Punct final în dosarul Stati și Ascom. Kazahstanul a pierdut procesul

Curtea de Apel din Stockholm a respins a doua contestație înaintată de Republica Kazahstan împotriva Ascom Group SA și alții, prin care partea kazahă cerea anularea hotărârii din 19 decembrie 2019, a Tribunalului de arbitraj, care a obligat această țară la plata a unui prejudiciu estimat acum la 541 de milioane de dolari. Decizia a fost luată în data de 9 martie, se arată într-un comunicat publicat de Ascom Group SA.

Aceasta era deja a doua contestație fără precedent, depusă de Kazahstan în noiembrie 2019, după ce a pierdut prima contestație în decembrie 2016, după 3,5 ani de proceduri în fața aceleiași Curți de Apel Svea, se arată într-un comunicat al grupului Ascom.

În hotărârea pronunțată pe 9 martie 2020, instanța suedeză a constatat că cele două contestații sunt „identice”, ceea ce în temeiul legii suedeze interzice ca noua cerere să fie audiată. De asemenea, instanța a constatat că noua cerere a Kazahstanului este „bazată pe circumstanțe care ar fi putut fi invocate în cazul anterior”.

Curtea Svea a refuzat să acorde permisiunea de a contesta această hotărâre la Curtea Supremă suedeză, făcând-o definitivă și obligatorie.

Această hotărâre vine la scurt timp după ce o altă diviziune a aceleiași Curți de Apel Svea a respins în mod similar moțiunea Kazahstanului de a introduce noua contestație în procesul-verbal de procedură paralelă de atașare suedeză.

Anatolie Stati, CEO și acționar unic al Ascom Group SA, unul dintre pârâții acțiunii, a salutat decizia: „Salutăm această hotărâre a instanței suedeze, care acordă o atenție cuvenită principiului finalității litigiilor. Creditorii premiați vor continua eforturile lor de a încasa toate sumele datorate în cadrul atribuirii și costurile legale aferente în toate jurisdicțiile disponibile.Între timp, investitorii străini din Kazahstan ar trebui să ia act de eșecul repetat al țării de a onora angajamentele de protejare a investițiilor pe care pretinde că le oferă investitorilor străini.

Ca parte a procedurilor separate de atașare în curs de desfășurare în Suedia, Stati și părțile au înghețat cu succes fonduri de aproximativ 85 de milioane de dolari ale Kazahstanului și deținute de Skandinaviska Enskilda Banken în calitatea sa de sub-custodian în cadrul unui acord global de custodie între Banca Națională din Kazahstan și BNY Mellon. Se preconizează că aceste proceduri de atașare vor fi încheiate până în toamna anului 2020, susține grupul Ascom.

În afară de atașamentul suedez, Stati și părțile au asigurat și menținut cu succes alte beneficii ale altor atașamente de proprietăți ale statului kazah din Olanda, Luxemburg și Belgia, iar valoarea totală combinată a activelor kazahe din lume aflate sub măsuri asiguratorii la cererea Ascom depășește 6,25 miliarde dolari.

Hotărârea instanței suedeze este cea mai recentă evoluție a bătăliei de lungă durată a părților Stati pentru a impune plata de compensații pentru încălcarea Kazahstanului a prevederilor privind protecția investitorilor din Tratatul privind Carta energiei. În decembrie 2013, un tribunal de arbitraj din Suedia a constatat că Kazahstan a încălcat dreptul internațional prin faptul că nu a tratat în mod echitabil investițiile lui Stati și părțile în Kazahstan, obligând aceasta țară la plata a peste 500 de milioane dolari sub formă de daune, cheltuieli legale și dobânzi.

De atunci, premiul a fost confirmat pe deplin de două niveluri ale sistemului judiciar suedez, inclusiv de Curtea Supremă Suedeză.

Revendicările au apărut inițial din confiscarea operațiunilor petroliere ale părților Stati în 2010. În 1999, părțile Stati au achiziționat două companii care dețineau licențe pentru câmpurile petroliere Borankol și Tolkyn din Kazahstan. Au investit peste 1 miliard de dolari americani în deceniul următor pentru a transforma companiile în afaceri de explorare și producție de succes.

Până la sfârșitul anului 2008, afacerile au devenit profitabile și adus venituri considerabile pentru statul kazah. Cu toate acestea mai multe agenții guvernamentale au efectuat inspecții și audituri împovărătoare la companiile din Kazahstan ce aparțineau lui Stati și părțile. Acestea au dus la acuzații false de conduită ilegală îndreptate contra lui Stati și companiile lor din Kazahstan, inclusiv penale și la la confiscarea și naționalizarea investițiilor lor de către autoritățile kazahiene în iulie 2010

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Mihai Popșoi

Ce crede România despre o separare a Moldovei și Ucrainei în procesul de integrare europeană? Țoiu: „Trebuie să găsim o soluție”

Ministra Afacerilor Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că România este de părere că procesul de integrare al Republicii Moldova și Ucrainei trebuie evaluat după principiul meritelor fiecărei țări în parte. Diplomata a spus că Republica Moldova a înregistrat progrese „extraordinare”, iar Ucraina a făcut progrese „semnificative” și a sugerat că, până la sfârșitul acestui an, trebuie să fie identificată o soluție cu privire la continuarea procesului de aderare a celor două țări în tandem sau separat, astfel încât să poată fi deschise clustere de negocieri. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său din R. Moldova, Mihai Popșoi, din 22 iulie, la Chișinău.

Mihai Popșoi și Oana Țoiu au fost întrebați ce părere au despre o potențială decuplare a Republicii Moldova și Ucrainei în procesul de integrare europeană și dacă aceasta este „necesară”.

Șeful diplomației de la Chișinău a declarat că Republica Moldova își dorește să fie țară-membră a Uniunii Europene „împreună cu Ucraina”. „Ucraina este scutul care ne ferește de mai bine de trei ani de urgia agresorului. Și noi sprijinim Ucraina nu doar prin ajutorul umanitar pe care-l oferim, prin generozitatea de care au dat dovadă cetățenii Republicii Moldova vizavi de criza refugiaților, ceea ce ne-a oferit drept răspuns din partea comunității internaționale titlurile de știri „țară mică cu inimă mare”. Da această deschidere generozitate pe care au oferit-o cetățenii noștri este apreciată atât la Kiev, cât și în capitalele europene. Și avem ferma convingere că vom continua acest parcurs european așa încât să ajungem în mare familie europeană împreună, pentru că doar așa putem asigura pacea, stabilitatea și prosperitatea în întreaga regiune”, a adăugat Mihai Popșoi.

La rândul său, Oana Țoiu a spus că, din punctul de vedere al României, în procesul de integrare trebuie respectat „principiul de evaluare pe baza meritelor fiecărei țări”.

Dar când vorbim de meritele fiecărei țări, trebuie să fie foarte clar că Moldova a făcut niște progrese extraordinare, care sunt recunoscute de statele membre ale Uniunii Europene. Trebuie să fie foarte clar că Ucraina a făcut progrese semnificative. Și că, din perspectiva meritelor fiecărei țări, trebuie să găsim o soluție până la sfârșitul acestui an, astfel încât să fie deschise negocierile, și nu doar clusterul 1. Noi credem că există temei pentru deschiderea mai multor clustere pe parcursul acestui an”, a precizat ministra de Externe a României.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.

În prezent, cele două țări parcurg împreună procesul de aderare la UE, aflându-se în faza de screening bilateral. Pe 26 iunie, în cadrul Summit-ului Consiliului European, liderii celor 27 de state-membre ale blocului comunitar au adoptat o declarație în care remarcă, între altele, „progresele semnificative” înregistrate de Republica Moldova în procesul său de aderare și a încurajat Consiliul UE să treacă la următoarele etape, prin deschiderea grupurilor tematice, „atunci când sunt îndeplinite condițiile”. De asemenea, aceștia au luat act de evaluarea Comisiei Europene, potrivit căreia grupul tematic al elementelor fundamentale este gata să fie deschis.

În cazul Ucrainei, însă, Ungaria se opune începerii negocierilor de aderare.

Pe 26 iunie, aflat într-o vizită la Chișinău, eurodeputatul Nicu Ștefănuță a declarat că Parlamentul European exercită presiune asupra Budapestei pentru a debloca începerea negocierilor de aderare cu Ucraina – un blocaj care ar putea afecta și Republica Moldova. El a mai spus că nu este corect ca cele două țări să depindă una de alta în procesul de aderare la Uniunea Europeană, întrucât Moldova înregistrează progrese de două ori mai rapide decât oricare alt stat, iar acest lucru ar trebui să se reflecte în modul de desfășurare a negocierilor.

Iar pe 7 iulie, vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova va parcurge un traseu separat de Ucraina, în procesul de aderare, după deschiderea primului cluster de negocieri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: