procuratura
Максим Андреев, NewsMaker

Procuratura Generală a solicitat lui Alexandru Slusari să remită instituției lista beneficiarilor finali ai furtului miliardului

Procuratura Generală a solicitat vicepreședintelui parlamentului, Alexandru Slusari să remită instituției lista beneficiarilor finali ai furtului miliardului, în contextul în care anexele ridicate ale raportului Kroll 2 „nu conţin un document cu denumirea  „lista beneficiarilor finali” sau un alt document cu o listă exhaustivă a beneficiarilor finali”. Un comunicat în acest sens a fost publicat astăzi, 10 ianuarie.

Procuratura Generală mai menționează că raportul Kroll 2, precum şi anexele acestuia, au fost ridicate de către Procuratura Anticorupţie la 22 martie 2018. Grupul de urmărire penală verifică informaţiile primite prin procedeele probatorii prevăzute de Codul de procedură penală, iar Procuratura Republicii Moldova va informa sistematic societatea despre rezultatele desfăşurării investigaţiilor.

De asemenea, Procuratura Anticorupţie a solicitat Bancii Naţională a Moldovei să dispună verificarea informaţiei conţinute în raport, în limita competenţelor stabilite prin lege, cu remiterea acestor rezultate în adresa Procuraturii.

Amintim că, în data de 10 decembrie, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a declarat că rapoartele Kroll 1 și Kroll 2 nu conțin informații despre beneficiarii jafului din sistemul bancare.

„Eu înainte am auzit din presă că avem raportele Kroll 1 și Kroll 2 și am crezut că în aceste rapoarte avem ceva concret. După ședința Consiliului Suprem de Securitate am înțeles că în acest raport nu este nimic despre beneficiarii furtului miliardului”, a declarat atunci Stoianoglo.

De cealaltă parte, Alexandru Slusari a scris pe Facebook că procurorul general îl decepționează. „Când dânsul susține că raportul Kroll 2 nu conține numele, eu pot presupune trei versiuni a acestei afirmații pripite. Sau dl. Stoianoglo deloc n-a citit raportul Kroll 2 sau el a citit doar raportul Kroll 2 și nu a făcut cunoștința cu Confidential Working Papers Part I și Part II. Sau dânsul minte”, a spus Slusari.

Precizăm că în septembrie 2019, Alexandru Slusari, susținea că a primit o listă cu numele persoanelor care figurează în raportul Kroll 2. Potrivit acestuia, principalii beneficiari ai fraudei bancare din Republica Moldova ar fi: fostul lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, fostul premier, Vlad Filat și fostul primar de Orhei, Ilan Șor.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Și-a pus identitatea între paranteze”. Un producător de apă minerală, criticat după ce a preluat expresia „om uspeșnîi” în promovare

Producătorul de apă minerală OM este criticat după ce a preluat în promovarea sa expresia virală „om uspeșnîi”, inițiativa provocând un val de reacții negative pe rețelele de socializare. Unii utilizatori susțin că brandul și-ar fi compromis identitatea pentru a profita de popularitatea expresiei, în timp ce alții îi sugerează companiei să renunțe la idee. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Prezentatoarea emisiunii „Știu că știi”, Ioana Vătămanu-Mărgineanu, a catalogat inițiativa drept o greșeală de marketing.

Dacă aveți într-adevăr intenția să plasați acest ambalaj pe rafturile magazinelor, va fi una din cele mai dureroase și umilitoare decizii în istoria marketingului local. Sper că mai sunt șanse să vă răzgândiți. Nici nu îmi imaginez să îi explic vreunui turist ce înseamnă asta și care este originea acestui titlu. Oare asta ar trebui să știe ei despre Moldova? Asta ne definește? Aveți potențialul să faceți atât de multe jocuri de cuvinte/legende/titluri originale cu cuvântul „om”, să folosiți ambalajul vostru pentru a disemina atâtea mesaje/curiozități/informații la întreaga populație. Puteți acționa ca un instrument național de educație. De ce să degradăm conștient? Spre ce tindem? Haideți să ne spălăm cu niște apă rece și să sperăm că, totuși, OMul sfințește locul…”, a menționat aceasta.

Critici au venit și din partea jurnalistei Sorina Obreja, care a spus că nu va mai cumpăra produsele companiei pentru o perioadă.

Dragă echipă OMactiv, am deschis dimineața Facebook și mi-a apărut postarea ta. Aș fi vrut să scriu: oprește-te! Dar e treaba ta cum îți faci marketingul. Vreau doar să-ți spun că m-am întristat și mi s-a făcut rușine pentru ce promovezi și că un timp nu voi mai cumpăra această apă pentru că mi se asociază cu penibilul”, a declarat Obreja.

La rândul său, co-fondatoarea vinăriei „AlterEgo”, Natalia Efros, susține că brandul și-a abandonat identitatea în încercarea de a profita de popularitatea expresiei

Un brand de apă, care părea ca are strategie, un tone of voice și o poveste de spus a dat-o în bară. Și-a pus identitatea între paranteze și s-a aruncat în iluzia viralitați. Acum a cam tulburat apele și, deși, ce e val ca valul trece, brandul devine ușor un fel de „bred”. Sugestia mea ar fi fost să rămână OM, înainte să fi ales să se vrea „uspeșnâie””, a spus antreprenoarea.

Jurnalistul Vasile Botnaru a ironizat inițiativa companiei.

Înainte să ne omoare Inteligența artificială s-ar putea să ne aducă la hat cea pretins OMeneasca, „succesnaia”, care vrea sa transforme în aur tot ce atinge… Este oare ireversibilǎ deja molimă asta?”, a spus Vasile Botnaru.

Iar regizorul Teodor Covrig a spus că, dacă totuși compania dorește să valorifice notorietatea expresiei, aceasta ar trebui adaptată în limba română.

Dacă tot s-a pornit tot tăvălugul ăsta, eu sugerez celor de la OMactivsă creeze asemenea etichete, însă cu numele CORECT. Adică OM DE SUCCES. Cu exact aceleași mesaje. Chiar dacă la bază va sta istorioara asta pornită de o regină a aroganței”, a menționat regizorul.

Compania nu a comentat, deocamdată, reacțiile din mediul online.

Precizăm că compania OM a început să folosească expresia „om uspeșnîi” în mai multe imagini și mesaje publicate pe rețelele de socializare. Ulterior, șeful Direcției mărci și design industrial din cadrul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Simion Levițchi, a confirmat pentru Agora că firma a depus două solicitări pentru înregistrarea expresiei „om uspeșnîi” ca marcă — una în limba română și alta în limba rusă.

Expresia „om uspeșnîi” s-a viralizat după ce o antreprenoare din Republica Moldova, numită Cristina, a fost filmată în timpul unei dispute cu un activist civic, într-o parcare din Chișinău. Autorul înregistrării a acuzat-o că ar fi oprit neregulamentar. Femeia susține, însă, că doar căuta un loc de parcare și intenționa să plece. Deranjată că era filmată, Cristina i-a spus activistului că ar fi invidios pe succesul ei și s-a descris drept „om uspeșnîi”.

Recent, Cristina, protagonista videoclipului devenit viral datorită expresiei „om uspeșnîi”, a depus o cerere pentru înregistrarea acesteia ca marcă comercială. Ea intenționează să folosească viitorul brand în afacerea familiei, dar și în alte domenii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: