NewsMaker / Andrei Mardari

Procuratura Anticorupție, îngrijorată: 10 procurori au demisionat în contextul procesului de vetting

Zece procurori și-au dat demisia în contextul procesului de vetting. Anunțul a fost făcut, pe 14 iunie, de Procuratura Anticorupție. Instituția a declarat că este îngrijorată de cererile de demisie și că „această situație creează un risc major pentru activitatea instituției”. Procuratura a mai spus că a decis să demisioneze, inclusiv, un procuror din una dintre direcțiile de urmărire penală, responsabil de investigarea cauzei penale „Frauda bancară” 

Procuratura Generală a anunțat, pe 13 iunie, că în legătură cu notificarea despre inițierea procesului de evaluare externă a procurorilor din cadrul Procuraturii Anticorupție, instituția a înregistrat cereri de demisie din partea a 9 procurori.

Ulterior, în seara zilei, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a spus la emisiunea „Puterea a Patra” de la N4 că „în lista acestor 9 persoane sunt două persoane care azi nu activează în Procuratura Anticorupție”: „Din echipa cu care lucrez acum, au demisionat 7 procurori. Dintre care, 4 sunt procurori de la Oficiul Nord. Ca urmare a schimbării legislative, de competență a Procuraturii Anticorupție, Oficiul Nord și Oficiul Sud al Procuraturii Anticorupție urmează să fie lichidate în cel mai scurt timp. Am oferit opțiunea procurorilor de la Bălți și de la Cahul să vină la Chișinău să continue mai departe, ca parte din echipă dar înțeleg că din punct de vedere al vieții personale nu-i așa de ușor să-ți schimbi viața. Deci, patru procurori de la Bălți și-au demisia acum, înainte de procedura de vetting. De la aparatul central, de la procurorii care lucrează la Chișinău – noi suntem 38 de procurori, deci din 38 au demisionat trei”.

Dragalin a mai declarat că „sunt doi procurori din secția judiciară care au plecat și un procuror – care era unul din principalii procurori responsabili pe „frauda bancară””: „El a contribuit foarte mult la faptul ca să identificăm și să înghețăm peste 80 de milioane de euro în dosarul „frauda bancară”, chiar e o pierdere foarte mare. (…) Persoana nu se simte sigură că va avea o evaluare obiectivă”.

Pe 14 iunie, Procuratura Anticorupție a informat deja despre demisia a 10 procurori în contextul procesului de vetting.

Procuratura Anticorupție informează cu îngrijorare publicul despre cererile de demisie depuse de 10 procurori în legătură cu procesul de vetting. Această situație creează un risc major pentru activitatea instituției, având în vedere impactul direct asupra capacității de gestionare a dosarelor de corupție de nivel înalt”, au precizat reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

Instituția a adăugat că „4 din 38 de procurori din cadrul aparatului central al Procuraturii Anticorupție au ales să se retragă din funcție, 3 fiind din cadrul secției judiciare”.

De asemenea, începând cu 13 iunie 2024, un alt procuror din aceeași secție a fost delegat să exercite interimatul de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii mun. Chișinău. Astfel, din cei 10 procurori din secția judiciară, rămân doar 6 procurori pentru a gestiona toate dosarele trimise în instanță de către Procuratura Anticorupție. În prezent, avem peste 500 de cauze pe rol, ceea ce reprezintă o sarcină formidabilă pentru un număr atât de redus de procurori ce reprezintă acuzarea. Mai mult decât atât, un procuror din una dintre direcțiile de urmărire penală responsabil de investigarea cauzei penale denumită generic „Frauda bancară” a decis să demisioneze, lăsând un gol semnificativ în echipa care lucrează la acest caz complex și de importanță majoră pentru societate. De asemenea, de la Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție, 4 din 6 procurori au demisionat, însă oficiile Nord și Sud ale Procuraturii Anticorupție urmează să fie lichidate conform modificărilor legislative referitor la competența Procuraturii Anticorupție și, ca rezultat, al noii structuri organizaționale. Alți doi procurori care au ales să-și încheie activitatea activau în alte procuraturii decât Procuratura Anticorupție la momentul depunerii a cererilor de demisie”, au declarat reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

Instituția a spus că, în total, rămân 38 procurori anticorupție „care vor activa în continuare cu dedicație și profesionalism, având în gestiune aproximativ 700 cauze penale, inclusiv 200 la faza de urmărire penală și 500 în instanța de judecată”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol

România: Alocațiile copiilor rămân înghețate, după ce Guvernul a suspendat pentru al doilea an la rând majorarea cu inflația

Alocațiile de stat pentru copii din România nu vor fi majorate nici în anul 2026, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern în vara anului 2025. Decizia prelungește înghețarea acestui drept pentru al doilea an consecutiv, deși legislația în vigoare prevede în mod expres actualizarea anuală a alocațiilor cu rata inflației. Concret, Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare stabilește că, pe parcursul întregului an 2026, alocațiile de stat pentru copii se mențin la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025. În practică, acest lucru înseamnă că sumele rămân identice cu cele stabilite la finalul anului 2024, întrucât nu a fost aplicată nicio majorare în 2025, relatează Digi24.

Potrivit Legii 141/2025, „În anul 2026 se mențin în plata la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025: k) alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Legea alocației de stat pentru copii prevede că aceste sume trebuie indexate automat, în fiecare an, cu rata medie a inflației comunicată oficial de Institutul Național de Statistică pentru anul anterior.

Mecanismul a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare a alocației și pentru a elimina influența politică asupra acestui drept al copiilor.

Cu toate acestea, două indexări consecutive au fost suspendate prin decizii legislative.

Prima, aferentă inflației din anul 2023, care ar fi trebuit aplicată începând cu 1 ianuarie 2025, a fost blocată prin Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, adoptată la finalul anului 2024.

A doua indexare, corespunzătoare inflației din anul 2024, nu va fi aplicată nici în 2026, ca urmare a prevederilor din Legea nr. 141/2025, care îngheață nivelul alocațiilor pe tot parcursul anului viitor.

Ce sume primesc copiii și de ce rămân aceleași

În prezent, alocațiile de stat pentru copii au următoarele valori:

  • 719 lei pe lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau până la 3 ani, în cazul copiilor cu handicap);
  • 292 lei pe lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani;
  • 292 lei pe lună pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursuri liceale sau profesionale;
  • 719 lei pe lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani.

Aceste sume nu se vor modifica nici în anul 2026. Ultima majorare a alocațiilor a avut loc în ianuarie 2024, când cuantumul acestora a crescut cu 13,8%.

Cine primește alocația și când poate fi poate fi suspendată plata

Alocația de stat pentru copii nu se plătește automat „oricui”, ci este acordată persoanei care are, din punct de vedere legal, responsabilitatea copilului.

În cele mai multe situații, banii sunt virați unuia dintre părinți, pe baza acordului ambilor sau a unei decizii emise de autoritatea tutelară.

După împlinirea vârstei de 14 ani, copilul poate primi alocația direct, însă doar cu acordul reprezentantului legal.

După 18 ani, tânărul devine titularul alocației și poate încasa suma în nume propriu, pe baza unei cereri.

În cazurile în care copilul se află în grija altor persoane, plata se face către tutore, curator, asistent maternal sau către persoana ori familia la care copilul este plasat.

Dacă părintele este minor, alocația poate fi plătită fie direct acestuia, dacă are capacitate deplină de exercițiu, fie reprezentantului său legal, atunci când această capacitate nu există.

Plata alocației încetează în mod automat în situații clar prevăzute de lege, cum ar fi decesul copilului sau al tânărului beneficiar, abandonarea studiilor liceale sau profesionale ori cazul în care copiii cetățenilor străini sau apatrizilor nu mai locuiesc în România.

Cât pierd copiii peste 2 ani din cauza înghețării alocațiilor

Pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani, alocația este de 292 de lei pe lună. Dacă legea ar fi fost aplicată așa cum este scrisă, suma ar fi trebuit să crească în 2025 cu 10,4%, rata inflației din 2023, ajungând la puțin peste 322 de lei pe lună.

În anul 2026, ar fi urmat o nouă indexare, de 5,6%, corespunzătoare inflației din 2024, ceea ce ar fi ridicat alocația la aproximativ 340 de lei pe lună.

Prin menținerea sumei la 292 de lei, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 950 de lei pentru fiecare copil cu vârsta peste 2 ani, doar din neaplicarea celor două indexări prevăzute de lege.

Pierderi mai mari pentru copiii mici și pentru cei cu dezabilități

În cazul copiilor sub 2 ani sau al copiilor cu dizabilități, impactul financiar este mult mai mare, deoarece alocația de bază este semnificativ mai ridicată.

Dacă indexările ar fi fost aplicate conform legii, alocația ar fi crescut mai întâi în 2025 și apoi din nou în 2026, ajungând la peste 830 de lei pe lună. Menținerea sumei la 719 lei înseamnă o pierdere cumulată de peste 2.300 de lei pentru fiecare copil din această categorie, pe parcursul celor doi ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: