Vladimir Putin

Putin a numit atacul asupra orașului Belgorod „act terorist”: „Fierbe totul în mine”

Dictatorul rus Vladimir Putin a declarat că atacul ucrainean din 30 decembrie asupra orașului Belgorod din Rusia este „un act terorist”. Precizarea a fost făcută pe 1 ianuarie, în timpul unei întâlniri cu soldați răniți pe frontul din Ucraina la spitalul Vișnevski din regiunea Moscovei. Putin a spus că, drept răspuns, armata rusă își va intensifica bombadamentele asupra țării vecine.

Ceea ce s-a întâmplat în Belgorod este, fără îndoială, un act terorist. Pentru că, sub acoperirea a două rachete, au tras din sisteme de lansare multiple de rachete și MLRS. Ca militari, știți ce este MLRS. Această armă este nediscriminatorie și lovește zone largi. Și cu aceste arme au lovit centrul orașului. Un atac țintit asupra populației civile”, a declarat Putin.

Președintele rus a adăugat că „el însuși este furios” din cauza bombardamentelor de la Belgorod. „De asemenea, putem lovi piețele din Kiev și din orice alt oraș, copii merg pe acolo, mame cu cărucioare. Înțeleg, fierbe totul în mine, dar ce, trebuie să lovim civilii? Nu, lovim ținte militare și asta vom face”, a adăugat el.

Potrivit acestuia, Federația Rusă, ca răspuns la astfel de atacuri, își va spori bombardamentele asupra Ucrainei.

Ați observat că literalmente a doua zi au fost date astfel de lovituri. Și astăzi, după părerea mea, sunt bombardamente, iar mâine o vom face din nou. Ei vor să ne intimideze și să creeze incertitudine în țară. Ne vom spori bombardamentele. Nici o crimă împotriva populației civile nu va rămâne nepedepsit”, a spus dictatorul.

Orașul Belgorod a fost bombardat în după-amiaza zilei de 30 decembrie. În urma atacului, 24 de persoane au fost ucise și 109 de persoane au fost rănite. Autoritățile de la Moscova au declarat că atacul asupra Belgorodului a fost efectuat de Ucraina, cu participarea Marii Britanii, scrie Meduza.

Ulterior, serviciile speciale ucrainene au confirmat pentru BBC că atacul asupra Belgorodului este un răspuns la atacurile Rusiei asupra orașelor din Ucraina, din noaptea de 29 decembrie. Potrivit sursei publicației, ținta a fost infrastructura militară iar vina pentru victimele civile rămâne pe seama „muncii incompetente a apărării aeriene ruse”. Ca răspuns la atacul asupra Belgorodului, trupele ruse au lansat un atac asupra Harkovului. 28 de persoane au fost rănite, inclusiv un jurnalist britanic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: