„Producătorii mici și mijlocii suferă”. Legea privind protecția producătorilor locali, aprobată în prima lectură

Parlamentul a aprobat, în ședința din 26 martie, un proiect de lege care vine să susțină producătorii agroalimentari autohtoni. Inițiativa a fost propusă de fracțiunea Platformei Demnitate și Adevăr (DA). Documentul a fost aprobat în prima lectură.

În prima lectură, au fost operate modificări la Legea cu privire la comerțul interior și Codul contravențional al Republicii Moldova. Acestea presupun, inclusiv,  plafonarea până la 10% din prețul de vânzare al furnizorului a mărimii reducerilor comerciale oferite de către acesta comerciantului pentru vânzarea produselor alimentare. Excepție ar urma să constituie perioada acțiunilor de marketing și publicitate. Concomitent, se propune a fi stabilit termenul limită de 60 de zile per produs destinat desfășurării acțiunilor de marketing și publicitate.

„Există lobby care nu dorește aprobarea acestui proiect. Acest lobby, în primul rând, este reprezentat de rețelele de supermarketuri, de retail”, a declarat autorul proiectului de lege, deputatul Alexandr Slusari.

Proiectul de lege prevede sancționarea faptelor de încălcare de către comerciant și furnizor a normelor ce țin de plafonarea reducerilor comerciale. Amenda ar urma să constituie de la 50 (2500 de lei) la 100 de unități convenționale (5000 de lei) în cazul persoanei fizice și de la 200 (10000 de lei) la 400 de unități convenționale (20000 de lei) – în cazul persoanei juridice.

Totodată, se propune completarea Legii cu privire la comerțul interior cu astfel de noțiuni ca ”proces de producție”, ”reglementări în domeniul alimentar”, ”siguranța alimentelor”. Definirea noțiunilor respective va permite evitarea situațiilor de confuzii sau interpretare multiplă la aplicarea legislației, consideră autorul inițiativei legislative, vicepreședintele Parlamentului, Alexandr Slusari.

„Este stipulat foarte clar că atunci când este necesar, și în țările civilizate statul intervine pentru a proteja proprii producători agro-alimentari și nu este vorba despre intervenția în relațiile sau economia de piață. Există practică neloială și noi știm că rețelele de supermarketuri au capacitatea mai mare de negocieri și de a impune condiții. Iar producătorii mici și mijlocii suferă”, a argumentat Slusari.

În opinia deputatului, aprobarea proiectului va facilita accesul producătorilor locali, în special a celor mici, la rețeaua magazinelor din țară, va spori consumul de alimente autohtone și va crește rentabilitatea afacerilor producătorilor autohtoni, va crea oportunități financiare noi pentru modernizarea tehnologiilor producătorilor sau procesatorilor locali.

Deputatul PDM Nicolae Ciubuc l-a întrebat pe socialistul Petru Burduja, președintele Comisiei economie, buget și finanțe din ce motiv un proiect de lege similar nu a fost anterior acceptat, iar acum a fost avizat pozitiv.

„Istoricul acestor modificări la Legea comerțului vine din 2012. La etapa din decembrie, au fost desfășurate audieri publice pe cele trei componente a proiectului 97 și s-a decis prin consens ca prim-pas să fie aprobat ca 50% din produsele de pe raft să fie autohtone, iar ulterior să trecem la etapa pe care o analizăm astăzi. La audierile publice s-au expus și producătorii și comercianții”, a replicat acesta.

Comisia juridică, numiri și imunități a dat aviz negativ proiectului de lege și l-a propus spre respingere.

Proiectul de lege a fost aprobat în prima lectură cu majoritatea voturilor deputaților din parlament.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

calm.md

„Există o grabă, trebuie să fie un proces mai lung”. Directorul executiv CALM critică reforma administrației publice locale

O reformă este necesară, însă, în acest proces, trebuie să mergem treptat. În prezent, în procesul de reformă a administrației publice locale există o anumită grabă. Declarațiile au fost făcute de directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, la ediția din 17 februarie a emisiunii Rezoomat de la RealitateaTV. Potrivit lui Furdui, în Moldova deseori se vine cu comparații cu diferite țări, însă acestea mai întâi și-au rezolvat problemele legate de apă, canalizare, infrastructură. „La noi punem căruța înaintea cailor”, a declarat Furdui.

„O reformă este necesară, cu siguranță. Întrebarea principală, în cazul dat, este: în ce direcție o luăm, cum facem reforma aceasta ca, cu adevărat, să ajungem la un model care să fie, în primul rând, agreat de marea majoritate, care să nu genereze tulburări, dezechilibre, un haos administrativ? Să fie o reformă care să nu aducă înrăutățirea situației cetățenilor”, a declarat Furdui.

Potrivit lui Furdui, „este foarte bine că secretarul general, Guvernul, a început consultări prealabile, cum motivează dumnealor, în vederea elaborării unui concept”. „Admitem că va fi prezentat acest concept, cum ni se promite, în luna martie. Va exista timp pentru a fi consultat serios? Sunt întrebări, pentru că noi vedem că există o anumită grabă. Există un calendar că până în iunie trebuie finalizat, practic, procesul”, a menționat el.

Directorul executiv al CALM a spus că, în acest proces, trebuie „să mergem treptat”, să fie „un proces mai lung, mai clar, mai explicativ pentru cetățeni”. „Primul mit că: UE ne cere nouă reforma administrativ-teritorială. Cel mai mare neadevăr. (…) Pentru că, la nivelul UE, reforma administrației și modul cum e organizată administrația publică, inclusiv teritorială, nu este în competența UE. (…) Mi se pare că e un mit foarte periculos, pentru că, în cazul când apar probleme, cei care pedalează pe ideea că UE ne impune nouă această reformă și noi trebuie, în grabă, să o facem, e o mare greșeală strategică. (…) Ulterior, insuccesul sau anumite probleme legate de această reformă vor fi pur și simplu asociate cu UE. Vă închipuiți cum asta, mai departe, o să influențeze atitudinea oamenilor asupra acestui proces?”, a adăugat Furdui.

Furdui a mai spus că „la noi, deseori, se vine cu comparații cu diferite țări”. „Se dă exemplu, deseori, a Estoniei. (…) Dar, stă știe lumea că, înainte ca ei să facă reformele, au parcurs o etapă destul de lungă de timp. Nu într-un an au făcut-o, nu în doi ani. Doi, au primit cel puțin 20 de miliarde numai din partea Uniunii Europene, plus la asta cam tot atât au primit de la prietenii lor din Țările Nordice. Au rezolvat, în mare parte, problemele legate de apă, canalizare, infrastructură. După asta, au ajuns la concluzia aceasta. (…) La noi punem căruța înaintea cailor. Noi, înainte ca să creăm niște servicii minime/elementare, noi zicem invers: dintâi facem reforme și, după asta, o să fericim oamenii”, a declarat Furdui.

***

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Secretarul general al Executivului, Alexei Buzu, a declarat că procesul se va desfășura în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice. Acesta a spus că „e normal să existe îngrijorări” și că „de aceea, este atât de important să facem aceste schimbări împreună”. Conceptul urmează să fie prezentat către începutul lunii martie, iar implementarea s-ar putea produce toamna.

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Reamintim, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: