gmedia4.ro

Putin îi cere premierului israelian ca Rusia să fie recunoscută proprietară a Bisericii Aleksandr Nevski din Ierusalim

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, îi cere lui premierului israelian Bennett ca Rusia să fie recunoscută proprietară a Bisericii Aleksandr Nevski (Catedrala Sfânta Treime) din Ierusalim. Șeful de la Kremlin invocă o promisiune în acest sens formulată de predecesorul acestuia din urmă, Benjamin Netanyahu, relatează agenţia EFE.

Netanyahu îi promisese lui Putin că va transfera Rusiei acest templu – ce aparţine Bisericii Ortodoxe Ruse de la Ierusalim – în schimbul eliberării în 2020 a cetăţeanului israelian Naama Isachar, încarcerat în Rusia după o condamnare pentru deţinere de canabis.

Rusia este proprietara de facto a acestei biserici din 1890, scrie știrileprotv.ro.

Fostul premier israelian a considerat atunci că disputa asupra proprietăţii bisericii nu poate fi soluţionată în justiţie, fiind vorba despre un ″loc sfânt″⁣, astfel că a dispus înregistrarea guvernului rus ca proprietar al Bisericii Aleksandr Nevski.

Însă noul guvern condus de Naftali Bennett i-a transmis cazul Tribunalului Suprem, care a suspendat decizia privind recunoaştere proprietăţii ruse şi a fost constituit un comitet care urmează să stabilească proprietarul lăcaşului.

Rusia este proprietara de facto a acestei biserici începând din anul 1890, întrucât sub Imperiul Otoman a fost recunoscută apartenenţa ei la „Regatul rus„⁣, iar în 2017 Moscova a cerut pentru prima dată în faţa justiţiei israeliene ca în baza acestei afirmaţii să i se recunoască dreptul de proprietate, deşi regatul rus nu mai există în prezent.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Violențe la protestele din Franța: 1 200 de persoane au fost reținute (VIDEO)

Aproximativ 550 000 de persoane au participat sâmbătă, 17 octombrie, la protestele organizate în mai multe orașe din Franța, pe fondul creșterii costului vieții și al nemulțumirilor față de politica internă a guvernului. Potrivit ministrului francez de Interne, Laurent Nuñez, circa 110 000 de manifestanți au ieșit în stradă la Paris. În schimb, Confederația Generală a Muncii (CGT), cea mai mare organizație sindicală din țară și unul dintre organizatorii manifestațiilor, estimează numărul participanților la aproximativ 800 000.

Protestele au avut loc în mai multe orașe mari, printre care Lyon, Marsilia, Toulouse, Lille, Strasbourg, Limoges, Bordeaux și Grenoble. În unele localități, manifestațiile au degenerat în jafuri, incendieri și acte de vandalism, notează DW.

Premierul francez, Sébastien Lecornu, a anunțat sâmbătă seara că 1 200 de persoane au fost reținute în urma protestelor din întreaga țară. Totodată, 150 de polițiști au fost răniți în confruntările cu manifestanții, a precizat șeful guvernului.

La Paris, Lyon și Strasbourg, poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii. În capitală, aproximativ 100 de persoane au fost reținute, iar asupra acestora au fost găsite arme și alte obiecte interzise.

La Marsilia, manifestanții au pătruns în clădirea primăriei, au devastat mai multe magazine și au încercat să intre cu forța într-un comisariat de poliție. La Lyon, un centru de informare turistică a fost incendiat, iar la Avignon, protestatarii au pătruns în curtea interioară a prefecturii. În Grenoble, clădirea primăriei a fost avariată.

În Limoges, primăria, o clădire veche de aproximativ 140 de ani, a fost incendiată, iar turla cu clopot s-a prăbușit în urma incendiului.

Guvernul Franței a convocat o reuniune de urgență

Amploarea manifestațiilor a depășit considerabil estimările autorităților. Înaintea protestelor, oficialii se așteptau ca aproximativ 40 000 de persoane să iasă în stradă la Paris și alte 150 000 în restul țării.

În urma escaladării violențelor, guvernul francez a convocat sâmbătă seara o reuniune de urgență. Premierul Sébastien Lecornu a acuzat grupările de extremă stângă că se află în spatele tulburărilor.

„Celor care vor să folosească aceste violențe drept o „încălzire” înaintea alegerilor prezidențiale le spun direct: nu ne vom lăsa intimidați. Nimeni nu își va putea impune agenda politică prin violență”, a scris Lecornu pe rețeaua de socializare X.

Președintele Emmanuel Macron a condamnat, la rândul său, actele de violență.

„În republica noastră nu este loc pentru violență. Cei care au provocat distrugeri, au atacat prefecturi și magazine și au jefuit chiar și primăriile noastre vor fi trași la răspundere și pedepsiți”, a transmis Macron pe X.

Proteste și în alte state europene

Creșterea costului vieții a scos oamenii în stradă și în Belgia, Portugalia și Italia, relatează Reuters.

La Bruxelles, câteva sute de persoane au participat la manifestații, care au fost marcate de confruntări cu forțele de ordine. La Lisabona, unde protestele durează deja de câteva zile, zeci de mii de oameni au manifestat sâmbătă, 17 octombrie.

În orașul italian Milano, manifestațiile au degenerat în violențe, iar poliția a recurs la gaze lacrimogene. La Bologna, forțele de ordine au folosit tunuri cu apă și au reținut șapte persoane.

Tot pe 17 octombrie, noi manifestații au avut loc în Albania, unde oamenii au protestat împotriva corupției din guvern, a reducerii numărului locurilor de muncă și a calității scăzute a educației.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: