Tudor Mardei | NewsMaker

Procurorii contestă sentința de 19 ani în cazul Plahotniuc: insistă pe 25 de ani de închisoare și confiscarea bunurilor⚡️⚡️⚡️

Procuratura Anticorupție (PA) a contestat, pe 6 mai, sentința prin care Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. Acuzatorii consideră pedeapsa „prea blândă” și cer ca fostul lider democrat să fie condamnat la 25 de ani de detenție, așa cum au solicitat inițial în instanță.

Potrivit PA, instanța a confirmat vinovăția lui Plahotniuc pe baza unor probe clare și a stabilit că faptele au fost comise intenționat, în cadrul unei organizații criminale. Totodată, a fost demonstrat rolul determinant al acestuia, inclusiv de organizare și conducere. „Cu toate acestea, pedeapsa aplicată nu reflectă gravitatea faptelor”, transmite Procuratura.

Potrivit probelor, infracțiunile au provocat prejudicii enorme sistemului bancar și au afectat grav economia, imaginea și încrederea în instituțiile statului. Acuzarea menționează, în acest context, „că nu există circumstanțe atenuante care să justifice o pedeapsă redusă”: „Instanța nu a ținut cont suficient de personalitatea inculpatului și de riscul comiterii unor noi infracțiuni”.

În acest context, Procuratura solicită casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și aplicarea unei pedepse de 25 de ani de închisoare.

Totodată, procurorii anunță că au contestat și refuzul instanței de a dispune confiscarea sumelor de 39,2 milioane dolari și 3,5 milioane euro.

„Subliniem că recuperarea prejudiciului și confiscarea specială sunt măsuri diferite, cu scopuri distincte, și pot fi aplicate concomitent. Prin urmare, acuzarea consideră necesară o pedeapsă mai severă și aplicarea confiscării pentru a reflecta gravitatea faptelor și pentru a preveni astfel de infracțiuni pe viitor”, mai transmite PA.

Reamintim, fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Influencerii care fac promovare politică, obligați să declare dacă mesajele sunt plătite de partide? Modificări la Codul electoral

Codul electoral ar putea fi modificat pentru a reglementa publicitatea politică pe internet. Comisia Electorală Centrală (CEC) a elaborat un proiect care prevede identificarea obligatorie a finanțatorilor publicității politice online, inclusiv în cazul în care aceasta este promovată de influenceri sau de alte persoane care acționează în calitate de terți. Propunerile au fost discutate în cadrul consultărilor publice organizate marți, 29 septembrie.

Potrivit CEC, necesitatea acestor modificări a devenit evidentă în urma ultimelor scrutine, care au arătat că promovarea politică în mediul online rămâne insuficient reglementată.

„Scopul nostru este să asigurăm transparența finanțării publicității politice și electorale în mediul online și reguli clare, aplicabile în egală măsură tuturor actorilor implicați. Propunerile stabilesc ce informații trebuie să conțină publicitatea, cum sunt raportate cheltuielile, cine realizează monitorizarea și prin ce mecanisme, precum și modul în care sunt identificate sursele de finanțare. Este important ca aceste reguli să fie clare, transparente și respectate de toți”, a declarat președinta CEC, Angelica Caraman.

Una dintre principalele noutăți este introducerea noțiunii de „parte terță” – persoane sau entități care acționează independent de partide, dar cheltuie bani pentru influențarea alegătorilor. În această categorie ar putea fi incluși și influencerii care promovează mesaje electorale și care pot avea un impact semnificativ asupra alegătorilor.

Autorii proiectului susțin că alegătorii trebuie să știe dacă un mesaj electoral este promovat din convingere personală sau în schimbul unei remunerații.

Propunerile prevăd și reguli privind utilizarea inteligenței artificiale în campaniile electorale. Materialele generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale vor trebui marcate corespunzător, astfel încât publicul să poată identifica imaginile și videoclipurile alterate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: