presedinte.md

PSRM: Participarea Maiei Sandu la summitul de inaugurare a „Platformei Crimeea” este o decizie iresponsabilă

Partidul Socialiștilor (PSRM) și-a exprimat nedumerirea față de participarea președintelui Maia Sandu la summitul de inaugurare a „Platformei Crimeea”, care se desfășoară pe 23 august, în capitala Ucrainei. Într-o declarație de presă, socialiștii dau de înțeles că acest gest ar putea provoca înrăutățirea relațiilor dintre Chișinău și Moscova și se arată gata să depună eforturi pentru „a rezolva incidentul”.

Socialiștii argumentează că Republica Moldova nu ar trebui să se implice în relațiile dintre Ucraina și Rusia.

„Manifestând preferință pentru una din părțile din disputa ruso-ucraineană vizavi de Crimeea, președintele Maia Sandu include Moldova în blocul anti-rus, subminând astfel cel mai important principiu al politicii externe a Moldovei – neutralitatea și respectul reciproc cu toți partenerii țării noastre. Șeful statului subminează procesul de restabilire a încrederii dintre Rusia și Moldova și supune riscului toate înțelegerile la care s-a ajuns în timpul vizitei la Chișinău a șefului-adjunct al Administraţiei președintelui rus, Dmitri Kozak”, se arată în declarația PSRM.

Mai mult, socialiștii au calificat decizia președintei țării drept „iresponsabilă” și au argumentat că aceasta poate afecta producătorii agricoli moldoveni care își exportă produsele pe piața rusă, migranții moldoveni care muncesc în Rusia, dar și consumatorii de gaz.

„Acest pas va avea un efect negativ asupra procesului de soluționare transnistreană, lucru ce poate provoca o agravare a situației în zona de conflict”, mai scriu socialiștii și amintesc că ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a dat „Platformei Crimeea” o calificare univocă, numind-o „sabat anti-rusesc”, iar purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat că Rusia apreciază participarea oricăror țări la „Platforma Crimeea” „drept un pas neprietenos și o sfidare directă a integrității sale teritoriale”.

De asemenea, PSRM declară că „este gata să depună toate eforturile pentru a rezolva incidentul legat de participarea Maiei Sandu la “Platforma Crimeea”, pentru a restabili încrederea dintre Chișinău și Moscova și pentru a dezvolta în continuare legături bilaterale moldo-ruse la nivelul parlamentelor celor două țări, al autorităților locale și societăţii civile”.

***

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, participă la summitul de inaugurare a „Platformei Crimeea”. Evenimentul se desfășoară la Kiev, pe 23 august. 14 șefi de state și de guverne, dintr-un total de 44 de delegații internaționale, inclusiv oficiali de rang înalt ai UE, și-au anunțat participarea.

Adițional summitului, președintele Maia Sandu va discuta cu președinții Estoniei și al Letoniei, cu prim-ministrul Suediei și cu ministrul Federal pentru Afaceri Europene şi Internaţionale al Austriei, precum și cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.

Platforma Crimeea este un mecanism internaţional de consultare şi comunicare iniţiat de Kiev, al cărui scop pe termen lung este obţinerea eliberării peninsulei de sub ocupaţia Rusiei şi revenirea sa la Ucraina. Summitul este lansat cu o zi înainte de a marca 30 de ani de la independența Ucrainei.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: