parlament.md

Procuratura a depus 9 cereri în Parlament, privind ridicarea imunității, în vederea reținerii, arestării și percheziției lui Ilan Șor

Procuratura a depus 9 cereri în Parlament, prin care solicită încuviințarea ridicării imunității parlamentare, în vederea reținerii, arestării, percheziției și trimiterii în judecata penală a deputatului Ilan Șor. Acestea au fost date citirii, pe 16 decembrie, de speakerul Igor Grosu.

Sunt 9 capete de acuzare. Fracțiunea Partidului „ȘOR” a solicitat o pauză de 45 de minute.

„Unii cred că pauzele lungi și dese unii cred că sunt cheia marilor succese. Nu știu. Procedural trebuie să dau curs solicitării”, a răspuns Igor Grosu și a anunțat pauză până la ora 12:00.

Precizăm că trei dintre capetele de acuzare vizează dosare de escrocherie, alte două – spălare de bani în mărimi deosebit de mari. În afară de asta, Șor este învinuit de crearea unei grupări criminale, exces de putere, samovolnicie și depășirea atribuțiilor de serviciu. Igor Grosu nu a oferit detalii în acest sens.

Conform procedurii, cererile și materialele prezentate de Procuratura Generală au fost Comisiei juridice, numiri și imunități, care urmează să se convoace în ședință.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, deputații vor decide asupra cererilor Procurorului General, cu votul majorității, exprimat secret.

De ce Procuratura solicită ridicarea imunității lui Șor?

Pe 15 iulie, Procuratura Generală a publicat o serie de precizări la subiectul imunității parlamentare a trei deputați ai Partidului „ȘOR” – Ilan Șor, Petru Jardan și Denis Ulanov. Reprezentanții instituției au precizat atunci că, ținând cont de complexitatea și rezonanța dosarelor, procurorii ar putea solicita repetat ridicarea imunității parlamentare.

„Cu referire la speța Ilan Șor reiterăm că, în privința lui există cauze penale pendinte atât la etapa de urmărire penală, cât și la etapa judecării (care nu pot fi finalizate din motivul eschivării numitului). În context, poziția Procuraturii este că, odată fiind obținută încuviințarea Parlamentului pentru toate activitățile procesual-penale specificate supra, nu este necesară adresarea repetată către Legislativ pentru obținerea unui nou consimțământ”, se mai arată în declarație.

Totuși, „reieșind din complexitatea și rezonanța acestui subiect, lipsa unui precedent judiciar, pentru a se evita interpretarea și aplicarea normelor legale în detrimentul bunei desfășurări a actului de justiție, precum și pentru a unifica practica pe viitor, Procuratura va interveni către noul Legislativ cu solicitarea de a interpreta Legea în acest sens și, în funcție de poziția Parlamentului, va decide asupra necesității intervenirii repetate cu solicitarea de ridicare a imunității de deputat”, au conchis atunci procurorii.

***

Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani de închisoare, încă în 2017, în prima instanță, pentru rolul jucat în „furtul miliardului” din sistemul bancar, dar procesul în apel trenează. Sentința a fost atacată în instanța de apel. În februarie 2018, dosarul de condamnare a fost transferat la Curtea de Apel Cahul. De atunci au fost convocate zeci de ședințe de judecată, majoritatea dintre ele fiind amânate pe diverse motive.

Pe  20 august, Curtea Supremă de Justiție a emis o încheiere irevocabilă, prin care dosarul lui Ilan Șor a fost strămutat la Curtea de Apel Chișinău, de la Curtea de Apel Cahul. Totodată, a fost menținută masura preventivă – arestul în privința lui Ilan Șor și anunțarea în căutare. Ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a declarat că decizia i se pare „extrem de dubioasă”.

Liderul Partidului „ȘOR” a fost anunțat în căutare internațională la 30 iulie 2019, după ce la 25 iulie, prin decizia Curții de Apel Cahul, a fost anunțat în căutare națională. În același timp, instanța a emis o încheiere care autorizează un mandat de arestare pe numele parlamentarului.

De partea cealaltă, Ilan Șor a acuzat că justiția este controlată de noua guvernare și că este supus unor „fărădelegi cinice”. Fostul primar de Orhei a mai spus că a fost nevoit să se retragă din cauza amenințărilor la care ar fi fost supus atât el, cât și familia și echipa lui.

Deși nu a recunoscut oficial, Ilan Șor ar fi părăsit Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat a cedat guvernarea. Potrivit anumitor surse, acesta s-ar afla în Israel. El s-a arătat gata să se întoarcă în țară, dacă mandatul de arest pe numele său va fi anulat. În urma alegerilor din 11 iulie 2021, Șor a obținut un nou mandat de parlamentar.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

пресс-служба лидера непризнанной ПМР

Tiraspolul pregătește sancțiuni pentru utilizarea sintagmei „Transnistria” în orice limbă

Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol intenționează să extindă interdicția privind utilizarea termenului „Transnistria” pentru desemnarea regiunii transnistrene. Un „proiect de lege” în acest sens a fost înregistrat în organul legislativ local.

Inițiativa a fost înaintată printr-un decret al liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski.

Documentul prevede modificarea articolului referitor la utilizarea termenului „Transnistria” din așa-numitul Cod contravențional.

Potrivit proiectului, utilizarea sintagmei respective în discursuri publice, publicații, opere sau materiale de presă va fi sancționată indiferent de limba în care aceasta este folosită.

Documentul stabilește amenzi cuprinse între 210 și 420 de ruble transnistrene (aproximativ 13–26 de dolari) sau arest administrativ de până la 15 zile. De asemenea, pentru funcționari sunt prevăzute amenzi între 210 și 840 de ruble transnistrene (circa 13–52 de dolari), iar pentru persoanele juridice între 2.100 și 10.500 de ruble transnistrene (aproximativ 130–652 de dolari).

Autorii inițiativei susțin, în nota explicativă a proiectului, că actuala versiune a legii permite sancționarea doar a utilizării cuvântului „Transnistria” scris în limba rusă. În opinia lor, această prevedere creează dificultăți în aplicarea legislației, motiv pentru care propun extinderea interdicției la toate limbile.

NM a solicitat un comentariu privind „proiectul de lege” al Tiraspolului de la Biroul politici de reintegrare, însă deocamdată nu am primit un răspuns.

Amintim că utilizarea termenului „Transnistria” a fost interzisă în regiunea transnistreană în septembrie 2024, fiind echivalată de Tiraspol cu promovarea nazismului. Excepție fac situațiile în care termenul este utilizat în materiale care contribuie la formarea unei atitudini negative față de nazism și extremism.

În istoriografia sovietică și rusă, termenul „Transnistria” desemnează administrația civilă instituită de România în perioada 1941–1944 pe teritoriile ocupate dintre Nistru și Bug, cu centrul administrativ la Odesa. Această entitate a inclus teritorii din actualele regiuni ucrainene Odesa, Vinița și Nicolaev, precum și zona transnistreană a Republicii Moldova. Guvernământul Transnistriei este considerat unul dintre locurile unde s-a desfășurat Holocaustul, aici funcționând lagăre de concentrare și ghetouri în care au fost deportați, inclusiv din Basarabia și Bucovina, zeci de mii de evrei.

În limba română, termenul „Transnistria” este folosit ca denumire istorică și geografică a teritoriului de peste Nistru și are un sens similar cu termenul rusesc „Приднестровье” . Din acest motiv, în spațiul românesc el nu este perceput în mod obișnuit cu aceeași încărcătură negativă pe care i-o atribuie autoritățile de la Tiraspol, notează „МОСТ”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: