captură video

Protest la București: „S-au luat decizii care vizează rusificarea brutală a Republicii Moldova” (FOTO)

În fața Ambasadei Republicii Moldova de la București s-a desfășurat, pe 4 decembrie, un protest. Manifestația a fost organizată de Partidul Mișcarea Populară (PMP), creat la inițiativa fostului președinte al statului, Traian Băsescu și condus, în prezent, de către parlamentarul europan Eugen Tomac.

În fața misiunii diplomatice a Republicii Moldova au venit câteva zeci de manifestanți, în frunte cu președintele PMP, europarlamentarul Eugen Tomac. Aceștia au purtat pancarte cu mesajele „România, alături de Republica Moldova”, „Stop loviturii de stat!” sau „Avem un singur drum-european”.

PMP reclamă că Igor Dodon, care a pierdut alegerile prezidențiale în fața Maiei Sandu, a dat o lovitură de stat preluând toate instituțiile de la Președinție în subordinea Parlamentului.

Liderul formațiunii a înmânat o notă de protest politic reprezentanților Ambasadei Republicii Moldova.

„Am organizat acest protest spontan în semn de îngrijorare față de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Asistăm la o lovitură stat și considerăm că trebuie să fim alături de democrația și cetățenii care au decis prin vot democratic că vor un alt viitor. Ceea ce se întâmplă acum prin deciziile parlamentului, care insistă în mod nejustificat și forțat să mute toate instituțiile din subordinea președintelui în subordinea parlamentului, dar și deciziile care vizează rusificarea Republicii Moldova într-un mod brutal, ne îngrijorează. Democrația nu trebuie călcată în picioare. Ceea ce se întâmplă acum este fără precedent. Republica Moldova nu este gubernie”, a declarat Eugen Tomac.

Europarlamentarul Eugen Tomac a amintit că Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, iar UE respectă democrația. De asemenea, acesta a declarat că guvernul României trebuie să aibă un minister pentru relațiile cu Republica Moldova, motiv pentru care va condiționa partidul de guvernare (PNL) să facă acest lucru.

„Suntem aceeași națiune care locuiește în două state și consider că guvernul României trebuie să aibă un minister pentru relația cu Republica Moldova, menit să întărească relațiile pe toate planurile dintre statele noastre”, a adăugat Tomac.

captură video
captură video
captură video
captură video

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reforma administrativ-teritorială – ce urmează după 31 iulie? Declarațiile secretarului general al Guvernului (LIVE)

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, susține o conferință de presă despre amalgamarea voluntară a primăriilor. Anterior, autoritățile anunțaseră că termenul-limită este 31 iulie, precizând că acesta nu oprește procedura, însă localitățile care nu o finalizează până atunci nu vor mai beneficia de mecanismele actuale și vor fi incluse în amalgamarea normativă. Cu puțin timp înainte de conferință, președinta Maia Sandu a anunțat că localitățile care au inițiat amalgamarea mai au la dispoziție încă o lună pentru a ajunge la un acord și a beneficia de resursele financiare suplimentare oferite de stat.

Pe 24 iulie, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, anunța că 165 de primării au adoptat decizii finale privind amalgamarea voluntară. Potrivit acestuia, comunitățile implicate reunesc aproximativ 142 de mii de locuitori, iar pentru proiectele lor de dezvoltare vor fi alocate peste 557 de milioane de lei, conform angajamentelor asumate și calendarului stabilit.

Pe 25 iulie, Congresul Autorităților Locale din Moldova s-a adresat și conducerii țării, acuzând presiuni în procesul de amalgamare voluntară și susținând că termenul de 31 iulie ar fi ilegal. De menționat că nu este pentru prima dată când reprezentanții CALM se referă la acest termen. Cancelaria de Stat a declarat că autoritățile au comunicat încă de la începutul consultărilor despre data de 31 iulie. Referitor la acuzațiile privind presiuni asupra primarilor sau aleșilor locali, instituția a precizat că, „dacă există cazuri concrete, acestea trebuie prezentate punctual și sesizate instituțiilor competente”. Detalii AICI.

***

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Menționăm că, în martie, Vasile Tofan a prezentat propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale. Aceasta prevedea, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Cu toate acestea, în iulie, după nominalizarea la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan a declarat că nu va modifica radical reforma administrativ-teritorială inițiată de Guvern, deși și-ar fi dorit o abordare mai ambițioasă. Acesta a argumentat că procesul a ajuns într-o etapă avansată, iar schimbarea fundamentală a direcției în acest moment ar fi „o nebunie”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: