Stoianoglo
Максим Андреев, NewsMaker

Procurorul general a semnat un document privind suspendarea executării pedepse în privința Olgăi Pungă 

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo a semnat un document privind suspendarea executării pedepse în privința Olgăi Pungă, fostă angajată a Moldindconbank (MICB) și care a fost condamnată la opt ani și jumătate de închisoare, fiind acuzată de escrocherie în proporții deosebit de mari. Informația a fost confirmată pentru NM de către soțul acesteia.

Aceeași sursă ne-a informat că în timpul apropiat instanța de judecată urmează să ia o decizie în privința eliberării Olgăi Pungă.

Amintim că Olga Pungă a fost reținută în ianuarie 2017 și a fost plasată în arest preventiv. În versiunea procurorilor, la indicația lui Veaceslav Platon (el a fost vicepreședinte al consiliului de administrație al MICB), cu o ștampilă falsă, ea a falsificat chitanțele de achitare a taxelor de stat de către bancă, acestea fiind ulterior prezentate în instanțele de judecată care examinau acțiunile MICB împotriva debitorilor. Conform versiunii anchetei, banii rămâneau pe conturile băncii, însă Olga Pungă și alți învinuiți în acest dosar „au obținut astfel posibilitatea reală de a utiliza acești bani” și au prejudiciat statul „în proporții deosebit de mari” – 4 milioane 138 mii 570 de lei.

Pe de altă parte, potrivit afirmațiilor Olgăi Pungă, lucrurile au luat o asemenea întorsătură, deoarece ea a refuzat să depună mărturii împotriva lui Veaceslav Platon.

Menționăm că pe 19 februarie, procurorul general al Republicii Moldova a anunțat că 38 de dosare penale, pretins instrumentate politic, vor fi evaluate de grupuri a câte procurori. În această listă intră și cazul Olgăi Pungă.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Reacția Chișinăului după ce Tiraspolul a admis că starea economică a regiunii transnistrene este critică

Biroul politici de reintegrare a venit cu o reacție după ce autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au recunoscut că situația economică a regiunii transnistrene se află în stare critică. Într-un comentariu pentru NM, Biroul a declarat că a propus administrației de facto din stânga Nistrului ajutor pentru populația regiunii, însă pună aceasta a dat curs propunerilor.

Autoritățile Republicii Moldova în comun cu UE și alți parteneri externi, începând cu perioada stării de urgență și până în prezent, au evocat deplina deschidere de a veni cu măsuri de asistență umanitară pentru persoanele vulnerabile și aflate în grupuri de risc sporit din regiunea transnistreană.

Pentru aceasta Tiraspolul urmează să marcheze progrese concrete în îmbunătățirea situației drepturilor omului, eliberarea deținuților ilegal privați de libertate, accesul liber în regiune pentru jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului de pe malul drept, eliminarea infrastructurii neautorizate a posturilor de control din Zona de Securitate, echivalarea plăților pentru utilități, introducerea etapizată a TVA ș.a.”, a comunicat Biroul politici de reintegrare.

Totodată, Biroul a subliniat că, până acum, Tiraspolul nu a dat curs propunerilor de asistență din partea Chișinăului.

Chișinăul este mereu dispus să vină în sprijinul cetățenilor săi din regiune și să evite provocarea crizelor umanitare în măsură să afecteze și malul drept al Nistrului”, a adăugat acesta.

Amintim că, pe 17 iunie, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a convocat în ședință structura executivă locală și organul legislativ nerecunoscut. Autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului au confirmat că situația economică este critică: rezervele regiunii au fost epuizate, iar executarea „bugetului” a devenit imposibilă „din cauza crizei energetice și a situației geopolitice”.

***

La începutul acestui an, Republica Moldova, în special malul stâng al Nistrului, s-a confruntat cu o criză energetică, după ce, la 1 ianuarie, concernul rus Gazprom a oprit livrările. Principalele „motoare” economice ale regiunii – Uzina Metalurgică și Combinatul de ciment din stânga Nistrului – și-au sistat atunci activitatea. În plină iarnă, oamenii din regiune au rămas fără gaze naturale și energie electrică. În februarie, UE și-a exprimat disponibilitatea de acordat un grant de 60 milioane de euro pentru acoperirea necesităților energetice până la mijlocul lunii aprilie. Oferta a fost însoțită de o serie de condiționalități pentru acordarea ajutorului financiar, printre care actualizarea treptată a tarifelor la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din stânga Nistrului. Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au respins oferta și decis să primească gaze de la un trader european, achitat cu bani dintr-un împrumut rusesc.

Pe 11 iunie, în regiunea transnistreană a fost instituită, pentru 30 de zile, starea de urgență în economie, după ce aceasta a fost ridicată cu câteva zile mai devreme. Așa-zisele autorități au invocat drept motiv reducerile livrărilor de gaze naturale în stânga Nistrului. Secretara de stat la Ministerul Energiei, Cristina Pereteatcu, a declarat pentru presă că, în prezent, există riscul unei potențiale escaladări a crizei energetice în regiune. Oficiala a reamintit, însă, că regiunea nu poate fi controlată de autoritățile constituționale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: