Vladimir Putin

Putin a numit atacul asupra orașului Belgorod „act terorist”: „Fierbe totul în mine”

Dictatorul rus Vladimir Putin a declarat că atacul ucrainean din 30 decembrie asupra orașului Belgorod din Rusia este „un act terorist”. Precizarea a fost făcută pe 1 ianuarie, în timpul unei întâlniri cu soldați răniți pe frontul din Ucraina la spitalul Vișnevski din regiunea Moscovei. Putin a spus că, drept răspuns, armata rusă își va intensifica bombadamentele asupra țării vecine.

Ceea ce s-a întâmplat în Belgorod este, fără îndoială, un act terorist. Pentru că, sub acoperirea a două rachete, au tras din sisteme de lansare multiple de rachete și MLRS. Ca militari, știți ce este MLRS. Această armă este nediscriminatorie și lovește zone largi. Și cu aceste arme au lovit centrul orașului. Un atac țintit asupra populației civile”, a declarat Putin.

Președintele rus a adăugat că „el însuși este furios” din cauza bombardamentelor de la Belgorod. „De asemenea, putem lovi piețele din Kiev și din orice alt oraș, copii merg pe acolo, mame cu cărucioare. Înțeleg, fierbe totul în mine, dar ce, trebuie să lovim civilii? Nu, lovim ținte militare și asta vom face”, a adăugat el.

Potrivit acestuia, Federația Rusă, ca răspuns la astfel de atacuri, își va spori bombardamentele asupra Ucrainei.

Ați observat că literalmente a doua zi au fost date astfel de lovituri. Și astăzi, după părerea mea, sunt bombardamente, iar mâine o vom face din nou. Ei vor să ne intimideze și să creeze incertitudine în țară. Ne vom spori bombardamentele. Nici o crimă împotriva populației civile nu va rămâne nepedepsit”, a spus dictatorul.

Orașul Belgorod a fost bombardat în după-amiaza zilei de 30 decembrie. În urma atacului, 24 de persoane au fost ucise și 109 de persoane au fost rănite. Autoritățile de la Moscova au declarat că atacul asupra Belgorodului a fost efectuat de Ucraina, cu participarea Marii Britanii, scrie Meduza.

Ulterior, serviciile speciale ucrainene au confirmat pentru BBC că atacul asupra Belgorodului este un răspuns la atacurile Rusiei asupra orașelor din Ucraina, din noaptea de 29 decembrie. Potrivit sursei publicației, ținta a fost infrastructura militară iar vina pentru victimele civile rămâne pe seama „muncii incompetente a apărării aeriene ruse”. Ca răspuns la atacul asupra Belgorodului, trupele ruse au lansat un atac asupra Harkovului. 28 de persoane au fost rănite, inclusiv un jurnalist britanic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Opoziția vrea demisia lui Grosu din funcția de speaker. Costiuc, după ce PAS nu a susținut inițiativa: Noi doar am anunțat-o

Pe 12 martie, la Parlament, a fost supusă votului o inițiativă de revocare a președintelui Legislativului, Igor Grosu, pentru a fi inclusă pe ordinea de zi. Aceasta nu a întrunit numărul necesar de voturi. Ulterior, deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a anunțat inițiativa, a spus că proiectul a fost comunicat în plen pentru informare și că acesta trebuie înregistrat în Cancelarie.

„Avem un proiect de hotărâre ce ține de libertatea de exprimare în Parlament și comportamentul inadecvat al conducerii Parlamentului vizavi de deputații din această sală. Atunci când democrația degradează, suntem obligați să reacționăm. Avem un proiect de hotărâre care presupune o declarație de exprimare a votului de neîncredere și revocare, înainte de termen, a președintelui Parlamentului. Avem peste 40 de semnături, așa că vă rog să propuneți la…”, a declarat Costiuc la ședința Parlamentului, la etapa propunerilor deputaților de a modifica ordinea de zi a ședinței.

Grosu nu a reacționat la declarațiile lui Costiuc și a cerut ca inițiativa să fie supusă votului. Doar 37 de deputați din opoziție au susținut propunerea. Majoritatea PAS a votat împotrivă. Cinci deputați de la PCRM și PSRM nu au votat.

Ulterior, în timpul unor declarații pentru jurnaliști, Costiuc a spus: „Noi, împreună cu majoritatea deputaților din opoziție, am depus un proiect de hotărâre prin care cerem demisia lui Igor Grosu. (…) Păcat că Igor Grosu, care are 5 ani de când e președinte al Parlamentului, nu știe că proiectul de hotărâre trebuie înregistrat în Cancelarie, nu se pune la vot în ordinea de zi. Noi l-am anunțat în plenul Parlamentului, ca să știe lumea”.

Întrebat câte voturi sunt necesare pentru aprobarea proiectului, Costiuc a răspuns: „Două treimi, și eu sper că comportamentul inadecvat al lui Igor Grosu o să fie taxat și de colegii lui. (…) Atunci când închizi microfonul și nu dai voie să vorbească deputații, e comportament inadecvat”.

Potrivit regulamentului, președintele Parlamentului poate fi revocat înainte de termen la cererea fracțiunii parlamentare care l-a propus sau a 1/3 din numărul deputaților aleși. Hotărârea privind revocarea președintelui Parlamentului se adoptă cu votul a 2/3 din numărul deputaților aleși, prin vot secret.

La fel, potrivit regulamentului Parlamentului, proiectele de acte legislative și propunerile legislative se înregistrează la Direcția documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului în ordinea prezentării. Prin dispoziție a președintelui Parlamentului, proiectele de acte legislative care corespund cerințelor se introduc în procedura legislativă și se distribuie spre avizare comisiilor permanente, Direcţiei juridice a Secretariatului Parlamentului și, după caz, Guvernului, instituțiilor interesate.

***

Amintim că, pe 26 februarie 2026, fracțiunea socialiștilor din Parlament l-a acuzat pe Igor Grosu că ar fi instituit „cenzură politică”, după ce nu le-ar fi permis deputaților din opoziție să ia cuvântul de la tribuna Legislativului pe tema războiului din Ucraina. Igor Dodon declara că speakerul ar fi încălcat „grav” regulamentul Parlamentului și că există temei pentru inițierea procedurii de demitere a președintelui Legislativului. Atunci, NM a solicitat un comentariu din partea reprezentanților Parlamentului, însă aceștia nu au oferit un răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: