Максим Андреев, NewsMaker

Procuratura Generală ar putea cere Parlamentului, repetat, ridicarea imunității lui Șor, Jardan și Ulanov

Procuratura Generală a publicat o serie de precizări la subiectul imunității parlamentare a trei deputați ai Partidului „ȘOR” – Ilan Șor, Petru Jardan și Denis Ulanov. Reprezentanții instituției au precizat că nu sunt necesare noi solicitări în adresa Legislativului pentru activitățile procesual-penale în care sunt vizați. Cu toate acestea, ținând cont de complexitatea și rezonanța dosarelor, procurorii ar putea solicita repetat ridicarea imunității parlamentare.

Reprezentanții Procuraturii Generale au subliniat că, în conformitate cu art.10 din Legea despre statutul deputatului în Parlament, imunitatea parlamentară în cadrul procedurilor penale vizează reținerea, arestarea, percheziționarea și trimiterea în judecată a cauzei penale – acțiuni ce trebuie să fie precedate de încuviințarea Parlamentului.

„În speța deputatului Petru Jardan – urmărirea penală a fost finalizată și dosarul deferit justiției la data de 21 iunie curent. În speța deputatului Denis Ulanov – urmărirea penală a fost finalizată, în prezent, partea apărării făcând cunoștință cu materialele cauzei penale, conform unui grafic prestabilit, dosarul fiind planificat spre expediere în judecată la începutul lunii august curent”, se arată în comunicat.

Conform art.69 din Constituția Republicii Moldova, calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou-ales, respectiv, acordul eliberat anterior de Parlament privind trimiterea în judecată a dosarelor de învinuire a deputaților Jardan și Ulanov rămâne valabil minimum până la întrunirea legală a noului Parlament, au mai precizat procurorii. Nici în cazul lui Ilan Șor nu este necesară o nouă adresare către Parlament.

„Cu referire la speța Ilan Șor reiterăm că, în privința lui există cauze penale pendinte atât la etapa de urmărire penală, cât și la etapa judecării (care nu pot fi finalizate din motivul eschivării numitului). În context, poziția Procuraturii este că, odată fiind obținută încuviințarea Parlamentului pentru toate activitățile procesual-penale specificate supra, nu este necesară adresarea repetată către Legislativ pentru obținerea unui nou consimțământ”, se mai arată în declarație.

Totuși, „reieșind din complexitatea și rezonanța acestui subiect, lipsa unui precedent judiciar, pentru a se evita interpretarea și aplicarea normelor legale în detrimentul bunei desfășurări a actului de justiție, precum și pentru a unifica practica pe viitor, Procuratura va interveni către noul Legislativ cu solicitarea de a interpreta Legea în acest sens și, în funcție de poziția Parlamentului, va decide asupra necesității intervenirii repetate cu solicitarea de ridicare a imunității de deputat”, au conchis procurorii.

***

Amintim că, potrivit informațiilor preliminare, Partidul „ȘOR” ar putea obține 6 mandate în noua legislatură a Parlamentului. În lista prezentată anterior la CEC, pe primele 6 poziții, figurează Ilan Șor, Marina Tauber, Vitalie Balinschi, Denis Ulanov, Petru Jardan și Reghina Apostolova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zona.media

Bărbat din Mariupol, forțat să părăsească Ucraina și să devină cetățean rus, condamnat în Rusia pentru trădare

Un bărbat originar din Mariupol a fost condamnat la 18 ani de închisoare cu regim strict în Rusia. El a fost acuzat de tentativă de terorism și trădare de stat, pentru că ar fi încercat în 2023 să incendieze un comisariat militar din Mordovia. Potrivit Mediazona, bărbatul a fost dus în Mordovia în 2022, după ce ajutase patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar la întoarcere nu i s-a mai permis să intre în oraș. Ulterior, i s-a impus să accepte cetățenia rusă și a fost convins, fără succes, să se înroleze în armata rusă. În dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, însă bărbatul a susținut că a fost amenințat pentru a o semna.

Potrivit sursei citate, Lazarenko va fi transferat într-o colonie de maximă securitate după ce va executa primii cinci ani de închisoare.

Procuratura a cerut condamnarea lui Lazarenko la 25 de ani de închisoare cu regim strict, precum și la o amendă de 300.000 de ruble. În cadrul pledoariilor finale, procurorul a reamintit versiunea acuzării: Lazarenko, fiind împotriva războiului din Ucraina, în septembrie 2023 a luat legătura cu reprezentanți ai Forțelor Armate ale Ucrainei, care i-au propus, în schimbul unei recompense bănești, să incendieze biroul militar din Mordovia.

La dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, în care Lazarenko ar fi spus că încercarea de a incendia biroul militar a eșuat deoarece a fost reținut pe 15 octombrie 2023, la locul presupusului incendiu de către angajații FSB.

În instanță, Lazarenko a declarat că, de fapt, în acea zi la domiciliul său au venit persoane necunoscute, i-au pus un sac pe cap, i-au legat mâinile și l-au dus într-o direcție necunoscută. A doua zi, Lazarenko a fost trimis pentru 14 zile într-un centru de reținere. Potrivit declarațiilor sale, acolo a venit o persoană necunoscută, îmbrăcată în civil, care l-a amenințat cu violul dacă nu semnează declarația de vinovăție. Lazarenko a fost de acord, iar mai târziu, la cererea anchetatorului FSB, a semnat aproximativ 20 de foi goale în timpul interogatoriului.

În dosar există și o înregistrare audio, realizată în secret de un cunoscut al lui Lazarenko, Iuri Kravcenko. În înregistrare, două persoane discută despre cum să arunce cocktailuri Molotov. Lazarenko a susținut că înregistrarea este incompletă și că, în acea conversație, el îl convingea pe Kravcenko că nu trebuie să facă asta. Potrivit unei surse Mediazona, Kravcenko ar fi putut să facă acest pas împotriva lui Lazarenko pentru a obține cetățenia rusă. Pentru aceasta, el a cumpărat un smartphone și, folosindu-se de cartela SIM a lui Lazarenko, a purtat corespondență cu Forțele Armate ale Ucrainei.

În timpul pledoariilor finale, avocatul apărării a insistat că Kravchenko l-a calomniat pe Andrei Lazarenko. Avocatul a subliniat, de asemenea, că Lazarenko avea doar un telefon cu butoane și că nu știa să folosească smartphone-ul de pe care, presupus, ar fi fost purtată corespondența.

Lazarenko a refuzat să facă declarații în pledoariile finale și în cuvântul său de încheiere — ca formă de protest față de faptul că nu i se spune unde a dispărut pașaportul său ucrainean.

Potrivit sursei citate, Lazarenko a trăit toată viața în Mariupol și nu s-a evacuat după începutul războiului. În vara anului 2022, el a ajutat patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar când s-a întors nu i s-a permis să intre în oraș și a fost dus mai întâi la Donețk, apoi la Taganrog, iar apoi trimis în Mordovia. În noiembrie 2022, Lazarenko a fost forțat să accepte cetățenia rusă și a fost convins fără succes să se înroleze în armata rusă. Bărbatul nu a renunțat la pașaportul ucrainean, însă documentul nu s-a regăsit în dosar, potrivit sursei citate. La una dintre ședințele de judecată, inculpatul a cerut să i se returneze pașaportul ucrainean și și-a exprimat dorința de a renunța la cetățenia rusă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: