Facebook/Igor Grosu

Profesorii din Moldova ar putea efectua vizite de studiu în Turcia. Grosu: „Pentru a prelua bunele practici”

Președintele Parlamentului Igor Grosu susține că, urmare a vizitei la Ankara, a avut o discuție cu ambasadorul Republicii Turcia în Republica Moldova Uygar Mustafa Sertel. Oficialul moldovean spune că a discutat cu ambasadorul Turciei despre un proiect de dotare a instituțiilor de învățământ din Moldova cu tehnică de calcul. La fel, potrivit lui Grosu, s-a vorbit despre „obținerea unor vizite de studii și perfecționări în Republica Turcia pentru profesori și managerii instituțiilor de învățământ general” din Moldova.

Grosu menționează că a trasat, împreună cu ambasadorul Turciei, prioritățile pentru anul 2023.

Președintele Parlamentului spune că s-a înțeles cu oficialul turc ca, în următoarele săptămâni, să se finalizeze negocierile pe extinderea acordului de liber schimb între două țări, astfel încât mult mai multe produse moldovenești să ajungă în Turcia fără taxe, inclusiv vinuri.

Totodată s-a convenit ca în 2023 să fie organizată inaugurarea oficială a Camerei de comerț moldo-turce, care va fi însoțită și de un forum al oamenilor de afaceri.

Pe partea energetică, Grosu spune că ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu va participa la Summitul Gazelor Naturale, care va avea loc la Istanbul în perioada 14-15 februarie. „Va fi semnat un acord de cooperare”, precizează Grosu.

Prin intermediul Agenției Turcești de Cooperare și Coordonare (TIKA), Grosu spune că a agreat ca în 2023 să fie finalizate lucrările de construcție a Colegiului industrial de la Comrat și integrat în sistemul educațional național.

La fel, spune Grosu, s-a agreat pentru a fi continuat proiectul de dotare a instituțiilor de învățământ din Moldova cu tehnică de calcul.

În același timp, spune oficialul moldovean, s-a vorbit despre „obținerea unor vizite de studii și perfecționări în Republica Turcia pentru profesori și managerii instituțiilor de învățământ general pentru a prelua bunele practici în utilizarea tehnologiilor informaționale”.

***

Pe 26 ianuarie 2023, președintele Parlamentului Igor Grosu comunica pe o rețea de socializare despre întrevederea oficială la Ankara cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdoğan.

„Asigurarea securității energetice este un subiect prioritar pe agenda noastră și suntem interesați ca investitorii turci să vină în Republica Moldova cu proiecte de eficiență energetică și nu doar. Sunt convins că parteneriatul strâns dintre țările noastre ne va ajuta să depășim greutățile și incertitudinea cauzate de războiul din Ucraina care durează deja mai bine de 11 luni”, comunica Igor Grosu.

Pe 31 ianuarie – la emisiunea „Rezoomat” de la realitatea.md, Igor Grosu a fost întrebat dacă a fost abordat subiectul expulzării pedagogilor turci. Oficialul a răspuns evaziv la întrebare, menționând că „au fost abordate mai multe subiecte”.

„Despre unele pot vorbi, este finalitate, despre altele nu pot vorbi. Finalitatea este că noi trebuie să facem tot posibilul să nu mai admitem astfel de lucruri. Dacă și sunt astfel de cetățeni, ei trebuie să beneficieze de tot tratamentul legal și ei să decidă dacă părăsesc țara și în care direcție. Din ce știu eu, acum pe rol la Procuratură există un dosar. Chiar dacă acel personaj, unicul care și-a asumat toată vina, a scăpat foarte ieftin. Înțeleg că procuratura va veni cu niște acțiuni pentru a relua acest dosar, care ne-a afectat imaginea”, a declarat Grosu.

Ulterior, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate Radu Marian a declarat că președintele Parlamentului Igor Grosu nu a discutat cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan despre expulzarea pedagogilor turci. Marian a spus că în recenta sa vizită în Turcia, Grosu a avut pe agendă alte subiecte. „Vizita a fost concentrată mai mult pe partea economică și a energiei”, a precizat deputatul PAS.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: