radiochișinău.md

Procurorii cer plasarea în arest a 5 ex-deputați. Câți bani au găsit la percheziții

Procuratura Anticorupție (PA) informează despre rezultatul perchezițiilor efectuate la cei 13 ex-deputați. PA declară că s-au efectuat percheziții la domiciliile acestora, în automobilele lor, precum și la sediile deținute de rude. Sursa declară că au fost depistate la fiecare dintre ei diferite sume de bani. Cea mai mare sumă a fost în mărime 34 700 dolari SUA și 44 300 euro. PA mai informează că a fost înaintată învinuirea a 5 ex-deputați reținuți, fiindu-le incriminată săvârșirea infracțiunii de îmbogățire ilicită. La fel, au fost înaintate demersuri de aplicare a măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe un termen de 30 zile.

Procuratura Anticorupție informează că, în perioada 2-3 februarie 2022, a efectuat mai multe percheziții la 13 ex-deputați în Parlamentul Republicii Moldova. Aceștia sunt vizați în cadrul unor cauze penale pornite pe faptul îmbogățirii ilicite investigate în conexiune cu anchetele penale efectuate de către procurorii anticorupție pe faptul coruperii unor deputați din Parlamentul Republicii Moldova pentru părăsirea fracțiunii parlamentare din care făceau parte.

Procurorii au efectuat percheziții la domiciliile persoanelor vizate, în automobilele acestora, precum și la sediile deținute de rude ale acestora.

În rezultatul perchezițiilor efectuate au fost ridicate calculatoare, telefoane mobile, documente, înscrisuri de ciornă și alte probe, care urmează a fi examinate pentru a stabili relevanța pentru investigațiile efectuate pe aceste cazuri.

De asemenea, în locațiile unde au fost efectuate percheziții au fost depistate mai multe sume bănești, proveniența cărora va fi cercetată în cadrul urmăririi penale.

Astfel, în rezultatul perchezițiilor efectuate la unul dintre ex-deputați, în cadrul unui safeu metalic deținut la o instituție bancară au fost depistate și ridicate mijloace bănești în sumă de 65 000 euro și 30 000 dolari, respectiv într-un alt depozit bancar, la același deputat au fost depistați 20 000 dolari și 85 000 euro.

În cadrul altor percheziții la domiciliile ex-deputaților au fost depistate la fiecare dintre ei diferite sume de bani. Cea mai mică sumă a fost depistată la unul dintre ex-deputați în mărime de 500 euro, respectiv cea mai mare sumă de bani a fost depistată la domiciliul unui alt ex-deputat în mărime 34 700 dolari SUA și 44 300 euro.

În rezultatul perchezițiilor efectuate, au fost reținuți pentru un termen de 72 de ore, cinci ex-deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

Totodată, PA informează că, pe parcursul zilei de ieri, 3 februarie, procurorii anticorupție au înaintat învinuirea celor cinci ex-deputați reținuți, fiindu-le incriminată săvârșirea infracțiunii de îmbogățire ilicită.

Subsecvent, procurorii anticorupție au înaintat demersuri de aplicare a măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe un termen de 30 zile, care urmează să fie examinat pe parcursul zilei de astăzi, 4 februarie, la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

În partea ce îi privește pe ceilalți ex-deputați, PA informează că până la acest moment au fost recunoscuți și audiați în calitate de bănuiți pentru săvârșirea infracțiunii de îmbogățire ilicită 6 ex-deputați din Parlamentul Republicii Moldova, urmând a fi audiați încă 2 ex-deputați.

PA mai declară că că, în procesul de audiere în calitate de bănuiți și respectiv învinuiți, aceștia au dat declarații, însă nici unul dintre ei nu recunoaște vinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare. 

***

Menționăm că pe 2 februarie, procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție în comun cu ofițerii Serviciul de Informații și Securitate și ai Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, au descins cu percheziții la mai multe adrese. Perchezițiile au fost efectuate în cadrul investigării faptelor de îmbogățire ilicită a 13 ex-deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

În acest fel, sunt vizate 47 de bunuri imobile și 13 autoturisme.

Cazurile de îmbogățire ilicită sunt investigate în conexiune cu anchetele penale efectuate de către procurorii anticorupție pe faptul coruperii unor deputați din Parlamentul Republicii Moldova pentru părăsirea fracțiunii parlamentare din care făceau parte.

„Conform rezultatelor preliminare ale investigațiilor, cheltuielile ex-deputaților cercetați depășesc veniturile licite ale acestora în unele cazuri cu 350 000 lei, iar în alte cazuri această diferență atinge valoare de circa 4,6 milioane de lei”, comunică reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

Tot pe 2 februarie, au fost reținuți pentru îmbogățire ilicită alți cinci ex-deputați: Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov, Vladimir Vitiuc, Artur Reșetnicov, Anatolie Zagorodnîi și Sergiu Sârbu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Majorările salariale din septembrie depind de reforma fiscală? Gavriliță: „În forma actuală, legea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare”

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că autoritățile întreprind toate măsurile pentru ca legea salarizării să intre în vigoare din septembrie, însă aceasta poate fi promovată doar dacă există surse de finanțare. Potrivit oficialului, în bugetul de stat, în prezent, nu există bani pentru aceste majorări, dar acestea pot avea loc „în condițiile în care avem aprobată o nouă politică fiscală”, care se află în consultări. În contextul reformei fiscale, ministrul a spus că „timp este” și că „anumite chestii se pot adopta chiar și pe parcursul lunii septembrie”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 26 iunie a emisiunii „Realitatea te privește” de la Realitatea TV.

În timpul emisiunii, ministrul a fost întrebat dacă își menține poziția exprimată anterior, potrivit căreia modificările la legea salarizării, aflate în consultări publice, ar putea intra în vigoare în septembrie. „Da, facem tot posibilul ca să reușim, dar este și cealaltă parte. (…) Noi putem promova această lege doar dacă avem și surse de finanțare”, a răspuns oficialul.

Întrebat dacă în bugetul de stat există bani pentru ca majorările să intre în vigoare de la 1 septembrie, ministrul a răspuns: „Nu. În forma care este astăzi prezentată legea, ea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare de venit. (…) Doar în condițiile în care avem aprobată o nouă politică fiscală, care de fapt ne aduce mai multă ordine în colectări”.

La întrebarea când trebuie să fie adoptată politica fiscală ca să existe aceste majorări, oficialul a spus că „timp este” și că „anumite chestii se pot adopta chiar și inclusiv pe parcursul lunii septembrie”. „Întrebarea este să ne asigurăm că tot ce este de discutat și de consultat… pentru că și acea politică (nota red. fiscală) este în consultări. (…) Dacă în politica fiscală fiecare crede că trebuie să plătească mai puțin, acolo (nota red. în reforma sistemului de salarizare) toți sunt siguri că trebuie să câștige mai mult. Și cam asta este ecuația cu care lucrăm”, a adăugat ministrul.

Potrivit oficialului, „o bună parte” din reforma fiscală pentru 2027 este determinată de necesitatea de a finanța noua lege a salarizării. „Cel puțin unul din angajamentele pe care le avem cu Fondul Monetar Internațional este că nu admitem majorări pe partea de salarizări dacă nu ni le permitem cu venituri suplimentare”, a adăugat el.

Întrebat dacă mai întâi a fost elaborată legea salarizării și abia apoi au fost căutate sursele de finanțare prin reforma fiscală, ministrul a declarat: „Cred că am putea spune, pentru că legea salarizării este una complexă și la care s-a lucrat câțiva ani. (…) Am venit eu cumva pe ultima sută de metri, dar la ea s-a lucrat câțiva ani”.

***

Amintim că Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul vizează circa 172.074 de posturi și 227.061 de angajați din sectorul bugetar. Proiectul se află în consultări publice, iar ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a anunțat că acesta ar putea intra în vigoare de la 1 septembrie 2026. Proiectul prevede, printre altele, un salariu de bază lunar brut de 65.100 de lei pentru șefa statului, președintele Parlamentului și prim-ministru.

Recent, Ministerul Finanțelor a publicat și proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care se află în prezent în consultări publice. Una dintre cele mai discutate modificări vizează uniformizarea cotelor de TVA, prin eliminarea mai multor cote reduse aplicate în prezent. Potrivit Guvernului, măsura va fi implementată etapizat și ar putea afecta produse alimentare, medicamente, comerțul electronic, restaurante și cafenele, hoteluri și pensiuni, autoturismele și resursele energetice. Despre principalele noutăți din versiunea inițială a documentului, NM scris AICI și AICI. NewsMaker a scris AICI principalele modificări pe care autoritățile sunt gata să le opereze în documentul aflat în consultări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: