GEELY Auto Group a devenit primul producător auto din China care a obținut certificarea europeană pentru un sistem avansat de asistență a șoferului (ADAS).
La 12 martie 2026, sistemul G-ASD (GEELY Afari Smart Driving) a fost certificat conform standardului UN R171 — un regulament aplicabil în cadrul sistemului de reglementare al ONU și al Uniunii Europene. Aceasta reprezintă o cerință esențială pentru operarea unor astfel de sisteme în UE.
Certificarea obținută deschide efectiv accesul GEELY pe piața europeană: vehiculele echipate cu G-ASD pot fi comercializate în toate statele membre ale Comisiei Economice pentru Europa a ONU (UNECE), fără a fi necesară o omologare separată la nivel național.
Sistemul este dezvoltat de compania Afari Technology (Qianli Technology), o filială a Lifan Group, parte a GEELY Holding. Prima etapă de implementare va consta în integrarea acestuia pe vehiculele mărcii Lotus în Europa — lansarea fiind așteptată în iunie 2026.
Obținerea certificării confirmă conformitatea tehnologiilor GEELY cu cerințele internaționale stricte de siguranță și reflectă strategia companiei de a extinde la nivel global propriile soluții de conducere inteligentă.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Un automobil Porsche de colecție, personalizat cu simbolul „Pomul Vieții”, a fost expus la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău. Evenimentul a stârnit un val de reacții, după ce imagini cu mașina amplasată printre exponatele muzeului au fost distribuite pe rețelele sociale. Într-un comunicat publicat pe 2 iunie, instituția precizează că a găzduit lansarea oficială a proiectului și dă asigurări că patrimoniul muzeului nu a fost afectat.
Potrivit reprezentanților muzeului, designul automobilului a fost inspirat de „Pomul Vieții”, unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale culturii tradiționale moldovenești, prezent frecvent în covoarele și obiectele de patrimoniu aflate în colecțiile instituției.
„Brandul de țară „Pomul Vieții” reprezintă unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Republicii Moldova și un motiv emblematic al covorului tradițional moldovenesc, a constituit sursa principală de inspirație a proiectului. (…) Prezența acestui simbol pe automobilul Porsche Sonderwunsch „Tree of Life” reprezintă o recunoaștere internațională a patrimoniului cultural al Republicii Moldova și o demonstrație că valorile tradiționale pot inspira creații contemporane de înaltă clasă”, transmite muzeul.
Muzeul Național de Etnografie a dat asigurări că expunerea automobilului „nu a adus prejudiciu patrimoniului mobil și imobil al muzeului” și a mulțumit companiei auto pentru colaborare și pentru promovarea simbolurilor culturale naționale.
Totuși, decizia instituției de a găzdui lansarea bolidului de lux a stârnit un val de reacții în mediul online. În timp ce unii au apreciat promovarea patrimoniului cultural, alții au criticat și au pus sub semnul întrebării oportunitatea găzduirii lansării unui automobil într-un muzeu.
„Simbolic că Porsche a intrat în muzeu exact în perioada de timp în care inițiativele din scena independentă au fost alungate de acolo… Muzeul e gata să-și dărîme pereții pentru a face loc unui Porsche, în timp ce cultura vie – scena independentă – este evacuată”, a scris activistul Vitalie Sprînceană pe rețelele de socializare.
„Oi fi eu săracă și necunoscătoare a adevăratelor valori ale omenirii de nu pot aprecia faptul că Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a găzduit prezentarea unei mașini marca Porsche. O mai mare bătaie de joc eu nu am văzut față de spații culturale publice, accesibile tuturor, zău”, a scris pe rețele și activista Ecaterina Luțișina.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Republica Moldova a devenit pe 1 iunie al 40-lea stat membru al Organizației Europene de Brevete. Anunțul a fost făcut de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), subordonată Ministerului Justiției.
Potrivit AGEPI, aderarea va crea condiții mai favorabile pentru inovare și va oferi noi oportunități și un sprijin sporit întreprinderilor, inventatorilor și cercetătorilor, prin alinierea sistemului național de proprietate intelectuală la standardele europene.
Agenția a adăugat că Organizația Europeană de Brevete sprijină inovația și creșterea economică în întreaga Europă. De la semnarea Convenției Brevetului European în 1973 de către 16 state, organizația a crescut până la 40 de țări membre. Acestea includ toate cele 27 de state membre ale UE, precum și Albania, Elveția, Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Regatul Unit, Republica Moldova, San Marino, Serbia și Turcia.
„Acest moment important va consolida în mod semnificativ sistemul de protecție a invențiilor din țara noastră. Aderarea la Convenția Brevetului European va crea condiții mai favorabile pentru inovare, va oferi noi oportunități și un sprijin sporit pentru mediul de afaceri, inventatori și cercetători, prin alinierea continuă a sistemului național de proprietate intelectuală la standardele Europene”, a declarat ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari.
Până acum, țara noastră a fost parte a Convenției brevetului european în baza unui mecanism de cooperare, intrat în vigoare în 2015. Parlamentul de la Chișinău a menționat anterior că, odată cu aderarea la Convenție, Republica Moldova va putea participa la sistemul european centralizat de acordare a brevetelor. Parlamentul mai precizat că obiectivul principal al aderării este asigurarea integrării în sistemul european de brevete, oferind inventatorilor, cercetătorilor și întreprinderilor din Republica Moldova acces la un sistem armonizat pentru obținerea protecției brevetelor în Europa.
Ședința extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei (APG) din 2 iunie, în cadrul căreia urma să fie examinat proiectul privind organizarea alegerilor în autonomiei, a eșuat din lipsă de cvorum. La ședință au fost prezenți doar 13 dintre cei 33 de deputați.
Pe ordinea de zi figurau trei subiecte. Primul – cu privire la organizarea scrutinului pentru alegerea noii componențe a Adunării Populare. Mai exact, urma să fie adoptată o hotărâre privind aprobarea regulamentului care ar fi deblocat procesul electoral. În lipsa cvorumului, însă, deputații nu au putut adopta nicio decizie.
Înainte de începerea ședinței, prim-vicepreședintele Comitetului Executiv al Găgăuziei, Ilia Uzun, a anunțat că nu va participa la ședință. Acesta a declarat că proiectele de decizie ar fi fost transmise Comitetului abia în dimineața zilei ședinței. El a acuzat conducerea APG că a „ignorat” executivul local.
„Comitetul Executiv a primit documentele abia în această dimineață. Nu știm despre ce este vorba. Este o decizie de importanță majoră. Ce negocieri de culise ați purtat? Am fost ignorați. Erați obligați să transmiteți documentele pentru obținerea unui aviz și să organizați audieri publice. M-ați invitat aici pentru a legaliza aceste ilegalități? Nu intenționez să particip la așa ceva”, a declarat Ilia Uzun.
În replică, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, a precizat că documentele au fost publicate pe site-ul instituției încă de joia trecută.
Discuțiile au degenerat într-un schimb de replici. Alesul local Vladimir Cîssa l-a acuzat pe Uzun că ar tergiversa intenționat organizarea scrutinului. Prim-vicepreședintele Comitetului Executiv a răspuns, în timp ce părăsea sala de ședințe, că: „voi sta aici până când bașcanul îmi va spune să-mi depun mandatul”.
Într-o reacție pentru NewsMaker, vicepreședintele Adunării Populare de la Comrat, Gheorghe Leiciu, a declarat că decizia deputaților locali de a nu participa la ședința de astăzi poartă, cel mai probabil, „un caracter politic”.
„Spun acest lucru deoarece am discutat neoficial cu colegi care nu au fost prezenți astăzi în sala de ședințe. Situația este influențată și de noile circumstanțe legate de decizia Curții de Apel Chișinău privind condamnarea bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, precum și de necesitatea examinării subiectului privind stabilirea alegerilor pentru funcția de bașcan concomitent cu alegerile pentru Adunarea Populară. Vorbesc despre acest lucru cu mai multă certitudine deoarece regulamentul aflat pe ordinea de zi are caracter temporar, fiind destinat unei singure proceduri și referindu-se exclusiv la alegerile regionale pentru deputații Adunării Populare. Aspectele legate de organizarea alegerilor pentru funcția de bașcan nu sunt reglementate de acest document. Presupun că o parte dintre deputați nu s-au prezentat tocmai din acest motiv”, a declarat Leiciu.
După constatarea lipsei de cvorum, Nicolai Ormanji a anunțat o pauză. APG urmează să se convoace într-o nouă ședință, cu menținerea aceleiași ordini de zi. Deocamdată, data unei noi ședințe nu a fost anunțată.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Copiii și tinerii cu vârsta de până la 25 de ani cu diabet zaharat de tip 1 vor beneficia de senzori pentru monitorizarea continuă a glicemiei. Dispozitive vor fi compensate din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM).
Consiliul pentru dispozitive medicale compensate a decis, în cadrul ședinței din 28 mai, completarea listei de dispozitive medicale compensate.
Potrivit estimărilor specialiștilor, aproximativ 600 de pacienți vor beneficia anual de aceste tehnologii moderne, pentru care vor fi alocate aproximativ 25 de milioane de lei din fondurile de asigurare medicală obligatorie. Costul anual per beneficiar va depăși 43 000 de lei.
Pacienții vor avea posibilitatea să aleagă în farmaciile contractate de Compania Națională de Asigurări în Medicină unul din cele trei modele de senzori autorizați de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) și incluși în lista dispozitivelor medicale compensate.
Totodată, alți producători de astfel de dispozitive medicale pot depune dosare pentru autorizare la AMDM și, respectiv, pentru includerea produselor spre compensare.
Dreptul de prescriere a senzorilor pentru monitorizarea continuă a glicemiei îl vor avea medicii de familie și medicii endocrinologi.
Conform Ministerului Sănătății, monitorizarea continuă a glicemiei reprezintă una dintre cele mai moderne și eficiente metode de control al diabetului zaharat de tip 1, oferind posibilitatea monitorizării permanente a nivelului glicemiei fără înțepături repetate. Utilizarea senzorilor contribuie la prevenirea episoadelor severe de hipoglicemie și hiperglicemie, reduce riscul complicațiilor și îmbunătățește controlul bolii, precum și calitatea vieții pacienților, oferind mai multă siguranță atât copiilor și tinerilor, cât și familiilor acestora.
Guvernul urmează să aprobe Programul activităților de reintegrare a țării pentru anul 2026, care include 31 de activități, cu un buget total de 25 de milioane de lei. Printre acestea se numără renovarea acoperișului unui liceu din Tiraspol, modernizarea unei secții a Inspectoratului de Poliție Bender, acordarea unui suport financiar pentru activitatea delegației R. Moldova în Comisia Unificată de Control, instalarea unui sistem de încălzire la Penitenciarul nr. 8 din municipiul Bender, precum și compensarea parțială a cheltuielilor suportate de deținătorii terenurilor agricole amplasate după traseul Rîbnița-Tiraspol. Prevederile se regăsesc într-un proiect aflat pe masa Guvernului.
Proiectul privind aprobarea Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul 2026 se regăsește pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Guvernului, din 3 iunie, și va fi prezentat de vicepremierul pentru reintegrare Valeriu Chiveri.
Programul include 31 de activități, cu un cost total de 25 de milioane de lei.
Printre activități se numără: renovarea acoperișului unui liceu din Tiraspol, procurarea a două unități de transport pentru elevi; reparația sălii de festivități a gimnaziului din satul Corjova, raionul Dubăsari; reparația a șase blocuri sanitare la o grădiniță din orașul Rezina; reparația oficiilor medicilor de familie din satele Japca, raionul Florești, și Doroțcaia, raionul Dubăsari; modernizarea Secției de Poliție în Transport Feroviar a Inspectoratului de Poliție Bender, acordarea unui suport financiar pentru activitatea delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control; reparația sistemului de alimentare cu apă potabilă din cadrul Batalionului 1 Infanterie Independent al Forțelor de Menținere a Păcii din comuna Cocieri, raionul Dubăsari, precum și instalarea sistemului de încălzire centralizată în blocul de detenție al Penitenciarului nr. 8 din municipiul Bender.
În această listă de activități se regăsește și compensarea parțială a cheltuielilor suportate de proprietarii și deținătorii terenurilor agricole amplasate după traseul Rîbnița-Tiraspol, urmare a plăților ilegale aplicate de Tiraspol la trecerea prin posturile neautorizate de control. Pentru această activitate este prevăzută suma de 3 milioane de lei.
Conform proiectului aflat pe masa Guvernului, Ministerul Finanțelor va finanța cheltuielile pentru aceste activități în baza documentelor de plată, prezentate trezoreriilor regionale de către beneficiarii mijloacelor financiare.
În același proiect se menționează că beneficiarii alocațiilor vor realiza activitățile până la sfârșitul trimestrului IV al anului 2026. Totodată vor prezenta Cancelariei de Stat (Biroului politici de reintegrare), până la data de 15 ianuarie 2027, rapoartele anuale privind utilizarea alocațiilor pentru realizarea activităților. La rândul său, Cancelaria de Stat (Biroul politici de reintegrare), până la data de 1 martie 2027, va prezenta Ministerului Finanțelor raportul totalizator privind realizarea programului.
