votare
Максим Андреев, NewsMaker

Proiectul provind rectificarea bugetului de stat a fost votat în prima lectură. Opoziția susține că cel mai mult s-a tăiat de la sănătate

Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2020 a fost aprobat în prima lectură, în cadrul ședinței plenare de astăzi. Acesta presupune reducerea veniturilor cu 650 mln de lei, iar a cheltuielilor cu 1,8 miliarde de lei. Ministrul Finanțelor Serghei Pușcuța a declarat că proiectul de rectificare bugetară a fost elaborat împreună cu Fondul Monetar Internațional.

Deficitul bugetar din acest an se va diminua cu 1,2 miliarde de lei – de la 17,2 miliarde la 16 miliarde, ceea ce constituie 7,8% din Produsul Intern Brut.

Printre factorii de bază care au determinat modificările operate sunt ajustarea indicatorilor bugetari reieșind din revizuirea prognozei principalilor indicatori macroeconomici; evoluția economiei naționale sub presiunea efectelor pandemiei COVID-19 și a calamităților naturale; reducerea cheltuielilor pentru unele programe neprioritare; suport suplimentar pentru agricultori prin rambursarea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA); ajustarea fondurilor Asigurării obligatorii de asistență medicală (AOAM) și Bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), inclusiv pentru majorarea ajutorului unic pentru beneficiarii de pensii de la 700 la 900 de lei.

Proiectul de rectificare a bugetului de stat a fost elaborat de Ministerul Finanțelor. Potrivit autorilor, toți parametrii reevaluați au fost agreați cu experții Fondului Monetar Internațional (FMI) în cadrul discuțiilor privind noul Program al FMI pentru Moldova.

Mai mulți deputați din opoziție s-au arătat indignați de noile modificări la buget. Ei susțin că s-au tăiat resurse pentru domeniul sănătății, dar și pentru agricultură nu s-au alocat suficienți bani. În schimb, s-a majorat bugetul pentru Procuratură.

„La sănătate s-a tăiat cel mai mult, aproape 500 de milioane de lei. Ați ratat 221 de milioane de lei din granturi nerambursabile, acești bani puteau fi folosiți pentru a cumpăra măști bătrânilor, pentru a le oferi medicilor indemnizații?”, a întrebat deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Radu Marian.

Ministrul Finanțelor a negat însă acuzațiile, spunând că banii vor fi folosiți anul viitor.

„Unele acorduri de finanțare internațională nici nu au fost ratificate încă. Infirm ce spuneți dvs. Dacă vor fi ratificate de parlament, acești bani vor veni. Noi nu am pierdut acești bani, granturile acestea nu se pierd”, a replicat ministrul.

Potrivit Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, Legile bugetare anuale se examinează şi se adoptă în două lecturi. Procedurile de elaborare, prezentare şi adoptare a legilor privind modificarea bugetelor sunt similare celor pentru legile bugetare anuale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: