NM a aflat că punerea sub sechestru a bunurilor Victoriabank ține de „caruselul” plasamentelor interbancare fictive, cu ajutorul cărora s-au sustras 14 miliarde de lei din trei bănci moldovenești. O parte din acești bani o constituie creditele garantate de stat, care au fost acordate acestor bănci pentru aceeași sumă. NM relatează, cum 2 miliarde din aceste credite au trecut prin Victoriabank prin „carusel” și cine este acuzat în acest caz.
Ce și de ce a fost pus sub sechestru
Procuratura Anticorupție a anunțat, la 11 august, că în baza demersului procurorilor, instanța de judecată a pus sub sechestru bunurile Victoriabank, în valoare totală de aproape 1,9 miliarde de lei. Însă procuratura nu a indicat denumirea instituției bancare, dar a precizat că este vorba despre sechestrarea a 54 de autoturisme, 24 de imobile, patru autospeciale și 114 valori mobiliare de stat.
Tot atunci, Procuratura Generală a comunicat că banca este vizată în investigația „furtului miliardului”, iar prin aplicarea sechestrului, procurorii urmăresc scopul reparării prejudiciului.
Până la apariția comunicatelor de presă ale procuraturii, Victoriabank a emis un comunicat în care a menționat că rămâne deschisă pentru colaborare cu autoritățile de stat care investighează evenimentele de acum șase ani. Totodată, instituția bancară a subliniat că „este surprinsă de includerea sa în acest caz, care vizează evenimente petrecute în sistemul bancar din Republica Moldova”. De asemenea, cei de la bancă sunt surprinși de faptul că „această informație circulă în spațiul public fără poziția oficială a băncii” (reamintim că informația despre punerea sub sechestru a bunurilor băncii a apărut mai întâi în presă).
NM a constatat că punerea sub sechestru a bunurilor Victoriabank este în contextul celor 2 miliarde de lei pe care banca i-a obținut în anul 2014, din creditul garantat de stat pe care Banca Națională l-a acordat celor trei bănci cu probleme (Banca de Economii, Banca Socială, Unibank). Victoriabank a primit acele 2 miliarde de lei printr-o schemă de plasamente interbancare fictive la Banca de Economii.
Cum a ajuns Victoriabank în dosar
În luna noiembrie 2014, guvernul condus atunci de Iurie Leancă, actualul lider al Partidului Popular European, a luat o decizie secretă cu privire la acordarea de către Banca Națională a unui credit garantat de stat, în valoare de 9,5 miliarde de lei, celor trei bănci cu probleme.
Acești bani au fost insuficienți și, patru luni mai târziu, guvernul, condus deja de Chiril Gaburici, a mai luat o decizie secretă – cea care prevedea acordarea unei sume suplimentare de 5,34 miliarde de lei pentru cele trei bănci, la fel, garantate de stat.
Suma creditelor de urgență acordate de Banca Națională pentru Banca de Economii, Banca Socială și Unibank constituia 14,122 miliarde de lei sau un miliard de euro, la cursul valutar de atunci (în toamna anului 2014, această sumă a fost sustrasă prin escrocherie din aceste bănci).
NM a scris anterior că înainte de instituirea administrării speciale în Banca de Economii, Banca Socială și Unibank în toamna anului 2014, s-a constatat o tendință necaracteristică pentru piața bancară din Moldova. Potrivit raportului comisiei parlamentare speciale care a investigat furtul miliardului, în luna noiembrie 2014, Banca de Economii a atras 8,9 miliarde de lei de pe piața interbancară – de la Moldova Agroindbank, Banca Socială și Moldindconbank.
În primul raport Kroll se mai spune că în ajunul instituirii administrării speciale în cele trei bănci cu probleme, și Victoriabank și-a plasat un depozit (plasament interbancar) la BEM. „Patru bănci moldovenești și-au plasat depozitele la Banca de Economii. Cea mai mare sumă a fost plasată de Victoriabank – 1,839 miliarde de lei. De notat că plasamentele băncii au început să crească brusc de la 19 noiembrie (la acea dată, s-a luat deja decizia secretă a guvernului cu privire la acordarea creditelor garantate de stat în sumă de 9,5 miliarde de lei)”, se menționează în raportul Kroll.
Ulterior, Victoriabank și alte bănci deponente au primit acești bani din creditul garantat de stat, acordat de Banca Națională celor trei instituții bancare.
Care-i „pontul”
O sursă bine informată a comunicat pentru NM că la procuratură s-au adunat suficiente dovezi precum că plasamentele interbancare ale Victoriabank la BEM au fost fictive și au urmărit scopul de a obține bani din creditul garantat de stat. „Acest plasament a fost fictiv. Ei au dorit să creeze o datorie prin rotirea repetată a banilor prin sistemul băncii, iar cea de-a doua jumătate a tranzacțiilor în general a fost fără bani”, a menționat interlocutorul.
El a mai spus că banii din creditul Băncii Naționale garantat de stat, care ajungeau la Victoriabank, ajungeau în aceeași zi la Vladimir Plahotniuc și la Ilan Șor, prin creditarea companiilor din „grupul Șor”.
Interlocutorul NM a mai spus că Andrian Candu, pe atunci ministru al economiei, a avut grijă ca plasamentele interbancare să circule evitând comisia specială care verifică legalitatea operațiunilor bancare.
Reamintim că procurorul general Alexandru Stoianoglo a comunicat, la 27 mai curent, în cadrul unei emisiuni televizate, că procuratura verifică activitatea lui Andrian Candu, liderul grupului parlamentar Pro Moldova, în perioada când acesta era ministru al economiei. „Noi verificăm minuțios activitatea lui Andrian Candu în perioada când a avut loc furtul miliardului. Atunci, Ministerul Economiei a participat activ la promovarea unor legi pentru modificarea legislației în domeniul reglementării activității bancare și pentru obținerea garanțiilor de stat. Noi studiem acțiunile fiecărui funcționar din acea perioadă”, a spus Stoianoglo.
Candu a declarat, în replică, că este gata să explice procurorilor deciziile pe care le-a luat fiind în funcția de ministru al economiei.
Potrivit afirmațiilor sursei citate de NM, „de facto, Victoriabank a făcut două plasări de capital la BEM. Banca avea un capital de 1 miliard de lei, dar a plasat la BEM mai mult de 2 miliarde”. Totodată, a menționat interlocutorul, potrivit legii, suma plasamentului interbancar nu poate depăși 10% din capitalul băncii. „Banca Națională a văzut acest lucru și nu a reacționat. Acesta a fost rezultatul unei înțelegeri la nivel înalt”, a spus interlocutorul, adăugând că suma bunurilor Victoriabank care au fost puse sub sechestru este cu 450 milioane de lei mai mică decât suma obținuă din creditul garantat de stat.
Ce încă (nu) se știe despre aceasta
La solicitarea NM despre numărul acuzaților în acest caz, în baza căror articole penale se efectuează investigația și la ce etapă este ancheta, cei de la Procuratura Generală au răspuns că deocamdată este în interesul anchetei și nu pot dezvălui nicio informație suplimentară în afară de cea care a fost anunțată de Procuratura Generală. „Imediat ce va apărea posibilitatea de a mai anunța ceva, noi vom face acest lucru”, a menționat Maria Vieru, purtătorul de cuvânt al Procuraturii Generale.
Potrivit informațiilor NM, printre cei acuzați sunt și foști conducători ai Victoriabank. Este vorba despre Corneliu Ghimpu, care a fost președintele băncii în anul 2016 (acum se află în arest la domiciliu) și Natalia Politov-Cangaș, președintele acestei instituției bancare până în anul 2016. NM nu a reușit să afle dacă în raport cu Politov-Cangaș a fost aplicată vreo măsură preventivă.
