NewsMaker / Andrei Mardari

Procuratura Anticorupție, îngrijorată: 10 procurori au demisionat în contextul procesului de vetting

Zece procurori și-au dat demisia în contextul procesului de vetting. Anunțul a fost făcut, pe 14 iunie, de Procuratura Anticorupție. Instituția a declarat că este îngrijorată de cererile de demisie și că „această situație creează un risc major pentru activitatea instituției”. Procuratura a mai spus că a decis să demisioneze, inclusiv, un procuror din una dintre direcțiile de urmărire penală, responsabil de investigarea cauzei penale „Frauda bancară” 

Procuratura Generală a anunțat, pe 13 iunie, că în legătură cu notificarea despre inițierea procesului de evaluare externă a procurorilor din cadrul Procuraturii Anticorupție, instituția a înregistrat cereri de demisie din partea a 9 procurori.

Ulterior, în seara zilei, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a spus la emisiunea „Puterea a Patra” de la N4 că „în lista acestor 9 persoane sunt două persoane care azi nu activează în Procuratura Anticorupție”: „Din echipa cu care lucrez acum, au demisionat 7 procurori. Dintre care, 4 sunt procurori de la Oficiul Nord. Ca urmare a schimbării legislative, de competență a Procuraturii Anticorupție, Oficiul Nord și Oficiul Sud al Procuraturii Anticorupție urmează să fie lichidate în cel mai scurt timp. Am oferit opțiunea procurorilor de la Bălți și de la Cahul să vină la Chișinău să continue mai departe, ca parte din echipă dar înțeleg că din punct de vedere al vieții personale nu-i așa de ușor să-ți schimbi viața. Deci, patru procurori de la Bălți și-au demisia acum, înainte de procedura de vetting. De la aparatul central, de la procurorii care lucrează la Chișinău – noi suntem 38 de procurori, deci din 38 au demisionat trei”.

Dragalin a mai declarat că „sunt doi procurori din secția judiciară care au plecat și un procuror – care era unul din principalii procurori responsabili pe „frauda bancară””: „El a contribuit foarte mult la faptul ca să identificăm și să înghețăm peste 80 de milioane de euro în dosarul „frauda bancară”, chiar e o pierdere foarte mare. (…) Persoana nu se simte sigură că va avea o evaluare obiectivă”.

Pe 14 iunie, Procuratura Anticorupție a informat deja despre demisia a 10 procurori în contextul procesului de vetting.

Procuratura Anticorupție informează cu îngrijorare publicul despre cererile de demisie depuse de 10 procurori în legătură cu procesul de vetting. Această situație creează un risc major pentru activitatea instituției, având în vedere impactul direct asupra capacității de gestionare a dosarelor de corupție de nivel înalt”, au precizat reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

Instituția a adăugat că „4 din 38 de procurori din cadrul aparatului central al Procuraturii Anticorupție au ales să se retragă din funcție, 3 fiind din cadrul secției judiciare”.

De asemenea, începând cu 13 iunie 2024, un alt procuror din aceeași secție a fost delegat să exercite interimatul de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii mun. Chișinău. Astfel, din cei 10 procurori din secția judiciară, rămân doar 6 procurori pentru a gestiona toate dosarele trimise în instanță de către Procuratura Anticorupție. În prezent, avem peste 500 de cauze pe rol, ceea ce reprezintă o sarcină formidabilă pentru un număr atât de redus de procurori ce reprezintă acuzarea. Mai mult decât atât, un procuror din una dintre direcțiile de urmărire penală responsabil de investigarea cauzei penale denumită generic „Frauda bancară” a decis să demisioneze, lăsând un gol semnificativ în echipa care lucrează la acest caz complex și de importanță majoră pentru societate. De asemenea, de la Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție, 4 din 6 procurori au demisionat, însă oficiile Nord și Sud ale Procuraturii Anticorupție urmează să fie lichidate conform modificărilor legislative referitor la competența Procuraturii Anticorupție și, ca rezultat, al noii structuri organizaționale. Alți doi procurori care au ales să-și încheie activitatea activau în alte procuraturii decât Procuratura Anticorupție la momentul depunerii a cererilor de demisie”, au declarat reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

Instituția a spus că, în total, rămân 38 procurori anticorupție „care vor activa în continuare cu dedicație și profesionalism, având în gestiune aproximativ 700 cauze penale, inclusiv 200 la faza de urmărire penală și 500 în instanța de judecată”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari | NewsMaker

CC s-a reînnoit. Sau nu? De ce numirile judecătorilor constituționali au stârnit întrebări

Autoritățile au numit, în doar câteva zile, cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC) din cei șase. Trei dintre cei cinci nou-numiți sunt actuali judecători ai CC, ale căror mandate expiră. Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM explică cine face parte din noua-veche componență a Curții, care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.

Cine a fost numit în noua componență a Curții Constituționale?

În doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției.

Andrei Mardari / NewsMaker

Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.

Андрей Мардарь/NewsMaker.md

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, în luna august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.

Cine și de ce critică numirea judecătorilor CC

Critici la adresa noilor candidați au venit din partea deputatei Olesea Stamate, recent exclusă din partidul de guvernământ PAS. Ea a declarat că „majoritatea parlamentară nu are suficientă voință pentru a alege judecători constituționali într-un mod transparent și imparțial, pe bază de merit”. De asemenea, a subliniat că modul de numire, precum și faptul că Guvernul a făcut aceste desemnări la final de mandat, „nu pot contribui la consolidarea încrederii cetățenilor în instituția Curții Constituționale”. (Actualul Guvern urmează să își încheie mandatul după alegerile parlamentare și formarea unui nou cabinet de miniștri).

Olesea Stamate

Olesea Stamate a prezentat, pe 9 iunie, un proiect de modificare a Legii privind Curtea Constituțională, prin care se propune interzicerea numirii în funcția de judecător constituțional a persoanelor care au desfășurat activitate politică în ultimii trei ani. „Ce încredere poate avea populația în Curtea Constituțională, dacă în funcția de judecător este numit un vicepreședinte al PAS?”, și-a justificat inițiativa Stamate. Totuși, deputații PAS au refuzat să examineze proiectul, iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a calificat drept populist.

Potrivit legislației în vigoare, dacă un candidat la funcția de judecător constituțional deține o funcție incompatibilă cu acest rol sau este membru al unui partid politic, el este obligat să renunțe la funcție și să-și suspende calitatea de membru de partid.

Procedura de numire a judecătorilor constituționali a fost criticată și de Blocul „Alternativa”, precum și de reprezentanți ai societății civile. De altfel, Blocul „Alternativa” a contestat la Curtea Constituțională prevederile legii care permit numirea judecătorilor fără concurs.

screenshot

Câteva organizații neguvernamentale de prestigiu, printre care Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Centrul de Politici și Reforme și Promo-LEX, au cerut ca Parlamentul și Guvernul să numească judecătorii Curții Constituționale în mod transparent, cu consultări publice și în baza meritelor candidaților. ONG-urile au declarat că actuala procedură, despre care spun că ar fi „netransparentă”, subminează încrederea publică în instituțiile democratice și pune în pericol angajamentele Republicii Moldova față de partenerii internaționali.

Cert este că aceștia sunt primii judecători CC numiți după adoptarea noii Legi privind Curtea Constituțională, care nu obligă Guvernul, Parlamentul sau CSM să organizeze concursuri publice pentru desemnarea judecătorilor. Totuși, nici versiunea anterioară a legii nu prevedea concursuri, ceea ce a atras critici similare. De altfel, încă din 2013, ONG-urile solicitau modificarea legislației astfel încât judecătorii constituționali să fie desemnați exclusiv în baza unor concursuri deschise.

În 2019, Guvernul a organizat un concurs pentru desemnarea judecătorilor CC, când Ministerul Justiției era condus de Olesea Stamate, iar prim-ministru era Maia Sandu. Însă, înaintea actualelor numiri din 2025, Guvernul a anulat prevederea care reglementa obligativitatea concursului.

Răspunzând criticilor, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că Executivul a acționat transparent în procesul de numire și a subliniat că legea actuală a Curții Constituționale, adoptată după consultări cu experți din Moldova și UE, oferă Guvernului dreptul de a numi judecători fără concurs public. El a adăugat că o astfel de practică este întâlnită în multe democrații consolidate, precum Franța, Germania sau România.

Ce spun experții

Doctorul în drept Ion Cojocaru a reamintit opinia Comisiei de la Veneția privind numirea judecătorilor curților constituționale. „Nu există nicio îndoială că membrii Curții Constituționale trebuie să treacă printr-o procedură de vetting și trebuie propuși doar acei candidați care au parcurs acest proces cu o decizie finală”, a citat Cojocaru, pe Facebook, o poziție exprimată de Comisia de la Veneția în anul 2020.

Potrivit lui, o asemenea abordare „exclude standardele duble, consolidează încrederea publică în Curtea Constituțională și aliniază procedura națională la recomandările Comisiei de la Veneția”. Conform legislației actuale, judecătorii CC nu trec prin vetting (evaluarea integrității și a eticii profesionale).

Avocatul și expertul WatchDog, Alexandru Bot, consideră că numirea judecătorilor Curții Constituționale ar trebui să fie cât mai transparentă: „cu audieri publice, dezbateri cu experți și, posibil, un mecanism similar vettingului”. Totodată, el a remarcat că „noul proiect al Legii privind Curtea Constituțională a trecut toate etapele — consultări, votare, adoptare finală și promulgare într-un interval de un an — și în toată această perioadă nimeni nu a pus problema mecanismului de numire a judecătorilor”.

Prin urmare, în opinia lui Bot, reacția ONG-urilor seamănă mai degrabă cu „fluturarea pumnilor după luptă”, pentru că „trebuia să bată alarma atunci când legea era încă în cuptorul guvernului”.

„Procedura de concurs nu este prevăzută în lege. Iar critica acestor ONG-uri nu vizează încălcarea legii, ci faptul că autoritățile au refuzat să respecte o practică informală, care putea părea mai transparentă, dar nu avea forță juridică. Cu alte cuvinte, reproșul constă în faptul că am încetat să fim mai catolici decât Papa”, a concluzionat Bot.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: