acestui subiect, lipsa unui precedent judiciar, pentru a se evita interpretarea și aplicarea normelor legale în detrimentul bunei desfășurări a actului de justiție, precum și pentru a unifica practica pe viitor, Procuratura va interveni către noul Legislativ cu solicitarea de a interpreta Legea în acest sens și, în funcție de poziția Parlamentului, va decide asupra necesității intervenirii repetate cu solicitarea de ridicare a imunității de deputat”, au conchis atunci procurorii.

***

Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive.

Pe  20 august, Curtea Supremă de Justiție a emis o încheiere irevocabilă, prin care dosarul lui Ilan Șor a fost strămutat la Curtea de Apel Chișinău, de la Curtea de Apel Cahul. Totodată, a fost menținută masura preventivă – arestul în privința lui Ilan Șor și anunțarea în căutare. Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a declarat că decizia i se pare „extrem de dubioasă”.

Liderul Partidului „ȘOR” a fost anunțat în căutare internațională la 30 iulie 2019, după ce la 25 iulie, prin decizia Curții de Apel Cahul, a fost anunțat în căutare națională. În același timp, instanța a emis o încheiere care autorizează un mandat de arestare pe numele parlamentarului.

De partea cealaltă, Ilan Șor a acuzat că justiția este controlată de noua guvernare și că este supus unor „fărădelegi cinice”. Fostul primar de Orhei a mai spus că a fost nevoit să se retragă din cauza amenințărilor la care ar fi fost supus atât el, cât și familia și echipa lui.

Deși nu a recunoscut oficial, Ilan Șor ar fi părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Potrivit anumitor surse, acesta s-ar afla în Israel. El s-a arătat gata să se întoarcă în țară, dacă mandatul de arest pe numele său va fi anulat. În urma alegerilor din 11 iulie 2021, Șor a obținut un nou mandat de parlamentar.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Генштаб ВСУ

Ucraina va primi drone de €6 mlrd din prima tranșă a creditului UE de €90 mlrd

Circa două treimi din prima tranșă de 9,1 miliarde de euro din creditul Uniunii Europene pentru Ucraina vor fi destinate achiziționării de drone de la producători ucraineni. Politico, care citează doi oficiali UE familiarizați cu planurile, scrie că Comisia Europeană pregătește un memorandum de înțelegere în care vor fi expuse condițiile privind acordarea și utilizarea banilor.

Memorandumul de înțelegere ar urma să fie prezentat marți, 19 mai, iar după aprobarea sa de către UE și Rada Supremă a Ucrainei, fondurile ar putea deveni disponibile spre utilizare la mijlocul lunii iunie.

Din prima tranșă a creditului de 90 de miliarde de euro, pe care UE a decis să îl acorde garantându-l cu propriul buget, 5,9 miliarde de euro vor fi direcționate către achiziția de drone pentru Ucraina de către Bruxelles. Ulterior, Comisia Europeană va transfera Kievului restul de 3,2 miliarde de euro, pe care guvernul ucrainean le va putea folosi pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, inclusiv pentru plata militarilor. „Comisia intenționează să efectueze prima tranșă cât mai curând posibil în trimestrul al doilea al anului 2026. Aceasta va fi folosită pentru achiziționarea de drone în Ucraina pentru Ucraina”, a confirmat pentru Politico un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Creditul UE, care va fi acordat în mod egal în acest an și anul viitor, va acoperi două treimi din deficitul bugetar estimat al Ucrainei, evaluat la 135 de miliarde de euro. Săptămâna viitoare, când miniștrii de finanțe ai statelor din G7 se vor reuni, Comisia Europeană va continua să solicite Canadei, Japoniei, Statelor Unite ale Americii și Marii Britanii să acopere partea rămasă a deficitului, a declarat unul dintre oficiali.

Cu ajutorul dronelor, Forțele Armate ale Ucrainei elimină aproximativ 80% din efectivele inamice de pe linia frontului. În condițiile deficitului de soldați și ale eforturilor de a proteja viețile militarilor aflați deja pe front, Ucraina dezvoltă intens și utilizarea complexelor robotizate terestre (NRC). „Infanteriștii pot și trebuie retrași din linia focului. Obiectivul nostru pentru 2026 este să înlocuim până la 30% din efectivele umane din cele mai dificile sectoare ale frontului prin tehnologii”, a declarat Nicolai Zinchevici, comandantul primei unități de NRC din Ucraina, în aprilie.

Dronele au devenit principalul tip de armament nu doar pe front, ci și în operațiunile la distanțe medii și lungi, notează The Moscow Times. Pe front, acestea distrug depozite, rute logistice și sisteme de apărare antiaeriană ale armatei ruse. Astfel, este afectată aprovizionarea trupelor ruse de pe linia frontului și este facilitată acțiunea dronelor cu rază lungă de acțiune, care, încă de anul trecut, desfășoară atacuri masive asupra infrastructurii energetice și de export a Rusiei, inclusiv asupra rafinăriilor, terminalelor portuare, depozitelor de petrol, precum și asupra uzinelor militare și chimice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: