Nadejda Coptu/NewsMaker

Raport: Care sunt instituțiile publice care răspund cel mai rapid la solicitările de informații din partea jurnaliștilor?

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a încercat să afle care sunt instituțiile publice care reacționează cel mai rapid la solicitările de informații din partea presei. Astfel, potrivit raportului „Accesul jurnaliștilor la informațiile de interes public: de la buchea legii, la abuzul autorităților”, unele ministere oferă răspunsuri la solicitările din informație în câteva zile, iar pentru alte autorități furnizarea unui răspuns poate lua mai mult de o lună. 

Experții CJI au expediat o serie de solicitări către 31 de furnizori de informație pentru a afla despre modul și frecvența cu care autoritățile primesc și soluționează cererile jurnaliștilor. Întrebările formulate au fost de o complexitate redusă, care nu au vizat date cu caracter personal, printre care: câte solicitări de informație au primit pe parcursul anului 2020; câte dintre aceste cereri au fost întâmpinate cu refuz; câți dintre solicitanții nemulțumiți de răspunsul primit au acționat autoritatea în judecată; care este salariul angajaților care lucrează în serviciul de interacțiune cu presa. Totodată, în funcție de specificul activității fiecărui furnizor, au fost adresate și întrebări adiționale. Bunăoară, de la Ministerul de Externe s-a cerut numărul jurnaliștilor străini pe care i-a acreditat, de la instanțe – numărul cauzelor inițiate pentru apărarea dreptului de acces la informație, iar de la Procuratură și Autoritatea Națională de Integritate au fost solicitate numărul cazurilor în care s-au autosesizat după apariția investigațiilor jurnalistice.

Nouă dintre cererile expediate la adresa furnizorilor au fost trimise ministerelor existente la momentul efectuării studiului iar alte nouă au fost direcționate către Parlament, Președinție și alte autorități. Câte șase cereri au fost expediate organelor de drept care își desfășoară activitatea în domeniul justiției și autorităților publice locale sugerate de jurnaliști.

Analiza răspunsurilor recepționate a arătat că perioada de așteptare a unei reacții din partea Ministerului Afacerilor Interne a fost cea mai scurtă – trei zile lucrătoare, iar cel mai lent s-a adeverit a fi Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), care a venit cu un răspuns peste 36 de zile lucrătoare, adică 54 de zile calendaristice. Reprezentanții instituției au menționat în răspuns că cererea CJI a presupus verificarea unui volum mare de informații și că funcționarii au avut nevoie de mai mult timp: „Remarcăm lipsa intenției de a tergiversa oferirea datelor solicitate și comunicăm disponibilitatea în vederea unei colaborări pe viitor”. Totodată, MECC nu a informat CJI despre prelungirea termenului.

Din numărul total de furnizori, doar Președinția și cei de la Educație au depășit termenul maxim pentru a expedia informația către CJI, prima – cu 2 zile lucrătoare, iar cea de-a doua – cu 21 de zile. „Simplitatea datelor pe care le-am cerut, se pare, nu a redus din lungimea termenului de furnizare a informației. În timp ce așteptarea răspunsurilor din partea ministerelor a durat în medie 14 zile lucrătoare, în cazul celorlalte categorii de furnizori, durata medie pentru oferirea răspunsurilor a fost de 10 zile lucrătoare. Totodată, a fost înregistrat și un caz în care un furnizor din componența Guvernului nu a revenit cu niciun răspuns”, concluzionează autorii studiului.

Conform datelor sintetizate, în medie, un minister soluționează anual 119 cereri de acces la informație, iar solicitările primite de către o autoritate publică din domeniul justiției sunt, în medie, 617 la număr. Totodată, potrivit datelor recepționate, autoritățile publice locale soluționează anual 177 de cereri de acces la informație.

Raportul a fost întocmit în contextul Zilei internaționale a accesului universal la informație, marcată anual la data de 28 septembrie.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TVR Info

Un eurodeputat român susține că a fost oprit 40 de minute la intrarea în Republica Moldova. Ce spune Poliția de Frontieră

Claudiu Târziu, membru al Parlamentului European din partea României și președinte al partidului Acțiunea Conservatoare, susține că a fost ținut și interogat, timp de 40 de minute, la controlul de frontieră de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, fără a i se explica motivul. Cazul a avut loc vineri, 20 noiembrie. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) a declarat că acesta a fost supus un „control standard”.

„Am fost oprit astăzi la granița Republicii Moldova, 40 de minute. Fără nicio explicație. Am fost în Republica Moldova de vreo 50 de ori, dacă nu mă înșel, și niciodată nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a declarat Claudiu Târziu într-un videoclip publicat pe Facebook.

Incidentul a avut loc la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, unde a ajuns cu o cursă aeriană din București. Politicianul susține că polițiști de frontieră l-ar fi escortat într-o „cameră separată” și l-au interogat, inclusiv cu privire scopul și durata vizitei.

Într-un final, politicianului i s-a permis să intre în Republica Moldova, însă acesta susține că nu i s-a comunicat motivul pentru care a fost reținut. Potrivit lui, nici consulul general al României, la care a apelat, nu a primit vreo explicație.

Purtătoarea de cuvânt a IGPF, Ilona Răilean a declarat pentru NM că Claudiu Târziu a fost supus unui control standard la traversarea frontierei de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 28/2024 privind frontiera de stat. „Controlul în prima linie, poate include și controlul amănunțit, care constă în verificarea îndeplinirii condițiilor de intrare și, la necesitate, a documentelor care autorizează șederea și exercitarea activităților profesionale”, a adăugat ea.

Conform informațiilor de pe pagina sa de Facebook, Claudiu Târziu se află în Republica Moldova pentru Conferința anuală a Academiei pentru Integritate în Conducere (AIC). Evenimentul, care se află la a treia ediție, s-a desfășurat sâmbătă, 21 noiembrie, la Chișinău, cu tema „Viitorul mișcării conservatoare”.

Claudiu Târziu a fost unul dintre speakerii evenimentului și, potrivit organizatorilor, a vorbit despre „cum se construiește un partid conservator într-o lume liberală”.

Facebook/CLaudiu Târziu

Academia pentru Integritate în Conducere este o organizație din Republica Moldova asociată cu activități de instruire și dezvoltare a leadershipului. Aceasta este condusă de Valeriu Ghilețchi, ex-vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova și fost episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova.

Cine este Claudiu Târziu

Claudiu Târziu este un politician și publicist din România și unul dintre fondatorii partidului de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), alături de George Simion. A fost copreședinte al formațiunii și senator în perioada 2020–2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a obținut un mandat în Parlamentul European.

În aprilie 2025, Târziu a anunțat că părăsește AUR, pe fondul unui conflict cu George Simion. El l-a acuzat pe liderul formațiunii că a concentrat puterea în partid și că a promovat un cult al personalității. Ulterior, a fondat partidul Acțiunea Conservatoare, iar în iunie 2026 a fost ales președintele formațiunii.

În septembrie 2026, Târziu a fost numit vicepreședinte al Partidului Creștin European (ECPP), condus de Valeriu Ghilețchi.

Politicianul susține reunificarea Republicii Moldova cu România, considerând că locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului fac parte din aceeași națiune. Totodată, sprijină parcursul european al Republicii Moldova, pe care îl consideră o alternativă în cazul în care reunificarea nu poate fi realizată în viitorul apropiat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: