facebook.com/dodon.igor

PSRM solicită demisia Maiei Sandu și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) solicită demisia șefului statului, Maia Sandu și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate. O decizie în acest sens a fost luată la ședința Consiliului Republican al PSRM, astăzi, 18 aprilie.

De asemenea, PSRM își exprimă „neîncrederea față de actuala componență a Curții Constituționale” și cere demisia judecătorilor Domnica Manole, Liuba Șova și Nicole Roșca.

PSRM insistă în continuare pe numirea lui Vladimir Golovatiuc la funcția de prim-ministru.

„Dacă nu va fi numit în funcție, întreaga responsabilitate pentru criza economică și epidemiologică din țară va reveni Maiei Sandu, ambasadorilor statelor occidentale care o susțin și judecătorilor Curții Constituționale”, a scris Igor Dodon pe pagina sa de Facebook.

Totodată, Dodon a spus că „alegerile trebuie să aibă loc doar atunci când în Moldova vor fi aduse nu mai puțin de 1,5 mln. de doze de vaccin anti-COVID-19 eficiente și când vor fi vaccinați cel puțin 600 mii de cetățeni”.

Menționăm că pe 15 aprilie, Curtea Constituțională a constatat că sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea parlamentului. Doi judecători au avut opinii separate: Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Seara, într-o conferință de presă, președinta țării Maia Sandu a anunțat că alegerile parlamentare anticipate ar trebui să se desfășoare „cât mai curând posibil, ținând cont de starea de urgență” și că va semna „în curând” decretul de dizolvare a parlamentului și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.

Câteva ore mai târziu, în cadrul unei emisiuni televizat, liderul PSRM a anunțat că va face tot posibilul pentru ca alegerile parlamentare anticipate să aibă loc „cât mai târziu” și nu în luna mai sau iunie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

X/Maia Sandu

Maia Sandu participă la lansarea președinției cipriote a Consiliului UE

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va participa pe 7 ianuarie la lansarea oficială a președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene. Anunțul a fost făcut de instituția prezidențială de la Chișinău într-un comunicat.

Evenimentul, găzduit de președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, va reuni oficiali europeni, printre care președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Cipru a preluat, începând cu 1 ianuarie curent, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de șase luni.

Amintim că, pe 12 decembrie, Maia Sandu a întreprins o vizită la Nicosia, unde s-a întâlnit cu omologul său cipriot, Nikos Christodoulides, pentru a discuta despre procesul de integrare europeană al Republicii Moldova. Oficialul a declarat atunci că avansarea Republicii Moldova în procesul de negocieri pentru aderare la UE va fi o prioritate pentru Cipru în timpul mandatului său la cârma Consiliului Uniunii Europene.

Republica Moldova este țară-candidată la aderare la Uniunea Europeană din iunie 2022 și își propune să semneze tratatul de aderare până în 2028.

În septembrie 2025, Moldova finalizat procesul de screening bilateral. Următoarea etapă este deschiderea negocierilor pe clustere, ceea ce necesită acordul tuturor celor 27 de state-membre ale UE. Ungaria se opune însă deschiderii negocierilor pe clustere cu Ucraina, iar blocajul afectează inclusiv Republica Moldova, care, actualmente, merge în tandem cu statul ucrainean în procesul de integrare europeană.

Pe 15 decembrie, în timp ce deschiderea oficială a negocierilor pe clustere rămâne încă blocată de poziția Ungariei, Bruxelles a anunțat că Republica Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe trei clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. Presa internațională a scris că aceasta este o cale de alternativă prin care Bruxelles-ul încearcă să mențină procesul de negociere în mișcare în condițiile blocajului politic.

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: