Facebook/Gheoghe Cavcaliuc

Procurorii cer permisiunea CEC-ului pentru a-l aduce forțat pe Cavcaliuc la Procuratura Sângerei

Procuratura raionului Sângerei solicită Comisiei Electorale Centrale (CEC) să permită aducerea forțată a liderului Partidului Acasă Construim Europa (PACE) Gheorghe Cavcaliuc în fața procurorilor. Informația a fost confirmată pentru NM de către reprezentanta Procuraturii Generale Maria Vieru pe 3 iunie.

Contactată de NM, Maria Vieru a precizat că este vorba despre dosarul în care este vizat Gheorghe Cavcaliuc în urma incidentului în care vicepreședintele raionului Sângerei, Tudor Tutunaru, a fost stropit cu verde de briliant.

„Întrucât președintele partidului PACE refuză să se prezinte la Procuratură pentru a fi pus sub învinuire în dosarul ”verde de briliant”, iar între timp a obținut statutul de candidat la funcția de deputat, fiindu-i aplicabile garanțiile reglementate prin art.51 al Codului Electoral, Procuratura raionului Sângerei a înaintat CEC un demers pentru a obține consimțământul de a-l aduce forțat în fața procurorilor pentru a-i înainta acuzarea și a transmite dosarul în judecată”, a menționat reprezentanta Procuraturii Generale.

De asemenea, Maria Vieru a precizat că „legislația nu prevede un termen” cu privire la răspunsul CEC într-o astfel de situație.

Reacția liderului PACE Gheorghe Cavcaliuc o puteți vedea AICI.

***

Pe 21 mai, Procuratura Generală a confirmat pentru NM că Cavcaliuc a fost citat pentru a fi pus sub învinuire și informat despre finalizarea urmăririi penale în dosarul „verde de briliant”, cu ulterioara trimitere a dosarului în judecată. Potrivit sursei citate, Cavcaliuc a refuzat să se prezinte, motivând că s-a înregistrat în cursa electorală în calitate de candidat la funcția de deputat și în conformitate cu art.51 din Codul electoral a solicitat suspendarea tuturor activităților procesuale în privința sa, până la finalizarea alegerilor.

În acest context, Procuratura raionului Sângerei a solicitat consimțământul Comisiei Electorale Centrale (CEC) pentru tragerea lui Cavcaliuc, împreună cu alți patru colegi implicați în dosarul „verde de briliant” la răspundere penală, aplicarea măsurilor preventive și deferirea cauzei penale justiției. Prin urmare, ieri, 20 mai, CEC a decis că pentru finalizarea urmăririi penale pe acest caz nu este nevoie de consimțământul CEC deoarece activitățile procesuale au fost realizate până la înregistrarea partidului PACE și a listei candidaților la CEC.

***

Amintim că pe 6 aprilie, în jurul orei 18.00, trei reprezentanți ai Partidului PACE în comun cu preşedintele oficiului teritorial al aceluiași partid au mers la domiciliul lui Tudor Tutunaru, vicepreședintele raionului Sângerei. Aflându-se la intrare în gospodăria acestuia, l-au stropit cu verde de briliant, provocându-i arsuri de gradul I și II la ambii ochi. Aceștia și-au motivat acțiunile prin faptul că Tutunaru s-ar fi vaccinat împotriva COVID-19 și nu a dat posibilitatea medicilor să se vaccineze.

Pe 22 aprilie, Procuratura Generală a anunțat că Gheorghe Cavcaliuc a fost audiat și recunoscut în calitate de bănuit pentru două capete de acuzare în dosarul „verde de briliant”: „huliganism comis de două sau mai multe persoane” și „chemarea la săvârșirea actelor de violență împotriva persoanelor”.

Menționăm că orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive şi irevocabile a instanței.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: