Queer Voices 6: participă la Atelierul de Filmmaking și Ballroom

Festivalul Internațional de Film Queer Voices revine în forță cu cea de-a șasea ediție.

În perioada 16-19 noiembrie vom avea parte de 4 zile de filme, Drag Show, Ballroom, Performance și Workshop-uri. În această perioada sunt deschise două open call-uri, pentru Atelierul de Filmmaking și Ballroom.

Vezi mai jos care dintre acestea se potrivește pentru tine:

Atelierul de Filmmaking

Ești pasionat/ă de filme? Vrei să înveți mai multe de la profesionstx ai industriei cinematografice? Dorești să creezi propriul film? Dacă ai zis măcar o dată «Yaas, Queen», atunci Queer Voices te invită să participi la Atelierul de Filmmaking, care va avea lor în perioada 13 — 19 noiembrie, în Chișinău.

Numărul de locuri sunt limitate, de aceea grăbește-te să te înscrii aici: https://forms.gle/JSQwgQeYYw694Znc8

Termenul limită de înscriere: 23 octombrie, la 23:59
Atelierul de Filmmaking este destinat celor pasionați de cinematografie, indiferent de nivelul de experiență. Participanții vor avea ocazia de a învăța de la profesioniști din industrie și de a-și dezvolta abilitățile în realizarea filmelor pe tematica queer.

Ballroom Workshop

Queer Voices lansează cea mai caldă și extravagantă invitație în lumea Ballroom-ului!
Pregătiți-vă să petreceți timpul fantastic, la cel mai colorat eveniment din oraș — Atelierul Ballroom 3.0!
Extravaganța va dura 4 zile din (15 — 17 noiembrie), iar pe 18, transformăm Casa Zemstvei într-o fabulos Ballroom Try Out Session, unde fiecare dintre voi poate să-și demonstreze abilitățile pe podium în diferite categorii.
Link spre formular: https://forms.gle/N3SD628Tof8dCWCv8
Termenul limită de aplicare: 23 octombrie 2023, la 23:59.

Workshopul de Ballroom este dedicat culturii ballroom și oferă participantx o perspectivă profundă asupra acestui fenomen. Invităm toți cei interesați să ni se alăture pentru a învăța și experimenta lumea ballroom.

Ambele ateliere au locuri limitate, iar termenul de înscriere este până pe 23 octombrie. Mai multe detalii — aici.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Ex-deputat PAS, judecat în lipsă la Moscova: „Am fost și rămân cetățean al R. Moldova cu poziția mea”. Ce acuzații i se aduc

Fostul deputat PAS Oazu Nantoi urmează să fie judecat în lipsă în Rusia. Dosarul penal a ajuns la Judecătoria Basmannîi din Moscova, scrie publicația rusă „Осторожно, новости”. Nantoi este acuzat de instigare la ură interetnică și de răspândirea unor presupuse informații false despre armata rusă.

Potrivit sursei citate, acuzațiile au fost formulate în baza articolelor 282 și 207.3 din Codul penal al Federației Ruse. Nu se știe ce declarații ale fostului deputat stau la baza acuzațiilor.

Pe 10 noiembrie, Oazu Nantoi a scris pe Facebook că dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Basmannîi din Moscova cu numărul 01-0619/2026. NewsMaker nu a putut verifica informația în registrul instanței, deoarece portalul era temporar inaccesibil.

Solicitat de NewsMaker, fostul deputat a pus dosarul pe seama unei încercări mai ample a Moscovei de a intimida vocile critice.

„Este evident că regimul lui Putin este un regim agresiv, care încearcă să promoveze atmosfera de incertitudine, de frică. Noi vedem acte de sabotaj, de diversiuni pe întreaga Europa, acțiuni de destabilizare, de intimidare. Consider că umila mea persoană a fost folosită ca un punctuleț în cadrul acestui tablou sumbru legat de apucăturile regimului lui Putin din Rusia”, a declarat Nantoi.

Întrebat dacă intenționează să întreprindă vreo acțiune în legătură cu dosarul intentat, fostul deputat a răspuns: „Nu am de gând nimic să întreprind. Am fost și rămân cetățean al Republicii Moldova cu poziția mea, pe care nu am de gând să o adaptez la ceea ce se întâmplă în Rusia. Să nu uităm că în cadrul campaniei electorale la care am participat, aici la Chișinău erau indivizi – nu vreau să le dau nume – care se adresau public către Putin să întreprindă acțiuni în legătură cu umila mea persoană”.

Oazu Nantoi, în vârstă de 78 de ani, a reprezentat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) în Parlament. După alegerile din 2025, el nu a mai intrat în Legislativ. Nantoi a pledat în repetate rânduri pentru introducerea vizelor pentru cetățenii ruși, și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru Ucraina și a condamnat războiul de agresiune al Rusiei împotriva țării vecine.

Autoritățile ruse i-au interzis intrarea în Federația Rusă în aprilie 2023. Nantoi a fost declarat, în 2010, persoană indezirabilă și în regiunea transnistreană, controlată de facto de Moscova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
newsmir.info

Inflația anuală a depășit 10% în octombrie. Expert: „Nu putem reduce prețul gazului doar prin scumpirea creditelor”

Inflația anuală a ajuns la 10,8% în luna octombrie, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) marți, 10 noiembrie. De la începutul anului, prețurile medii de consum au crescut cu 9,4%. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în sectorul serviciilor prestate populației, unde tarifele au crescut cu 18,1%. Comparativ cu luna septembrie, prețurile au urcat cu 2,7%.

În ultimele 12 luni, produsele alimentare s-au scumpit, în medie, cu 6,4%, mărfurile nealimentare – cu 9,5%, iar serviciile prestate populației – cu 18,1%.

Dintre produsele alimentare, cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la legume, care s-au scumpit cu 15,8%, și fructe – cu 9,2%. Prețurile la pâinea din făină de grâu și la uleiul vegetal au crescut cu câte 6,1%, cele la lapte și produse lactate – cu 5,8%, la ouă – cu 3,3%, iar la carne, preparate și conserve din carne – cu 1,8%. În schimb, zahărul s-a ieftinit cu 0,8%.

În cazul mărfurilor nealimentare, cea mai mare scumpire a fost înregistrată la carburanți, al căror preț a crescut, în medie, cu 37,4%. Motorina s-a scumpit cu 82%, benzina – cu 46,8%, gazul lichefiat – cu 31,3%, cărbunele – cu 29,6%, iar brichetele și peleții – cu 24,4%.

Totodată, încălțămintea s-a scumpit cu 5,2%, îmbrăcămintea – cu 4,9%, medicamentele – cu 4,4%, iar materialele de construcție – cu 3,8%.

Și tarifele la servicii au crescut considerabil. Gazele naturale s-au scumpit cu 56,2%, încălzirea – cu 33,7%, transportul de pasageri – cu 31,6%, iar energia electrică – cu 23,7%. Tarifele la apă și canalizare au crescut cu 10,4%, iar prețurile serviciilor de alimentație publică – cu 4,7%.

În ceea ce privește inflația anuală, Republica Moldova este depășită în clasament doar de Turcia, unde rata inflației a ajuns la 29,8%. În schimb, inflația din Republica Moldova este mai mare decât cea din Bulgaria (6,1%), Islanda și Georgia (câte 5,9%), Croația (4,9%), Cipru (4,4%), Estonia (4,2%), Polonia (3,5%), Slovenia (3,3%) și Cehia (2,4%).

Expert economic: „Problema nu este doar nivelul inflației”

Între timp, expertul economic Marin Gospodarenco s-a declarat îngrijorat de evoluția inflației, în special din cauza scumpirii energiei și a serviciilor cu tarife reglementate. Potrivit acestuia, creșterea prețurilor pune presiune atât pe bugetele populației, cât și pe activitatea întreprinderilor, în condițiile în care veniturile și productivitatea nu țin pasul cu inflația.

„Problema nu este doar nivelul inflației, ci și viteza cu care cresc prețurile, într-o economie în care veniturile populației și productivitatea nu țin pasul. (…) Nu putem reduce prețul gazului doar prin scumpirea creditelor”, a declarat expertul.

Gospodarenco a atras atenția că cele mai afectate sunt familiile cu venituri mici, pensionarii și gospodăriile care alocă o mare parte din buget pentru alimente și utilități. El a avertizat că scumpirile pot duce la reducerea consumului, amânarea investițiilor și creșterea costurilor pentru mediul de afaceri.

Expertul nu anticipează o diminuare rapidă a inflației până la sfârșitul anului și estimează că, în lipsa unor modificări importante ale tarifelor, aceasta ar putea rămâne la un nivel de 11–12% în ultimele luni ale anului.

„Astfel, inflația nu reprezintă doar o problemă de politică monetară. Este și o problemă de competitivitate, de politică energetică și de nivel de trai, iar succesul politicilor economice nu trebuie măsurat doar prin reducerea unui indicator statistic, ci prin capacitatea cetățeanului de a-și plăti facturile, de a-și permite un trai decent și de a avea încredere în ziua de mâine”, a adăugat el.

Fondul Monetar Internațional a estimat că inflația medie anuală din Republica Moldova va fi de 7,4% în 2026. Potrivit prognozei publicate în octombrie, țara noastră se situează pe locul 32 din 191 de state.

Un nou sistem informațional pentru un mecanism mai eficient de garantare a depozitelor: FGDSB avansează în procesul de digitalizare

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDSB) a implementat un nou Sistem Informațional de Management (MIS FGDSB), menit să modernizeze și să automatizeze procesele instituționale, să consolideze capacitatea operațională a Fondului și să contribuie la eficientizarea mecanismelor de protecție a deponenților. Proiectul reprezintă un pas important în procesul de transformare digitală a FGDSB și de aliniere la bunele practici europene în domeniul garantării depozitelor. 

Noul sistem informațional integrează mai multe funcționalități care permit automatizarea activităților interne, eficientizarea proceselor de raportare și digitalizarea operațiunilor aferente compensării deponenților.

Una dintre componentele importante ale MIS FGDSB este Platforma de Compensare, o soluție digitală care va permite deponenților eligibili, în eventualitatea activării mecanismului legal de garantare a depozitelor, să acceseze online informații privind depozitele garantate, valoarea compensației cuvenite și să solicite plata acesteia fără a fi necesară deplasarea la bancă.

Platforma va oferi inclusiv posibilitatea solicitării compensațiilor suplimentare, în situațiile expres prevăzute de legislație, prin transmiterea online a documentelor justificative necesare.

„Obiectivul nostru este ca procesul de compensare să fie cât mai accesibil, previzibil și eficient pentru fiecare deponent. Platforma va simplifica interacțiunea cu deponenții, va reduce etapele administrative și va facilita accesul la compensațiile garantate, inclusiv prin posibilitatea de a solicita și primi plățile de la distanță. Prin digitalizarea acestor procese, consolidăm capacitatea operațională a FGDSB și contribuim la modernizarea mecanismelor de protecție a deponenților.”, a declarat Dionis Catanoi, Director General FGDSB.

Informații utile pentru deponenți

MIS FGDSB este proiectat astfel încât să permită integrarea cu infrastructurile naționale de plăți, inclusiv cu Sistemul Automatizat de Plăți Interbancare (SAPI) și serviciul MIA Plăți Instant, asigurând transferul rapid și sigur al compensațiilor direct în contul deponentului.

În prezent, nivelul de acoperire este de 200.000 de lei per deponent, per bancă, calculat prin agregarea tuturor depozitelor eligibile deținute de acesta în banca respectivă. Prin digitalizarea proceselor interne, FGDSB urmărește eficientizarea întregului proces al compensării, de la transmiterea și validarea informațiilor privind deponenții și depozitele acestora până la efectuarea plăților.

Pentru a facilita procesul de obținere a compensațiilor de către deponenți, este important ca datele de identificare ale acestora, înregistrate la bănci, să fie corecte și actualizate. FGDSB încurajează deponenții să verifice periodic aceste informații, ca parte a unei bune gestionări a relației cu instituția bancară.

Implementarea MIS FGDSB este inclusă în Programul Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (PNA) și contribuie la modernizarea infrastructurii instituționale, consolidarea capacităților operaționale și apropierea de standardele și bunele practici europene în domeniul garantării depozitelor.

Despre FGDSB: Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDSB) a fost constituit ca persoană juridică de drept public la 01 iulie 2004 și are menirea de a garanta depozitele constituite în bănci, a proteja interesele deponenților și a contribui la stabilitatea sistemului financiar din Republica Moldova. 

FGDSB administrează Fondul de acoperire a depozitelor bancare (FADB) și Fondul de rezoluție bancară (FRB).  Fondul de acoperire a depozitelor bancare garantează depozitele în monedă națională și în valută străină deținute de persoane fizice și persoane juridice, atât rezidente cât și nerezidente, în toate instituțiile membre. Prin urmare, în cazul în care depozitele unei bănci devin indisponibile, FGDSB garantează compensarea acestora fiecărui deponent în limita nivelului de acoperire. 

Orice bancă licențiată de Banca Națională pentru activitatea de atragere a depozitelor devine, în mod obligatoriu, instituție membră a Fondului de acoperire a depozitelor bancare din ziua intrării în vigoare a deciziei privind eliberarea licenței.

Tudor Mardei | NewsMaker

Doina Gherman: Ar fi hilar să vorbim acum despre aderarea la NATO. Prioritatea PAS rămâne integrarea în UE

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne principalul angajament al guvernării, spune vicepreședinta Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman. În opinia sa, „ar fi hilar” ca guvernarea să înceapă acum să vorbească despre aderarea la NATO. Gherman a făcut declarația la cea de-a XII-a ediție a Forumului de Integrare Europeană, când a fost întrebată despre calendarul negocierilor cu UE.

„Evident că angajamentul de bază al guvernării PAS a fost și rămâne aderarea la UE. Noi suntem consecvenți. Asta am spus întotdeauna. Acum ar fi hilar dacă noi, ca guvernare, am începe să vorbim despre aderarea la NATO în condițiile în care în toți acești ani am depus toată munca și toată puterea în aderarea Republicii Moldova la UE. Probabil că de asta și se creează această percepție că integrarea europeană este atât de mult conectată la guvernare”, a declarat vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman.

Întrebată cât de realistă este finalizarea negocierilor de aderare în 2028, Gherman a descris calendarul pentru 2027 ca fiind ambițios, dar realizabil.

„Comisia Europeană a prezentat un calendar foarte clar care prevede exact pașii următori pe care trebuie să-i întreprindem ca țară. Mă refer la cele 25 de capitole în 2027 și posibilitatea de încheiere provizorie a lor. Dacă ne referim la time-line, atunci vorbim de 9 în prima jumătate a anului 2027 și alte 16 în a doua jumătate a anului. Este un calendar foarte ambițios, dar după mine – realistic. Dacă o să ne organizăm bine și vom capacita instituțiile statului, ne vom focusa pe temele pentru acasă – vom reuși. Moldova niciodată nu a căutat scurtături sau favoruri, noi cu cea mai mare responsabilitate ne facem temele pentru acasă și așa vom continua”, a explicat oficiala.

Amintim, Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 și au lansat oficial negocierile de aderare doi ani mai târziu. În 2026, cele două țări au deschis câte patru dintre cele șase clustere de negociere.

Republica Moldova se numără printre cele patru țări candidate care au avansat cel mai mult în procesul de aderare, potrivit Comisiei Europene. În evaluarea prezentată pe 4 noiembrie, Comisia arată că Republica Moldova ar putea încheia provizoriu negocierile la începutul lui 2028, dacă menține ritmul reformelor. Premierul Vasile Tofan a calificat evaluarea drept „foarte bună”.

Pe 9 noiembrie, la deschiderea Conferinței anuale privind extinderea UE, președinta Maia Sandu a spus că Republica Moldova își propune să fie pregătită să încheie negocierile până în 2028. Pentru a atinge acest obiectiv, 2027 „trebuie să fie un an al rezultatelor concrete”, a declarat șefa statului.

Potrivit Indexului Rezilienței Informaționale Naționale, publicat pe 4 noiembrie de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, la nivel național, 57% dintre locuitori susțin aderarea la UE, cu cinci puncte procentuale mai mult decât în 2024. Sprijinul diferă însă considerabil de la o regiune la alta. În regiunea Centru, acesta ajunge la 73%, iar în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia este de 8%. În nordul țării, sprijinul a crescut de la 37% în 2025 la 53% în 2026.

Pe de altă parte, conform studiului realizat de CBS-AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026, în octombrie, aproximativ 4% dintre respondenți văd aderarea la NATO ca pe o soluție pentru securitatea Republicii Moldova, iar circa 45% susțin neutralitatea. Totodată, șase din zece consideră că țara are în continuare nevoie de sprijin extern pentru a-și consolida securitatea și apărarea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
parlament.md

Poliția, după ce Costiuc a acuzat-o că ar fi „protejat” o fabrică clandestină de țigări din Strășeni: „Falsuri”

(ACTUALIZARE 11:42) Vasile Costiuc a publicat un videoclip în care critică informațiile oferite de IGP pe marginea cazului.

„Oameni buni, voi puteți să publicați un document când dezmințiți și să spuneți „la nu știu a cui solicitare a fost post fiscal la fabrica de țigări din Căpriana”. (…) Ca să vedem ce accize, ce țigări produce, cât exportă, cât produce. (…) Pe ce ați pornit anchetă penală? Pe fabrica de țigări sau pe incendiu? Sau pe incendiu și fabrica de țigări? (…) Unde-s rapoartele? Să publicați rapoartele unde polițiștii au scris „atâtea cutii de țigări au fost încărcate în busuri, unde s-au dus busurile cu țigări”. De ce nu sunt rapoarte?”, a spus politicianul.

Totodată, politicianul insistă că linia de producție ar fi activat ilegal și ar fi fost „protejată” de polițiști.

„Puteți să spuneți ce vreți, puteți să folosiți presa, că „Vasile dezminte”, că „Vasile distribuie falsuri”. Voi produceți țigări de contrabandă și v-o spun direct, deschis. (…) Nu se văd urechile lui Cernăuțeanu (Viorel Cernăuțeanu, șeful GP – n. r.) din toată afacerea cu țigări de contrabandă”, a menționat el.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Inspectoratul General al Poliției (IGP) respinge acuzațiile deputatului Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, potrivit cărora poliția ar fi „protejat” fabrica de țigări din raionul Strășeni, la care s-a produs recent un incendiu și care, potrivit parlamentarului, ar fi activat ilegal. Într-un comunicat emis pe 10 noiembrie, instituția a precizat că verificarea activității întreprinderii ține de competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS).

„Cu referire la incendiul produs recent la o fabrică de țigări din Strășeni, despre care deputatul invocă falsuri în raport cu poliția, îl informăm că, potrivit statutului pe care îl deține, ar fi bine să studieze și să cunoască legislația Republicii Moldova. În acest context îl informăm că verificarea activității de întreprinzător este competența Serviciului Fiscal de Stat, iar până la 30 octombrie SFS a menținut un post fiscal la acea întreprindere, care a verificat activitatea acesteia”, a transmis IGP.

De asemenea, oamenii legii au inițiat și un proces penal, în cadrul căruia urmează să fie stabilite circumstanțele producerii incendiului.

„Recomandăm deputatului să evite implicarea poliției în a obține vizibilitate și să se informeze înainte să răspândească falsuri”, a mai menționat IGP.

Amintim că, în seara zilei de 4 noiembrie, la o fabrică de țigări din apropierea satului Căpriana, raionul Strășeni, a izbucnit un incendiu de proporții. Flăcările au distrus 800 de metri pătrați din suprafața totală de 1 000 de metri pătrați a clădirii. Nu au fost raportate victime.

Pe 10 noiembrie, într-un videoclip publicat pe rețelele de socializare, Vasile Costiuc a declarat că depozitul de tutun activa clandestin, iar țigările de contrabandă ajungeau în România. Deputatul a acuzat poliția că ar fi protejat activitatea fabricii.

Acesta a publicat și imagini video în care mai multe persoane încarcă într-un vehicul pachete de țigări rămase după incendiu.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: