https://newsmaker.md/wp-content/uploads/2021/12/dsc_8300-scaled.jpg

Procurorul desemnat de CSP a decis să nu fie pornită urmărirea penală în privința lui Stoianoglo, la solicitarea Ingăi Grigoriu

După efectuarea unor investigații pe acțiunile pretinse a fi ilegale ale procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, manifestate prin investigarea defectuoasă a urmăririi penale pe subiectul expulzării profesorilor turci, procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a dispus refuzul de a porni urmărirea penală pe acest caz, iar procesul penal inițiat să fie clasat. Sesizarea în acest sens a fost depusă de fosta deputată a Platformei Demnitate și Adevăr (DA), Inga Grigoriu.

Procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor pe acest caz este Andrei Balan. Astfel, potrivit unui comunicat al Procuraturii Anticorupție, motivele care au stat la baza emiterii soluției de refuz sunt determinate de faptul că probele administrate nu confirmă faptul săvârșirii infracțiunilor prevăzute: amestecul în înfăptuirea justiției și în urmărirea penală, abuzul de serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu.

Decizia procurorului de refuz în pornirea urmăririi penale, emisă în privința procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, poate fi contestată cu plângere procurorului ierarhic superior, în termen de 15 zile din momentul când s-a luat cunoștință de act, de către părțile implicate în cadrul acestui proces penal.

***

Ex-deputata Platformei DA, Inga Grigoriu, a depus plângerea cu privire la presupusa ilegalitate pe care procurorul general suspendat Alexandr Stoianoglo ar fi săvârșit-o în dosarul în care sunt vizați profesorii de origine turcă. Anterior, Stoianoglo a declarat pentru NM că nu a participat la investigații, iar plângerea lui Grigoriu ar fi o tentativă de a-l „ține sub presiune”.

CSP a examinat în cadrul ședinței din 18 noiembrie sesizarea Ingăi Grigoriu, în care este vizat Alexandr Stoianoglo. Raportor a fost ministrul Justiției Sergiu Litvinenco. Acesta a menționat că Grigoriu îl acuza pe Stoianoglo că ar fi mușamalizat dosarul privind expulzarea ilegală e pedagogilor de origine turcă. Ulterior, Litvinenco i-a acordat ocazia fostei deputate să-și prezinte interesele. Aceasta s-a arătat indignată de faptul că procurorii nu au contestat decizia primei instanțe în dosarul în care este vizat fostul șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) Vasile Botnari.

Inga Grigoriu declara că acțiunile ar fi trebuit examinate sub aspectul „trădării de patrie” și exces de putere. De asemenea, fosta deputată s-a arătat indignată de faptul că familiile pedagogilor nu au fost declarate drept parte vătămată în dosar.

La rândul său, membrul CSP Constantin Șușu a amintit că nu Stoianoglo s-a ocupat de acest dosar la modul direct și a întrebat-o pe Grigoriu dacă poate demonstra că Stoianoglo ar fi dat anumite indicații în acest dosar. Grigoriu a răspuns că, în calitate de „simplu cetățean”, nu cunoaște astfel de detalii, însă procurorul desemnat să facă verificările „trebuie să răspundă la toate aceste întrebări”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

obozrevatel.com

Fiica lui Putin a deschis un laborator pentru studierea longevității: știința îl va putea „păcăli pe Dumnezeu”

Maria Voronțova, fiica președintelui rus Vladimir Putin, a deschis un laborator pentru studierea longevității la Școala de Management „Skolkovo” din Moscova, scrie The Moscow Times, cu referire la „Vedomosti”. În cadrul unui forum organizat cu această ocazie, Voronțova a vorbit despre posibilitatea de a depăși limitele naturale ale vieții, pe care a descris-o drept o încercare de „a-l păcăli pe Dumnezeu sau natura”.

Laboratorul va studia influența creșterii duratei vieții asupra politicilor de stat, economiei și pieței muncii. Voronțova, care conduce Institutul de Cercetare și Educație Medicală al Universității de Stat din Moscova, consideră că longevitatea trebuie împărțită în două etape.

În prima, omul trebuie să atingă „potențialul de 85–90 de ani stabilit de natură”. Pentru aceasta, spune ea, este necesară formarea obiceiului de a avea grijă de sănătate încă din copilărie, o alimentație corectă și controale medicale regulate.

A doua etapă presupune o încercare de „a-l păcăli pe Dumnezeu sau natura” și de a depăși limitele potențialului natural al omului.

Voronțova a recunoscut că progresele științifice în acest domeniu sunt deocamdată modeste. În opinia sa, unul dintre obstacolele în calea longevității este faptul că îmbătrânirea nu este considerată o boală. Drept urmare, dezvoltarea medicamentelor pentru combaterea acesteia este îngreunată, deoarece procesul necesită un diagnostic clar și studii clinice.

Totodată, Voronțova și-a exprimat convingerea că „frica de moarte comună tuturor oamenilor” va determina sistemul de sănătate să abordeze problema îmbătrânirii în următorii 10–20 de ani.

În Rusia se lucrează deja la un „vaccin împotriva îmbătrânirii” – un preparat care ar urma să blocheze o genă asociată modificărilor celulare provocate de înaintarea în vârstă, potrivit viceministrului Științei și Învățământului Superior, Denis Sekirinski. Preparatul este dezvoltat de Institutul de Biologie a Îmbătrânirii și Medicină.

Vicepremiera Tatiana Golikova a promis că producția unui astfel de medicament va începe în perioada 2028–2030. Cercetările fac parte din proiectul național „Noi tehnologii pentru protejarea sănătății”, lansat în 2025, la cererea lui Putin.

Tot la cererea lui Putin, în 2025 a fost lansat proiectul național „O viață lungă și activă”. Pentru cele două programe sunt prevăzute cheltuieli totale de peste două trilioane de ruble. Liderul de la Kremlin a cerut creșterea speranței medii de viață în Rusia de la nivelul actual de 74,2 ani la 78 de ani până în 2030 și la 81 de ani până în 2036.

Putin are 74 de ani, iar majoritatea înalților oficiali ruși au vârste apropiate. În comparație, speranța medie de viață a bărbaților din Rusia este de 68 de ani.

Potrivit presei, liderul rus este interesat de multă vreme de metodele de întinerire a organismului. În septembrie 2025, în timpul unei vizite la Beijing, a discutat cu președintele chinez Xi Jinping despre posibilitatea de a atinge nemurirea prin tehnologii moderne și transplanturi de organe. Xi l-a asigurat atunci că „șansa de a trăi până la 150 de ani există deja în acest secol”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: