Facebook/Federația Sindicală a Educației și Științei

Profesorii cer salarii mai mari. Adresare către premier, ministrul Educației și președinta comisiei parlamentare de profil

Federația Sindicală a Educației și Științei din Republica Moldova cere creșterea salariilor cadrelor didactice și stabilirea salariului mediu în educație la nivelul celui mediu pe economie. Solicitarea a fost înaintată într-o adresare transmisă premierului Alexandru Munteanu, ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, și președintei Comisiei parlamentare pentru cultură, cercetare, educație, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Federația Sindicală a Educației și Științei s-a declarat „profund îngrijorată” față de nivelul actual de salarizare în sectorul educației și cercetării, menționând că acesta continuă „să submineze atractivitatea profesiei didactice” și „să afecteze grav stabilitatea sistemului educațional” din Republica Moldova.

În contextul elaborării Legii Bugetului pentru anul 2026, solicităm cu fermitate adoptarea unor măsuri urgente și sustenabile pentru asigurarea echității salariale și a unui trai demn pentru angajații din educație, în conformitate cu standardele internaționale și cu angajamentele asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană”, se arată în adresare.

Astfel, Federația Sindicală a Educației și Științei a înaintat următoarele solicitări:

  • Majorarea cu 21,5% a cuantumului Valorilor de Referință, conform raportului dintre salariul mediu pe economie și cel din educație, pentru atingerea nivelului salariului mediu în educație egal cu cel din economia națională;
  • Valoarea de Referința de bază să constituie 2 670 de lei, iar pentru cadrele didactice, ştiinţifico-didactice, de conducere și științifice – 3 100 de lei;
  • Stabilirea salariului mediu în educație la nivelul salariului mediu pe economie, ca măsură „indispensabilă” pentru asigurarea atractivității profesiei didactice;
  • Alinierea politicii salariale din educație și cercetare la standardele internaționale.

Educația este un domeniu strategic, de care depinde formarea capitalului uman pentru întreaga economie națională. Investiția în salarizarea echitabilă a cadrelor didactice nu este un cost, ci o garanție a viitorului Republicii Moldova. Federația Sindicală a Educației și Științei își exprimă convingerea că printr-un dialog eficient în cadrul Comisiilor de consultări și negocieri colective pot fi soluționate cerințele salariaților din educație și cercetare”, se mai arată în adresare.

NM a solicitat un comentariu din partea Ministerului Educației și Cercetării, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Actualizare: Ministerul Educației și Cercetării a declarat că, împreună cu Guvernul, își va îndeplini angajamentul ca, în următorii patru ani, salariul mediu în educație să ajungă la nivelul salariului mediu pe economie. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker, ca răspuns la solicitarea Federației Sindicale a Educației și Științei de a „asigura echitate salarială” pentru angajații din educație.

***

Amintim că, pe 17 noiembrie, și Consiliul Național al Tineretului din Moldova a anunțat că a solicitat Ministerului Educației și Cercetării (MEC) majorarea burselor până la 3 000 de lei.

Într-un comentariu pentru NM, ministerul a sugerat că bursele studențești nu vor fi majorate, menționând că aceste plăți sunt indexate anual cu circa 5%. „Considerăm esențială creșterea burselor pentru studenți, însă acest fapt trebuie realizat în coordonare și colaborare cu investițiile în popularizarea învățământului superior, în infrastructură, în îmbunătățirea procesului educațional și capacitatea umană, dar și corelarea la piața muncii”, a adăugat MEC.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Investigație Europa Liberă: noul ministru al Culturii împarte o firmă cu un condamnat. Reacția lui Dan Suruceanu

Noul ministru al Culturii, Dan Suruceanu, împarte de 20 de ani o firmă care se ocupă de cai cu un veterinar condamnat. Suruceanu este prieten cu un alt om de afaceri, care a garantat împrumuturi neperformante la fosta Bancă de Economii. Iar la precedentul său loc de muncă – Arena Chișinău – Suruceanu ar fi încasat „nejustificat” 141.000 de lei, susține Curtea de Conturi. Informațiile se regăsesc într-o investigație publicată de Europa Liberă.

Potrivit sursei citate, Suruceanu a indicat în CV că este proprietar și fondator al Ecvetimpex SRL, fără să menționeze că nu este unicul asociat. Europa Liberă scrie că partenerul său este Nicolae Gangal, fost director al Centrului Republican de Diagnostică Veterinară, condamnat în 2018 la cinci ani de închisoare cu suspendare pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. Suruceanu deține 50% din companie, iar Gangal – restul. Firma, înființată în 2005, are activități declarate în domenii precum comerțul cu animale vii, creșterea cabalinelor sau activitatea farmaceutică veterinară.

Conform jurnaliștilor, Gangal a fost condamnat pentru trucarea documentației unei licitații pentru achiziția vaccinului antirabic, în perioada în care conducea Centrul. Prejudiciul adus bugetului ANSA a fost de 1.465.200 de lei, iar banii proveneau dintr-un program de stat cofinanțat de Uniunea Europeană pentru eradicarea rabiei la vulpi. Acesta și-a recunoscut vina.

Suruceanu a recunoscut că a fondat compania împreună cu Gangal și a spus că firma a avut o singură achiziție – 20 de cabaline livrate Poliției. Ministrul a declarat că ulterior nu a mai avut contact cu Gangal, că firma este inactivă și că a aflat despre antecedentele acestuia de la jurnaliști.

O altă firmă

Înainte de Ecvetimpex, Suruceanu a administrat firma „IAL și CO”, ulterior lichidată, care avea ca obiect de activitate creșterea cabalinelor și activități turistice. Potrivit sursei citate, fondatorul unic al companiei era ÎM „AS Petrol”, una dintre firmele implicate la sfârșitul anilor ’90 în schema de compensare a datoriei Republicii Moldova către „Gazprom”. În urma acelei operațiuni, compania ar fi beneficiat de anularea unei datorii de 19,5 milioane de lei față de stat. Director comercial al „AS Petrol” era omul de afaceri Vladislav Boghii, cu care Suruceanu a mai colaborat ulterior. „Vlad este prietenul meu”, a declarat Suruceanu pentru Europa Liberă.

În 2017, Suruceanu s-a angajat la Vitoil Trading SRL, companie petrolieră din Comrat controlată de Vladislav Boghii. Acesta a declarat că a fost manager de vânzări și că a intermediat vânzări de produse petroliere în valoare de 24 de milioane de lei pentru firmă. Potrivit sursei citate, Boghii a fost vizat și de controverse legate de Banca de Economii. În 2010, el a pus gaj o instalație de rafinare pentru un credit de 25 de milioane de lei acordat unei companii din grupul „Valiexchimp”, vizat în investigații privind creditele neperformante ale BEM. Ulterior, creditul a ajuns într-un portofoliu de datorii de aproximativ 751 de milioane de lei, cesionat către „Roseau Alliance LLP”, companie controlată de Ilan Șor și implicată într-o schemă cu credite neperformante. După ce „Roseau Alliance LLP a fost lichidată, Boghii ar fi scos rafinăria și alte active de sub ipotecă și le-ar fi vândut unor companii controlate de el. Lichidatorul BEM a susținut că astfel banca nu și-a putut recupera datoria, acuzații respinse de Boghii, care a declarat că tranzacțiile au fost legale și realizate în cadrul procedurii de insolvabilitate.

Suruceanu a spus că nu știe despre cazul creditului de la BEM.

Despre Arena Chișinău

Potrivit sursei citate, un audit recent al Curții de Conturi a scos la iveală că persoana care a ocupat funcția de vice-administrator începând cu 2023 – adică Suruceanu – ar fi primit un salariu peste plafonul prevăzut de lege. Mai exact – cu 11,7 mii de lei mai mult, adică peste 141 de mii de lei, timp de un an. Salariu său, „majorat nejustificat” în opinia Curții de Conturi, ar fi ajuns mai mare decât cel al directului companiei de stat. Potrivit declarației sale de avere, Dan Suruceanu a avut în 2025 venituri salariale totale de 495.917 de lei de la Arena Națională, adică în jur de 41 de mii de lei pe lună.

„Nu este corect. (…) Venitul și salariul sunt două lucruri diferite. Eu am salariul meu – care este mai mic ca cel al administratorului – și primesc niște suplimente la salariu numai datorită faptului că eu lucrez și sâmbăta și duminica. Și am lucrat toți trei ani, practice, în continuu, ca să înțelegeți”, a explicat Suruceanu.

***

Menționăm că Guvernul condus de Vasile Tofan, din care face parte și Dan Suruceanu, a fost învestit în funcție pe 22 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: