totul.md

Procuratura descâlcește „caruselul”. De ce activele Victoriabank au fost puse sub sechestru

NM a aflat că punerea sub sechestru a bunurilor Victoriabank ține de „caruselul” plasamentelor interbancare fictive, cu ajutorul cărora s-au sustras 14 miliarde de lei din trei bănci moldovenești. O parte din acești bani o constituie creditele garantate de stat, care au fost acordate acestor bănci pentru aceeași sumă. NM relatează, cum 2 miliarde din aceste credite au trecut prin Victoriabank prin „carusel” și cine este acuzat în acest caz.

Ce și de ce a fost pus sub sechestru

Procuratura Anticorupție a anunțat, la 11 august, că în baza demersului procurorilor, instanța de judecată a pus sub sechestru bunurile Victoriabank, în valoare totală de aproape 1,9 miliarde de lei. Însă procuratura nu a indicat denumirea instituției bancare, dar a precizat că este vorba despre sechestrarea a 54 de autoturisme, 24 de imobile, patru autospeciale și 114 valori mobiliare de stat.

Tot atunci, Procuratura Generală a comunicat că banca este vizată în investigația „furtului miliardului”, iar prin aplicarea sechestrului, procurorii urmăresc scopul reparării prejudiciului.

Până la apariția comunicatelor de presă ale procuraturii, Victoriabank a emis un comunicat în care a menționat că rămâne deschisă pentru colaborare cu autoritățile de stat care investighează evenimentele de acum șase ani. Totodată, instituția bancară a subliniat că „este surprinsă de includerea sa în acest caz, care vizează evenimente petrecute în sistemul bancar din Republica Moldova”. De asemenea, cei de la bancă sunt surprinși de faptul că „această informație circulă în spațiul public fără poziția oficială a băncii” (reamintim că informația despre punerea sub sechestru a bunurilor băncii a apărut mai întâi în presă).

NM a constatat că punerea sub sechestru a bunurilor Victoriabank este în contextul celor 2 miliarde de lei pe care banca i-a obținut în anul 2014, din creditul garantat de stat pe care Banca Națională l-a acordat celor trei bănci cu probleme (Banca de Economii, Banca Socială, Unibank). Victoriabank a primit acele 2 miliarde de lei printr-o schemă de plasamente interbancare fictive la Banca de Economii.

Cum a ajuns Victoriabank în dosar

În luna noiembrie 2014, guvernul condus atunci de Iurie Leancă, actualul lider al Partidului Popular European, a luat o decizie secretă cu privire la acordarea de către Banca Națională a unui credit garantat de stat, în valoare de 9,5 miliarde de lei, celor trei bănci cu probleme.

Acești bani au fost insuficienți și, patru luni mai târziu, guvernul, condus deja de Chiril Gaburici, a mai luat o decizie secretă – cea care prevedea acordarea unei sume suplimentare de 5,34 miliarde de lei pentru cele trei bănci, la fel, garantate de stat.

Suma creditelor de urgență acordate de Banca Națională pentru Banca de Economii, Banca Socială și Unibank constituia 14,122 miliarde de lei sau un miliard de euro, la cursul valutar de atunci (în toamna anului 2014, această sumă a fost sustrasă prin escrocherie din aceste bănci).

NM a scris anterior că înainte de instituirea administrării speciale în Banca de Economii, Banca Socială și Unibank în toamna anului 2014, s-a constatat o tendință necaracteristică pentru piața bancară din Moldova. Potrivit raportului comisiei parlamentare speciale care a investigat furtul miliardului, în luna noiembrie 2014, Banca de Economii a atras 8,9 miliarde de lei de pe piața interbancară – de la Moldova Agroindbank, Banca Socială și Moldindconbank.

Фальшивые акционеры и настоящий миллиард: как, где и кем принималось решение о выводе $1 млрд из Молдовы

În primul raport Kroll se mai spune că în ajunul instituirii administrării speciale în cele trei bănci cu probleme, și Victoriabank și-a plasat un depozit (plasament interbancar) la BEM. „Patru bănci moldovenești și-au plasat depozitele la Banca de Economii. Cea mai mare sumă a fost plasată de Victoriabank – 1,839 miliarde de lei. De notat că plasamentele băncii au început să crească brusc de la 19 noiembrie (la acea dată, s-a luat deja decizia secretă a guvernului cu privire la acordarea creditelor garantate de stat în sumă de 9,5 miliarde de lei)”, se menționează în raportul Kroll.

Ulterior, Victoriabank și alte bănci deponente au primit acești bani din creditul garantat de stat, acordat de Banca Națională celor trei instituții bancare.

Care-i „pontul”

O sursă bine informată a comunicat pentru NM că la procuratură s-au adunat suficiente dovezi precum că plasamentele interbancare ale Victoriabank la BEM au fost fictive și au urmărit scopul de a obține bani din creditul garantat de stat. „Acest plasament a fost fictiv. Ei au dorit să creeze o datorie prin rotirea repetată a banilor prin sistemul băncii, iar cea de-a doua jumătate a tranzacțiilor în general a fost fără bani”, a menționat interlocutorul.

El a mai spus că banii din creditul Băncii Naționale garantat de stat, care ajungeau la Victoriabank, ajungeau în aceeași zi la Vladimir Plahotniuc și la Ilan Șor, prin creditarea companiilor din „grupul Șor”.

Interlocutorul NM a mai spus că Andrian Candu, pe atunci ministru al economiei, a avut grijă ca plasamentele interbancare să circule evitând comisia specială care verifică legalitatea operațiunilor bancare.

Reamintim că procurorul general Alexandru Stoianoglo a comunicat, la 27 mai curent, în cadrul unei emisiuni televizate, că procuratura verifică activitatea lui Andrian Candu, liderul grupului parlamentar Pro Moldova, în perioada când acesta era ministru al economiei. „Noi verificăm minuțios activitatea lui Andrian Candu în perioada când a avut loc furtul miliardului. Atunci, Ministerul Economiei a participat activ la promovarea unor legi pentru modificarea legislației în domeniul reglementării activității bancare și pentru obținerea garanțiilor de stat. Noi studiem acțiunile fiecărui funcționar din acea perioadă”, a spus Stoianoglo.

Candu a declarat, în replică, că este gata să explice procurorilor deciziile pe care le-a luat fiind în funcția de ministru al economiei.

Генпрокуратура проверит деятельность Канду на посту министра экономики. Как отреагировал лидер Pro Moldova?

Potrivit afirmațiilor sursei citate de NM, „de facto, Victoriabank a făcut două plasări de capital la BEM. Banca avea un capital de 1 miliard de lei, dar a plasat la BEM mai mult de 2 miliarde”. Totodată, a menționat interlocutorul, potrivit legii, suma plasamentului interbancar nu poate depăși 10% din capitalul băncii. „Banca Națională a văzut acest lucru și nu a reacționat. Acesta a fost rezultatul unei înțelegeri la nivel înalt”, a spus interlocutorul, adăugând că suma bunurilor Victoriabank care au fost puse sub sechestru este cu 450 milioane de lei mai mică decât suma obținuă din creditul garantat de stat.

Ce încă (nu) se știe despre aceasta

La solicitarea NM despre numărul acuzaților în acest caz, în baza căror articole penale se efectuează investigația și la ce etapă este ancheta, cei de la Procuratura Generală au răspuns că deocamdată este în interesul anchetei și nu pot dezvălui nicio informație suplimentară în afară de cea care a fost anunțată de Procuratura Generală. „Imediat ce va apărea posibilitatea de a mai anunța ceva, noi vom face acest lucru”, a menționat Maria Vieru, purtătorul de cuvânt al Procuraturii Generale.

Potrivit informațiilor NM, printre cei acuzați sunt și foști conducători ai Victoriabank. Este vorba despre Corneliu Ghimpu, care a fost președintele băncii în anul 2016 (acum se află în arest la domiciliu) și Natalia Politov-Cangaș, președintele acestei instituției bancare până în anul 2016. NM nu a reușit să afle dacă în raport cu Politov-Cangaș a fost aplicată vreo măsură preventivă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vocea Basarabiei

România promite sprijin pentru apărarea R. Moldova, după ce șapte drone au survolat țara: „Securitatea nu este opțională”

România va continua să sprijine Republica Moldova în consolidarea capacităților de apărare pentru a proteja cetățenii și infrastructura civilă, dă asigurări ambasadorul român la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu. Diplomatul a condamnat public încălcarea spațiului aerian al Moldovei după ce Ministerul Apărării a anunțat că șapte drone au intrat ilegal în spațiul aerian al țării pe 17 noiembrie, iar cinci dintre ele s-au prăbușit.

Ambasadorul României la Chișinău consideră că aceste incidente pun în pericol cetățenii Republicii Moldova și securitatea întregii regiuni. El a menționat alertele privind posibile explozii în mai multe localități, închiderea temporară a spațiului aerian și perturbarea zborurilor civile.

„Niciun cetățean nu trebuie să trăiască sub amenințarea dronelor rusești. Nimeni nu trebuie să se teamă pentru propria siguranță în casa sa, pe strada sa sau în orașul său. Iar Federația Rusă poartă întreaga responsabilitate pentru această situație. Încălcarea suveranității Republicii Moldova și punerea în pericol a populației civile sunt inacceptabile”, a scris Cristian-Leon Țurcanu, într-o postare pe rețele.

Diplomatul a reafirmat sprijinul României pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova și a dat asigurări că Bucureștiul va continua să sprijine consolidarea capacităților de apărare ale țării noastre.

„Vom continua să susținem consolidarea rezilienței și a capacităților sale de apărare, pentru protejarea cetățenilor și a infrastructurii civile.Suveranitatea nu este negociabilă. Securitatea cetățenilor nu este opțională. Republica Moldova nu este singură. România îi este și îi va rămâne alături”, se mai arată în mesaj.

Amintim, potrivit datelor preliminare ale Ministerului Apărării, șapte drone survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova pe 17 noiembrie, iar cinci dintre ele s-au prăbușit. Zborurile ilegale au fost raportate între orele 15:45 și 18:10, în contextul atacurilor masive ale Rusiei asupra Ucrainei.

Cele cinci drone au căzut în apropierea localităților Cheltuitori, Pohorniceni, Pogrebeni, Cuhureștii de Jos și Băxani. O a șasea dronă ar fi căzut în raionul Ocnița. Cel de-al șaptelea aparat a dispărut de pe sistemele de monitorizare în apropierea orașului Leova, în timp ce se îndrepta spre frontieră, mai preciza Ministerul Apărării.

Fragmente ale unui aparat de zbor au fost găsite în seara zilei lângă Naslavcea, în raionul Ocnița, la aproximativ 50 de metri de linia frontierei cu Ucraina. Zona a fost delimitată, iar serviciile specializate au fost chemate la fața locului, a anunțat Poliția de Frontieră.

Reamintim, o dronă a fost observată și deasupra Chișinăului, în mai multe sectoare.

În urma survolărilor ilegale, spațiul aerian al țării a fost închis temporar, iar activitatea a șase puncte de trecere a frontierei cu Ucraina a fost suspendată temporar. Cinci dintre ele și-au reluat activitatea. Punctul de trecere Clocușna rămâne temporar închis, la această oră.

În prima sa reacție, președinta Maia Sandu a recunoscut că Moldova nu dispune încă de capacitățile de apărare necesare pentru a se proteja de drone. Șefa statului a spus că Moldova va continua să ceară sancționarea Rusiei, până când aceasta va fi „forțată” să oprească războiul împotriva Ucrainei, și să investească în apărarea națională cu ajutorul „țărilor-prietene”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: