Andrei Mardari /NewsMaker

Proiectul privind comasarea procuraturilor are 29 de autori: trei deputați PAS din comisia juridică nu au semnat

Cele două procuraturi specializate, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuratura Anticorupție, se vor lichida și va fi creată noua procuratură care se va numi Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate. Cel puțin aceasta a comunicat, pe 13 februarie, deputatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) Igor Chiriac cu referire la proiectul de lege semnat de 29 de deputați. Menționăm, printre semnatari nu se regăsesc trei deputați PAS din Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi: Olesea Stamate, Roman Roșca și Boris Popa. 

Potrivit acestui proiect de lege, în perioada imediat următoare, după publicarea în Monitorul Oficial, va fi creată noua procuratură pentru combaterea corupției și crimei organizate. Iar cele două procuraturi specializate, PCCOCS și Procuratura Anticorupție, se vor lichida. Va fi o perioadă în care procurorul general va desemna o persoană interimară, care va asigura interimatul funcției de șef al noii procuraturi create. Prin lege oferim CSP, procurorului general, mecanisme de a pune în funcțiune și a asigura funcționalitatea noii procuraturi care se va numi Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate. Pe platforma parlamentară vom efectua consultări publice cu privire la acest proiect de lege, vom invita reprezentanții Procuraturii Generale, reprezentanții CSP-ului, reprezentanții Ministerului Justiției și altor instituții interesate pentru a discuta acest proiect de lege și a găsi cele mai bune soluții”, a comunicat deputatul Igor Chiriac.

El a spus că prin acest proiect se dorește inclusiv ca proceselor din gestiunea PCCOCS și Procuraturii Anticorupție să le fie asigurate o continuitate.

Întrebat cum va fi numit șeful noii instituții, Chiriac a răspuns: „După adoptarea legii se instituie noua procuratură. Procurorul general va desemna un procuror șef interimar. (…) Ulterior, CSP-ul va organiza concurs de selectare atât a procurorului șef cât și a procurorilor din cadrul procuraturii noi create”. Potrivit lui Chiriac, procurorul șef va avea și adjuncți. „Numărul adjuncților va fi stabilit de către Procuratura Generală și CSP”, a adăugat deputatul.

Întrebat ce se va întâmpla cu procurorii care își exercită funcția la acest moment în Procuratura Anticorupție și PCCOCS, Chiriac a declarat: „Soarta va fi decisă de către Consiliul Superior al Procurorilor și Procuratura Generală”.

Proiectul de lege, care a fost publicat între timp pe site-ul Parlamentului, are 28 de autori – Andrian Cheptonar, Artemie Cătănoi, Boris Marcoci, Doina Gherman, Dorian Istratii, Efimia Bandalac, Gheorghe Cojoc, Grigore Grădinaru, Igor Grosu, Ion Babici, Ion Groza, Larisa Novac, Liliana Grosu, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Marcela Adam, Maria Gonța, Mariana Cușnir, Mihail Druță, Nicolae Plămădeală, Oleg Botnaru, Oleg Canațui, Radu Marian, Valentina Ghețu, Vasile Șoimaru, Veronica Briceag, Veronica Roșca, Viorel Barda și Vitalie Jacot – și un autor responsabil: Igor Chiriac.

Pe 20 ianuarie 2025, președinta Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. Urmare a ședinței, Consiliul Suprem de Securitate a venit cu recomandări: să fie consolidată „arhitectura instituțională a organelor responsabile de combatere a corupției” și să fie consolidat „cadrul legal pentru sancționarea mai dură a actorilor implicați în corupția politică și cea electorală”.

Pe 29 ianuarie, urmare a recomandărilor Consiliului Suprem de Securitate, Ministerul Justiției a venit cu mai multe propuneri. Una din propuneri – ca Procuratura Anticorupție și PCCOCS să fuzioneze. Ministerul Justiției adăuga că propunerile vor fi transmise Parlamentului, care va decide „opțiunea de urmat”. Detalii AICI.

Tot pe 29 ianuarie, Procuratura Anticorupție a declarat că „nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare” care să justifice necesitatea fuzionării instituției cu PCCOCS. Detalii AICI.

Pe 2 februarie, la TV8, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a fost solicitată să comenteze „modul în care este interpretată în public această soluție de reformă – că se dorește fuzionarea pentru că de fapt Veronica Dragalin nu vrea să plece de la conducerea procuraturii”. „Faptul că fuzionarea ar avea ca efect scoaterea mea din funcție cred că e un lucru evident”, a comunicat Dragalin.

În ajun, președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat la Jurnal TV că pe 12 februarie a fost înregistrat un proiect care prevede crearea unei instituții noi, care va comasa PCCOCS și Procuratura Anticorupție. „Din acest două instituții ne propunem să creăm o singură procuratură specializată care să combată acest fenomen de concreștere a crimei organizate și corupției politice”, a comunicat Grosu, adăugând că pe 13 februarie, în timpul unei conferințe de presă, va fi prezentat proiectul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cum a învățat Moldova să reziste propagandei. Mihai Isac: „Impactul dezinformării s-a întors ca un bumerang împotriva celor care au inițiat-o”

Republica Moldova a trecut printr-o serie de teste democratice consecutive în ultimii ani, de la alegeri locale și prezidențiale, la referendum și scrutin parlamentar. Experiența acumulată a ajutat cetățenii să conștientizeze pericolele dezinformării și influențelor externe, în special din partea Federației Ruse. Fenomene precum „șoristanul” și campaniile de rusificare în Găgăuzia sau în comunitățile etnice din est au arătat vulnerabilitățile statului și necesitatea unor mecanisme ferme de protecție. Declarația a fost făcută de expertul în spațiul Mării Negre, Mihai Isac, într-un interviu pentru NewsMaker.

În pofida acestor presiuni, societatea civilă, mass-media independentă și autoritățile au reușit să limiteze efectele propagandei și să păstreze parcursul proeuropean al țării, a subliniat Mihai Isac.

„Societatea este permanent în exercițiul democratic și a conștientizat pericolul rusesc. De aici și votul masiv pentru candidații proeuropeni, inclusiv în rândul moldovenilor cu cetățenie română. Impactul dezinformării s-a întors ca un bumerang împotriva celor care au inițiat-o. Conștientizarea pericolului a ajutat la evitarea unui eșec al ideii proeuropene”, a menționat analistul.

Referindu-se la Parlamentul actual, analistul a remarcat că în legislativ au pătruns și figuri mai cunoscute pentru activitatea lor online decât pentru realizări publice:

 „În noul Parlament au intrat și figuri cunoscute mai mult pentru activitatea lor pe TikTok decât pentru realizări în interesul public — cum sunt Vasile Costiuc și Renato Usatîi”, potrivit expertului.

TikTok, platforma tuturor generațiilor

În ultimii ani, TikTok nu mai este doar un spațiu al tinerilor pasionați de trenduri și dansuri, ci devine tot mai mult un instrument de informare folosit de toate generațiile, inclusiv de adulți și persoane în vârstă. Platforma a devenit un teren propice pentru propagandă politică: mini-influenceri sau pagini cu tematică medicală sau ezoterică au fost transformate în canale de dezinformare, eficientizând manipularea opiniei publice.

„Nu mai putem delimita clar generațiile pe TikTok. Dacă tinerii îl folosesc pentru trenduri, persoanele mai în vârstă îl folosesc pentru informare, ceea ce îl transformă într-un spațiu comun tuturor categoriilor de vârstă și, implicit, o arenă pentru răspândirea mesajelor religioase, politice sau sociale”, potrivit expertului.

Rețelele sociale au avut un rol semnificativ și în mobilizarea electorală, iar liderii tradiționali sau partidele extremiste au folosit aceste platforme pentru a influența electoratul, în timp ce critică dezinformarea altora. Fenomene similare sunt vizibile și la nivel global: în Asia de Sud-Est Facebook a fost folosit pentru propagarea urii împotriva minorității Rohingya, iar în Africa, TikTok devine o armă de propagandă religioasă și politică, a conchis Mihai Isac.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: