trm.md

Radu Marian, despre raportul privind activitatea Teleradio-Moldova: „Dacă se confirmă, avem o problemă”

Auditul Curții de Conturi privind activitatea companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM) pentru anii 2023-2024, care a scos la iveală mai multe nereguli în gestionarea resurselor financiare, depășiri bugetare și practici problematice în semnarea contractelor de muncă între conducerea TRM și Consiliul de Supraveghere, „îngrijorează destul de mult”. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian într-un interviu pentru Unimedia. Potrivit deputatului, va fi invitată conducerea TRM pentru a da explicații, iar Parlamentul, va trage concluzii abia după publicarea integrală a raportului Curții de Conturi.

Pot să mă refer la ce am văzut în spațiul public despre aceste contracte la care s-a referit Curtea de Conturi, care urmează să publice acest raport. Am văzut și un început de investigații la o instituție media. Investigația respectivă a fost realizată încă din vară și știu că a ieșit de atunci cu scandal cu domnul Țurcanu. Ne îngrijorează ceea ce vedem, destul de mult. Dacă ne uităm la cifre și date, este clar că există o problemă. Vor fi organizate audieri la Comisia Parlamentară de Profil, iar unii vor fi invitați, inclusiv conducerea TRM, pentru a da explicații”, a mai spus parlamentarul.

Radu Marian a precizat că dacă se confirmă aceste lucruri și sunt date concrete, există o problemă.  

Întrebat despre clauza contractuală de 1,5 milioane de lei în cazul demiterii directorului general al TRM, Marian a explicat că Parlamentul nu a fost implicat în aceste decizii.

„Legea oferă TRM-ului o anumită autonomie. Există un Consiliu de Administrare care semnează contractele și își asumă deciziile. Parlamentul doar numește membrii Consiliului, dar nu participă la procesul decisional. Ei au luat decizia de a semna acest contract. La prima vedere, pare problematic. Așteptăm audierea, așteptăm raportul final al Curții și, pe urmă, vom vedea ce se va face”, a mai spus deputatul.

Precizăm că pe 11 noiembrie, președinta Comisiei parlamentare pentru mass-media, deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei a anunțat că reprezentanții conducerii companiei „Teleradio-Moldova” (TRM) și cea a Consiliului de Supraveghere al acesteia urmează să fie audiați pe platforma parlamentară. Deputata a spus că imediat după transmiterea oficială a raportului către Parlament, vor fi organizate audierile publice.

***

Compania publică TRM a declarat că a luat act de raportul Curții de Conturi și a implementat o parte dintre recomandări. Referitor la semnarea reciprocă a contractelor de muncă dintre președintele Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare (CSD) și directorul TRM, compania a explicat că situația s-a produs din cauza unui vid legislativ și că prevederile contractului individual de muncă al directorului general nu încalcă Codul Muncii.

Totuși, Curtea a constatat că subordonarea reciprocă și practica contractelor au generat angajamente de plată de 364,3 mii lei la încetarea mandatului directorului Vladimir Țurcanu și aproximativ 1,5 milioane lei în cazul încetării anticipate a contractului individual.

Ce arată raportul Curții de Conturi

Pe 7 noiembrie, Curtea de Conturi a examinat proiectul raportului de audit privind gestionarea resurselor financiare și a patrimoniului public de către TRM în perioada 2023-2024. Potrivit instituției, auditul a identificat „deficiențe semnificative”, printre care:

  • Planul de finanțare a inclus doar bugetul general al companiei și defalcări pentru subdiviziunile radio și televiziune, fără bugete detaliate pentru fiecare serviciu media audiovizual;
  • Tarifele pentru serviciile de difuzare și producție au fost stabilite doar în funcție de piața concurențială și indicatorii externi, fără corelare cu costurile reale suportate de instituție;
  • O parte din banii proveniți din activitatea comercială a fost repartizată unui număr restrâns de angajați sub formă de stimulente suplimentare, fără documentarea corespunzătoare a contribuției suplimentare la sarcinile postului sau la contractul individual;
  • Cheltuielile depășeau limitele bugetare aprobate de CSD cu 21.491,8 mii lei;
  • Subordonarea reciprocă dintre directorul general și președintele/secretarul CSD, precum și practica contractelor individuale, au generat angajamente de plată de 364,3 mii lei la încetarea mandatului directorului general și circa 1,5 milioane lei în caz de încetare anticipată a contractului.

Menționăm că președintele CSD este Arcadie Gherasim, iar secretarul Loretta Handrabura. În contextul deficiențelor identificate, companiei i-au fost înaintate 15 recomandări.

Mai multe detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: