Adevăratele comori din viață le păstrăm în in Inimă și le oferim mereu fericirea la superlativ.În ajun de Sărbători visele mereu se împlinesc alege cel mai splendid apartament în Bloc Nou la Cheie gata de trai.
PROIMOBIL.MD îți oferă cele mai bune opțiuni de trai valabile pe piață la etapa actuală.
Marius Borg Hoiby, fiul cel mare al prințesei moștenitoare Mette-Marit a Norvegiei, a fost găsit vinovat de viol, luni, 15 iunie. Tribunalul districtual din Oslo l-a condamnat la 4 ani de închisoare, transmite AP.
Hoiby a fost găsit vinovat pentru două din patru acuzații de viol care i s-au adus, fiind achitat pentru celelalte două. Acesta fusese învinuit de agresiune sexuală asupra a patru femei care dormeau sau nu au putut să opună rezistență, între 2018 și 2024.
Bărbatul, în vârstă de 29 de ani, a mai fost învinuit și de alte infracțiuni minore, inclusiv agresiune, infracțiuni legate de droguri și încălcarea unui ordin de restricție.
El a negat acuzațiile de viol, dar și-a recunoscut vinovăția pentru câteva infracțiuni minore.
Inițial, procurorii au cerut Tribunalului Districtual din Oslo să îl condamne la șapte ani și șapte luni de închisoare. În același timp, avocații apărării au susținut că acesta ar trebui achitat de acuzațiile de viol și să primească maximum 18 luni pentru infracțiunile pe care le-a recunoscut.
Procesul a durat șase săptămâni și s-a încheiat în martie, după mărturiile mai multor acuzatori și prezentarea de probe. Dovezile includeau mesaje, imagini și videoclipuri de pe telefonul mobil al lui Hoiby.
Marius Borg Hoiby nu deține niciun titlu regal și nici nu are nicio îndatorire regală, fiind fiul prințesei moștenitoare Mette-Marit dintr-o relație anterioară cu prințul Hakoon, moștenitorul coroanei norvegiene. Totuși, cazul său a atras o atenție intensă presei internaționale, din cauza legăturii cu familia regală.
Interesul s-a intensificat în ultimele zile, pe măsură ce starea de sănătate a lui Mette-Marit s-a deteriorat. Prințesa moștenitoare suferă de fibroză pulmonară și așteaptă un transplant de plămâni.
De asemenea, procesul s-a desfășurat pe fondul unei noi examinări a familiei regale. Aceasta a avut loc în urma dezvăluirilor despre contactele anterioare ale lui Mette-Marit cu Jeffrey Epstein, agresorul sexual decedat. Ea și-a cerut public scuze pentru asociere și a spus că a dat dovadă de o judecată slabă în menținerea contactului cu el. Nu este acuzată de nicio faptă ilegală, notează G4Media.
Genderdoc-M, organizație care promovează și apără drepturile persoanelor LGBT+ din Republica Moldova, a lansat pe 15 iunie spotul oficial al campaniei „Moldova Pride 2026”. Realizat de regizorul și activistul civic Leo Zbancă, spotul abordează situația familiilor formate din persoane de același sex și, potrivit organizației, lipsa protecției legale a acestora în Republica Moldova.
Potrivit Genderdoc-M, tema centrală a campaniei este migrația determinată nu doar de motive economice, ci și de lipsa drepturilor egale și a recunoașterii juridice pentru cuplurile de același sex. Reprezentanții organizației susțin că tot mai multe persoane aleg să părăsească țara pentru a-și putea oficializa relațiile și pentru a beneficia de protecție legală.
„În Republica Moldova, cuplurile de același sex nu își pot oficializa relația. Asta înseamnă că, în fața statului, ele nu sunt recunoscute ca familie. Nu au aceleași garanții juridice în situații de urgență medicală, moștenire, proprietate comună, migrație, separare sau alte momente de viață în care protecția legală devine esențială. (…) Spotul Moldova Pride 2026 vorbește despre această formă de plecare mai puțin discutată public: plecarea dintr-o țară în care dragostea există, dar legea refuză să o protejeze”, transmite centrul Genderdoc-M.
„Există o durere prin care a trecut aproape fiecare familie din Moldova: durerea migrației. Durerea despărțirii de cei dragi. Durerea comunicării limitate și a dorului. Acest spot este despre această durere care ne unește. Și, deși în ultimii ani vedem tot mai des oameni care se întorc în țară, există și cei care continuă să plece sau cei care nu se vor întoarce până nu vor fi siguri că sunt tratați cu respect, așa cum sunt tratați pe tărâmuri străine”, a declarat Leo Zbancă, scenaristul și regizorul spotului.
Festivalul Moldova Pride 2026 se va desfășura în perioada 16–21 iunie și se va încheia cu tradiționalul Marș Pride. În acest an, evenimentul are loc sub sloganul „Dragostea creează. Legea protejează” și își propune să aducă în atenția publică necesitatea recunoașterii legale a cuplurilor de același sex din Republica Moldova. Detalii – AICI.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Economia Republicii Moldova a crescut cu doar 0,4% în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, potrivit estimărilor preliminare ale Biroului Național de Statistică. Creșterea a fost susținută de industria prelucrătoare, comerț și exporturi, în timp ce construcțiile s-au prăbușit cu 12,9%, iar sectorul IT și piața imobiliară au înregistrat scăderi de aproximativ 8%.
Ce a tras economia în sus
În primele 3 luni ale anului curent, creșterea Produsului intern brut a fost susținută în principal de industria prelucrătoare, care a avut o contribuție de 0,5 puncte procentuale la avansul economic, valoarea adăugată din acest sector crescând cu 6,1%. Au mai contribuit pozitiv comerțul cu ridicata și amănuntul, inclusiv întreținerea și repararea autovehiculelor, cu 0,4 puncte procentuale, producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze și apă, cu 0,3 puncte procentuale, și transportul și depozitarea, cu alte 0,3 puncte procentuale.
Sănătatea și asistența socială, activitățile de servicii administrative, precum și agricultura, silvicultura și pescuitul au avut contribuții mai mici, dar tot pozitive.
Unde au fost cele mai mari probleme
Cele mai mari probleme au apărut în construcții, sector în care activitatea s-a prăbușit cu 12,9% față de primul trimestru din 2025, generând o reducere a PIB-ului de 0,6 puncte procentuale. Scăderi puternice au fost înregistrate și în sectorul informații și comunicații, unde valoarea adăugată a scăzut cu 8,1%, cu un impact negativ de 0,7 puncte procentuale asupra PIB, precum și pe piața imobiliară, unde tranzacțiile au scăzut cu 7,8%, reducând PIB-ul cu alte 0,7 puncte procentuale.
Din perspectiva utilizărilor, cea mai mare contribuție pozitivă a venit din exportul de bunuri și servicii, care a crescut cu 10,8% și a contribuit cu 3,6 puncte procentuale la avansul PIB. Consumul gospodăriilor populației a crescut cu 1,8%, contribuind cu 1,6 puncte procentuale, iar consumul administrației publice a crescut cu 1,0%, contribuind cu 0,2 puncte procentuale.
În schimb, investițiile, formarea brută de capital, au scăzut semnificativ, generând un impact negativ de 3,9 puncte procentuale asupra Produsului intern brut, cea mai mare contribuție negativă dintre toate componentele analizate. Totodată, importurile de bunuri și servicii au crescut cu 1,5%, ceea ce a contribuit negativ cu 1,0 puncte procentuale la evoluția PIB-ului.
Cum se compară Moldova cu alte țări din regiune
Creșterea de 0,4% înregistrată de Republica Moldova în primul trimestru din 2026 este sub nivelul majorității țărilor din regiune pentru care există date preliminare. Danemarca a înregistrat cea mai mare creștere, de 5,8%, urmată de Polonia, cu 3,3%, Macedonia de Nord, cu 3,1%, Bulgaria, cu 2,9%, Turcia, cu 2,5%, și Estonia, cu 2,4%. Ungaria a crescut cu 1,7%, iar Muntenegru cu 1,5%.
Media statelor UE a fost de 0,6%, iar Germania a înregistrat o creștere de 0,5%.
În același timp, alte țări au înregistrat scăderi ale PIB: Irlanda a avut cea mai pronunțată descreștere, de 17,1%, urmată de România, cu minus 1,5%, și Ucraina, cu minus 0,6%.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Festivalul „Născut în Moldova”, desfășurat pe 13 și 14 iunie pe stadionul Dinamo, a stârnit critici pe rețelele de socializare. Internauții s-au plâns de zgomotul generat de eveniment, care a avut loc în apropierea unor spitale. În timp ce unii consideră că locația a fost aleasă nepotrivit, iar alții susțin că lipsa infrastructurii nu ar trebui să împiedice organizarea unor astfel de evenimente, Avocatul Poporului și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului au cerut adoptarea unor reguli privind intensitatea zgomotului la evenimente publice. Pentru NM, ministrul Sănătății a declarat că, înainte de festival, s-a discutat necesitatea ca acesta să afecteze cât mai puțin pacienții.
Ce spune ministrul Sănătății
Ministrul Sănătății, Emil Ceban, a declarat, într-un comentariu pentru NewsMaker, că a fost într-o deplasare și nu a citit criticile apărute.
Totodată, el a spus că, înainte de desfășurarea festivalului, organizatorii s-au adresat Ministerului Sănătății printr-o scrisoare oficială. În context, ministrul a precizat că a fost discutată necesitatea ca festivalul „să nu deranjeze, cât mai puțin să deranjeze pacienții”.
Întrebat dacă cunoaște despre existența unor plângeri în acest sens, oficialul a spus că nu are această informație și că se va documenta.
Reacțiile de pe online
Unii au scris că „nimeni nu are dreptul să facă zgomot după ora 22:00”, precizând totodată că „niciun festival, nicio „promovare a identității naționale” — nu poate justifica suferința unui singur copil internat la doi pași de stadion, care nu poate dormi de zgomot”.
Urmare a acestui festival, alții au menționat că, pentru evenimente artistice mari, viitorul stadion republican ar trebui construit în afara orașului: „Nu știu care a fost logica construirii unui spital de copii lângă un stadion, dar cred că pentru evenimente artistice mari viitorul stadion republican trebuie construit în afara orașului. Astăzi nici PMAN, nici Arena sau alte locații nu pot cuprinde anvergura unui festival ca NIM”.
O altă opinie exprimată susține că „anul acesta locația probabil a fost aleasă prost”: „Dacă zgomotul chiar a afectat spitalele din apropiere, atunci clar trebuie trase concluzii și schimbate lucrurile pe viitor”.
Același internaut menționează că atunci „când faci un proiect de genul asta, la scară asta, inevitabil nu poți anticipa absolut toate reacțiile, toate nuanțele și toate efectele secundare”: „Mai ales într-o țară unde asemenea evenimente mari aproape că nu au tradiție și nici infrastructura prea pregătită pentru ele. (…) Nu știu câte variante reale există în Chișinău pentru un eveniment de asemenea dimensiuni. Orașul nostru pur și simplu nu prea e dotat pentru așa ceva. (…) Dar noi avem o problemă interesantă ca societate: ani la rând ne plângem că “în Moldova nu se întâmplă nimic”, iar când cineva încearcă să facă ceva mare, imediat scoatem lemnele pentru rug”.
O altă opinie exprimată susține că „ce a făcut festivalul “Născut în Moldova” pentru educația patriotică a tinerilor în două zile, nu a reușit să facă ani întregi de „Educație pentru societate” la școală”: „În doar câteva ore, a devenit o mândrie să fii moldovean. (…) Înțeleg deranjul cu zgomot și înțeleg foarte bine nemulțumirea celor care au avut copii în spitalele din apropiere sau locuiesc în zonă. Asta trebuie analizat și rezolvat mai bine pe viitor. (…) Dar să NU organizam deloc așa evenimente de așa anvergură într-un oraș atât de sărac în evenimente, mi se pare o prostie. Ne-am obișnuit cu maratoanele? Tare sper să ne putem obișnui și cu concertele. Să renunțăm la concerte de nivelul NIM pentru că încă nu avem infrastructura perfectă ar fi ca și cum am refuza să cumpărăm mașini pentru că nu avem drumuri”.
A comentat subiectul și deputatul Ion Chicu. „Ce iresponsabil trebuie să fii, ca să permiți organizarea unei asemenea măsuri sub geamurile unui spital de copii?”, a menționat parlamentarul.
Apelul Avocaților Poporului
Avocatul Poporului, Ceslav Panico, și Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, au venit cu „un apel la responsabilitate, solidaritate și empatie”. „Ținând cont că locația festivalului se află în imediata vecinătate a Spitalului Clinic Municipal de Copii Nr.1 și a Institutului de Medicină Urgentă, zgomotul puternic până la o oră târzie, așa cum a fost relatat în spațiul public după prima zi a evenimentului, prezintă potențial de afectare a dreptului la sănătate al pacienților, atât al copiilor, cât și al adulților. (…) Zgomotul puternic prelungit afectează în mod direct pacienții, în special copiii, care luptă pentru sănătatea și, uneori, chiar viața lor”, au comunicat avocații.
În context, Avocații Poporului au îndemnat organizatorii „să respecte, iar autoritățile competente să asigure respectarea unui echilibru între dreptul la odihnă și activități culturale și respectarea dreptului la sănătate al pacienților”. Totodată, avocații consideră că „este necesară adaptarea mecanismului de stabilire a zonelor, a perioadelor de timp și a intensității zgomotului în cadrul evenimentelor publice, care să asigure balanța necesară respectării drepturilor omului”.
Pe 13 mai, ZdGust a scris că zgomotul produs de repetițiile pentru festival a fost auzit din saloanele Spitalului Clinic Municipal de Copii nr. 1.
NewsMaker a solicitat un comentariu de la organizatorii festivalului. Totodată, a întrebat Poliția dacă a înregistrat plângeri de la cetățeni.
Cea de-a doua conferință interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană, care va marca deschiderea oficială a primului cluster de negocieri pentru aderarea la UE, va avea loc astăzi, 15 iunie, la Luxemburg. Prim-ministrul Alexandru Munteanu va conduce delegația Republicii Moldova. Înainte de reuniune, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a spus că țara noastră și-a îndeplinit angajamentele și că „era timpul” ca primul grup de capitole de negocieri să fie deschis.
Conferința interguvernamentală va reuni reprezentanți ai președinției Consiliului Uniunii Europene, ai Comisiei Europene și ai Guvernului Republicii Moldova. În cadrul reuniunii, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, va prezenta poziția de negociere a Republicii Moldova, iar la finalul conferinței interguvernamentale premierul Munteanu va susține o conferință de presă comună cu reprezentanții președinției Consiliului UE și ai Comisiei Europene, începând cu 22:30.
Menționăm că, tot astăzi, va avea loc a doua conferință interguvernamentală Ucraina – UE, în cadrul căreia va fi deschis și primul cluster de negociere cu Ucraina.
Înainte de reuniune, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a salutat deschiderea oficială a primului cluster de negocieri cu cele două state.
„Este o zi extrem de importantă pentru extinderea UE. În primul rând, Ucraina și Moldova vor face cel mai important pas de la decizia de a începe negocierile de aderare la UE în 2023. În sfârșit vom putea deschide Clusterul 1 pentru ambele țări. De ce? Pentru că și-au îndeplinit angajamentele. Era timpul să facem acest pas. Dacă țările candidate livrează rezultate, și noi ar trebui să livrăm. De aceea, mă aștept ca să putem deschide și celelalte cinci clustere în iulie”, a declarat ea.
Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.
Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.
