Nadejda Coptu/NewsMaker

Raport: Care sunt instituțiile publice care răspund cel mai rapid la solicitările de informații din partea jurnaliștilor?

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a încercat să afle care sunt instituțiile publice care reacționează cel mai rapid la solicitările de informații din partea presei. Astfel, potrivit raportului „Accesul jurnaliștilor la informațiile de interes public: de la buchea legii, la abuzul autorităților”, unele ministere oferă răspunsuri la solicitările din informație în câteva zile, iar pentru alte autorități furnizarea unui răspuns poate lua mai mult de o lună. 

Experții CJI au expediat o serie de solicitări către 31 de furnizori de informație pentru a afla despre modul și frecvența cu care autoritățile primesc și soluționează cererile jurnaliștilor. Întrebările formulate au fost de o complexitate redusă, care nu au vizat date cu caracter personal, printre care: câte solicitări de informație au primit pe parcursul anului 2020; câte dintre aceste cereri au fost întâmpinate cu refuz; câți dintre solicitanții nemulțumiți de răspunsul primit au acționat autoritatea în judecată; care este salariul angajaților care lucrează în serviciul de interacțiune cu presa. Totodată, în funcție de specificul activității fiecărui furnizor, au fost adresate și întrebări adiționale. Bunăoară, de la Ministerul de Externe s-a cerut numărul jurnaliștilor străini pe care i-a acreditat, de la instanțe – numărul cauzelor inițiate pentru apărarea dreptului de acces la informație, iar de la Procuratură și Autoritatea Națională de Integritate au fost solicitate numărul cazurilor în care s-au autosesizat după apariția investigațiilor jurnalistice.

Nouă dintre cererile expediate la adresa furnizorilor au fost trimise ministerelor existente la momentul efectuării studiului iar alte nouă au fost direcționate către Parlament, Președinție și alte autorități. Câte șase cereri au fost expediate organelor de drept care își desfășoară activitatea în domeniul justiției și autorităților publice locale sugerate de jurnaliști.

Analiza răspunsurilor recepționate a arătat că perioada de așteptare a unei reacții din partea Ministerului Afacerilor Interne a fost cea mai scurtă – trei zile lucrătoare, iar cel mai lent s-a adeverit a fi Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), care a venit cu un răspuns peste 36 de zile lucrătoare, adică 54 de zile calendaristice. Reprezentanții instituției au menționat în răspuns că cererea CJI a presupus verificarea unui volum mare de informații și că funcționarii au avut nevoie de mai mult timp: „Remarcăm lipsa intenției de a tergiversa oferirea datelor solicitate și comunicăm disponibilitatea în vederea unei colaborări pe viitor”. Totodată, MECC nu a informat CJI despre prelungirea termenului.

Din numărul total de furnizori, doar Președinția și cei de la Educație au depășit termenul maxim pentru a expedia informația către CJI, prima – cu 2 zile lucrătoare, iar cea de-a doua – cu 21 de zile. „Simplitatea datelor pe care le-am cerut, se pare, nu a redus din lungimea termenului de furnizare a informației. În timp ce așteptarea răspunsurilor din partea ministerelor a durat în medie 14 zile lucrătoare, în cazul celorlalte categorii de furnizori, durata medie pentru oferirea răspunsurilor a fost de 10 zile lucrătoare. Totodată, a fost înregistrat și un caz în care un furnizor din componența Guvernului nu a revenit cu niciun răspuns”, concluzionează autorii studiului.

Conform datelor sintetizate, în medie, un minister soluționează anual 119 cereri de acces la informație, iar solicitările primite de către o autoritate publică din domeniul justiției sunt, în medie, 617 la număr. Totodată, potrivit datelor recepționate, autoritățile publice locale soluționează anual 177 de cereri de acces la informație.

Raportul a fost întocmit în contextul Zilei internaționale a accesului universal la informație, marcată anual la data de 28 septembrie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Nicanor Ciochină rămâne fără fotoliul de primar. Când vor avea loc alegeri noi la Boldurești

Locuitorii din satul Boldurești vor fi chemați din nou la urne, pe data de 20 iulie. Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, unanim, organizarea unui nou scrutin pe 7 iulie, după ce Curtea de Apel Nord a declarat alegerile din 1 iunie nule și a obligat CEC să stabilească o nouă dată pentru vot.

Decizia poate fi atacată timp de 3 zile, la Curtea de Apel Centru.

Reamintim că Curtea de Apel Nord a declarat nule alegerile locale din 1 iunie, câștigate de Nicanor Ciochină, în comuna Boldurești din raionul Nisporeni. Instanța a obligat, prin decizia sa din 4 iulie, CEC, să organizeze în termen de două săptămâni votarea repetată. Decizia este executorie, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de trei zile.

Amintim că urmare a hotărârii Judecătoriei Ungheni din 25 iunie, CEC a subliniat că decizia instanței poate fi pusă în aplicare doar după ce va fi emisă o hotărâre definitivă.

Între timp, pe 27 iunie, șapte consilieri ai Consiliului local Boldurești au decis ca Nicanor Ciochină să exercite interimatul funcției de primar al comunei „până la numirea în funcție a primarului ales”. 

***

Nicanor Ciochină este învinuit că ar fi accidentat mortal un copil și a fugit de la locul accidentului. Amintim că pe 19 februarie 2024, un adolescent de 14 ani a fost lovit mortal de un automobil în comuna Boldurești. Șoferul a fugit de la locul accidentului. Două zile mai târziu, poliția a anunțat că vinovat de accident s-ar face primarul localității, Nicanor Ciochină, care s-ar fi aflat la volanul mașinii de serviciu. Potrivit anchetatorilor, până la reținere, edilul ar fi încercat să șteargă urmele accidentului. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: