multimedia.parlament.md

Promo-LEX susține că deputații au plecat în vacanță cu restanțe: „23 de proiecte au fost votate cu încălcarea transparenței”

Deputații s-au întâlnit pe 31 iulie în ultima ședință din sesiunea de primăvară 2023. Asociația Promo-LEX a declarat că, din totalul de 42 de proiecte examinate, 23 de proiecte au fost votate cu încălcarea transparenței decizionale. Totodată, potrivit Asociației, sistemul electronic de vot nu a funcționat deloc, ceea ce a afectat transparența. Și de această dată, Promo-LEX a vorbit despre importanța implicării opoziției la ședințe, de altfel „nu se asigură o dezbatere autentică a subiectelor”. 

Potrivit Asociației Promo-LEX, Parlamentul și-a încheiat sesiunea de primăvară cu restanțe atât la capitolul legiferare, cât și la exercitarea funcției de control parlamentar: „Ultima ședință plenară a fost marcată de adoptarea unor amendamente cu încălcarea legislației, de afectarea transparenței decizionale și a procesului de vot, precum și de boicotarea plenului de către opoziție”.

Cu doar o săptămână înainte de începerea perioadei electorale pentru alegerile locale generale, Parlamentul a adoptat legea care restricționează dreptul de a fi ales, pe o perioadă de 5 ani, pentru membrii organului executiv și persoanele care ocupau funcții elective din partea partidului politic declarat neconstituțional. Promo-LEX atrage atenția că, deși proiectul de lege a fost inițial consultat public, ulterior au fost acceptate și votate amendamente care nu se referă la implementarea considerentelor Hotărârii Curții Constituționale privind controlul constituționalității Partidului Politic „Șor”. Amendamentele vizează acordarea dreptului organelor electorale de a constata coruperea electorală; sancționarea penală a traseismului politic (corupere politică activă/ pasivă) și participarea studenților la alegerile locale. Respectivele amendamente au fost votate cu încălcarea Legii privind actele normative, care prevede că proiectul completat cu aspecte şi concepte noi sau modificat mai mult de 30% trebuie remis repetat spre avizare și consultare publică”, au precizat reprezentanții Asociației.

Promo-LEX a mai declarat că „pentru a 9-a oară a fost propusă și aprobată prelungirea stării de urgență cu încă 60 de zile, în contextul războiului din Ucraina”.

Promo-LEX reține că, contrar Regulamentului, Parlamentul nu a adoptat în lectură finală proiectul care urmărea stabilirea unui control parlamentar eficient asupra dispozițiilor emise de către Comisia pentru Situații Excepționale. Or de la votarea acestuia în prima lectură au trecut mai mult de 45 de zile”, se arată în declarația Asociației.

Promo-LEX susține că a constat restanțe și la capitolul exercitării funcției de control parlamentar prin audierea rapoartelor unor autorități: Guvernul – luna aprilie, Agentul guvernamental – 31 martie, Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare – 1 iunie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică – 30 iunie.

Asociația a ținut să mai precizeze că „la ultima ședință din sesiunea de primăvară sistemul electronic de vot nu a funcționat deloc, ceea ce a afectat transparența votului exprimat prin ridicare de mână”.

Potrivit Asociației, în lipsa opoziției, 69% din proiecte au fost votate de majoritatea parlamentară în urma unor dezbateri ce au durat până la 5 minute. Cea mai lungă dezbatere – de 35 de minute – a fost pe marginea reformei sistemului de asistență socială „Restart”: „Promo-LEX reiterează necesitatea implicării plenare a opoziției în procedura legislativă și constată că lipsa unui dialog constructiv între majoritate și opoziție afectează negativ procesul legislativ și nu asigură o dezbatere autentică a subiectelor examinate”.

Din totalul de 42 de proiecte examinate în cadrul ședinței din 31 iulie, 23 de proiecte (59%) au fost votate cu încălcarea transparenței decizionale, nefiind solicitate/ acordate /publicate acte aferente proiectelor și nefiind respectat termenul de cel puțin 10 zile lucrătoare  prevăzut pentru prezentarea recomandărilor părților interesate. Iar în cazul a 64% din toate proiectele examinate a fost restricționat dreptul deputaților, comisiilor permanente și fracțiunilor parlamentare de depunere a amendamentelor în termenul de 30 de zile după primirea proiectului”, a comunicat Asociația.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: