Proteste masive sau venirea la conducere a forțelor pro-ruse. Riscurile și amenințările pentru Moldova, în opinia experților

Protestele masive cu participarea publicului larg ar putea duce la alegeri prezidențiale sau parlamentare anticipate în condiții favorabile pentru partidele pro-ruse. Acesta este unul dintre cele mai favorabile scenarii pentru desfășurarea evenimentelor în Moldova, care a fost identificat de un grup de experți în domeniul securității, politicii, economiei și sociologiei. Pe 26 iulie, experții au prezentat un studiu în care, de asemenea, au identificat probleme serioase de securitate, dezbinarea societății moldovenești și răspândirea pe scară largă a dezinformării, inclusiv în ceea ce privește războiul Rusiei împotriva Ucrainei, scrie NM.

Acum, principala amenințare la adresa securității Moldovei este politica agresivă a Rusiei, spune Valeriu Pașa, directorul executiv al WatchDog. În situația actuală, potrivit acestuia, unul dintre scenariile favorabile pentru Kremlin ar putea fi venirea la putere în Republica Moldova a forțelor pro-ruse. Implementarea unui astfel de scenariu este asociată cu anumite riscuri. De exemplu, sunt posibile tulburări politice cu participarea publicului larg și sabotajul unor instituții ale statului. Acest lucru ar putea duce la alegeri prezidențiale sau parlamentare anticipate în condiții favorabile pentru partidele pro-ruse.

Cercetătorii au apreciat în special vulnerabilitățile Moldovei. Una dintre ele ar fi, potrivit lor, răspândirea pe scară largă a dezinformării și manipularea opiniei publice.

Experții au atras atenția asupra lipsei de coeziune a societății moldovenești. Fostul viceprim-ministru pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, consideră că se acordă puțină atenție acestei probleme. El a adăugat că în Moldova există familii în care rudele nu comunică din cauza diferitelor poziții în problema războiului din Ucraina. Minoritățile naționale, în opinia sa, sunt mai susceptibile la dezinformare și manipulare. Acest lucru se datorează faptului că, consideră expertul, „nu se simt ca făcând parte din Moldova”.

O altă vulnerabilitate pentru Moldova, au remarcat experții, este criza economică și energetică. „În condițiile crizei economice, toate resursele autorităților merg către asistența socială pentru oameni. Într-o astfel de situație, este foarte greu de dezvoltat potențialul de apărare și este greu de explicat cetățenilor de ce alocă bani pentru securitate”, a explicat Valeriu Pașa.

La rândul său, directorul executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO, Elena Mârzac, a remarcat că acum Moldova are nevoie în primul rând de „consolidarea forțelor pentru creșterea capacității de apărare a armatei noastre”.„Nu putem avea dezvoltare economică, socială, politică fără suficientă securitate”, a subliniat ea.

Dezvoltarea armatei și a capacităților de apărare, a precizat Mârzac, „nu înseamnă că ne pregătim de război”. „Aceasta este o necesitate pentru dezvoltarea unei țări puternice și independente”, a spus expertul. Pe lângă un plan pe termen lung de întărire a securității, a adăugat ea, Moldova are nevoie și de unul pe termen scurt: „Pentru trei până la șase luni”, menținând în același timp „statutul de neutralitate”.

O altă vulnerabilitate pentru Moldova este regiunea transnistreană, care nu este controlată de Chișinău. Pentru a aborda problemele conexe, experții au recomandat înființarea unui grup de lucru. „Ar trebui să includă reprezentanți ai Serviciului de Informații și Securitate, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne și ai Ministerului Apărării. Ei vor trebui să monitorizeze situația din regiune pentru a răspunde rapid provocărilor și a menține comunicarea cu reprezentanții Tiraspolului”, a conchis Mârzac.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: