Vladimir Putin

„Răzbunare”. Ministerul rus al Apărării justifică atacul cu rachete asupra mai multor regiuni din Ucraina

Ministerul rus al Apărării susține că lansarea celor 81 de rachete – inclusiv ţase rachete de tip Kinjal, în Ucraina este o răzbunare la explozia din regiunea Breansk, scrie BBC.

„Ca răspuns la acțiunile teroriste organizate de Kiev pe 2 martie în regiunea Breansk, Forțele Armate ale Rusiei au lansat o lovitură masivă de răzbunare”, a scris Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.

Totodată, în comunicat se mai arată că Rusia și-a atins toate scopurile, pe care și le-a propus pentru atacul din 9 martie.

„Armele de înaltă precizie, inclusiv hipersonicul Kinjal, au lovit elemente cheie ale infrastructurii militare, ale industriei de apărare ale energiei Ucrainei. Scopul atacului de răzbunare a fost atins, toate instalațiile de infrastructură militară au fost nimicite”, a adăugat Ministerul rus.

Amintim că, Rusia a tras, pe 9 martie, 81 de rachete – inclusiv ţase rachete de tip Kinjal, iar Ucraina a doborât 34 de rachete, anunţă într-o postare pe Telegram comandantul Forţelor Armate ucrainene Valeri Zalujni. Cel puţin cinci persoane au fost ucise la Liov.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Igor Dodon, pe primul loc în intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale din 2028: sondaj IMAS

Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, se află pe primul loc în intențiile de vot ale moldovenilor pentru alegerile prezidențiale din 2028, în condițiile în care Maia Sandu, actuala șefă a statului, nu va putea candida pentru un nou mandat. Cel puțin asta reiese dintr-un sondaj IMAS publicat miercuri, 17 iunie.

Potrivit cercetării sociologice, 14,3% dintre respondenți ar vota pentru Igor Dodon. Pe locul al doilea se situează liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, cu 9,9% din intențiile de vot. Acesta este urmat, la mică distanță, de președintele Parlamentului, Igor Grosu, care acumulează 9,3%.

Pe următoarele locuri se clasează Renato Usatîi, cu 6,8%, ex-premierul Dorin Recean, cu 4,8%, și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și primarul Chișinăului, Ion Ceban, cu câte 4,6% din intențiile de vot.

Totodată, 25,1% dintre respondenți încă nu au decis pe cine ar vota.

Sondajul a analizat separat și preferințele electorale ale susținătorilor principalelor partide politice. În cazul formațiunii de guvernământ, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), cel mai bine poziționat este Igor Grosu, susținut de 24,3% dintre alegătorii PAS. La o distanță considerabilă se află alți potențiali candidați ai PAS – Dorin Recean, Nicu Popescu și Marcel Spatari –, fiecare având un nivel de susținere de aproximativ 11-12% în rândul electoratului partidului.

În tabăra Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), preferințele sunt mult mai clare. Aproape două treimi dintre susținătorii formațiunii (65,4%) îl consideră pe Igor Dodon cel mai potrivit candidat pentru alegerile prezidențiale.

În rândul alegătorilor Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), 63,8% l-au indicat pe Vladimir Voronin drept candidatul preferat. Totuși, Voronin, fost șef al statului în două mandate, nu mai poate participa la alegerile prezidențiale, astfel că principala opțiune a simpatizanților partidului devine Diana Caraman. Aceasta se bucură de sprijinul a 23,5% dintre alegătorii PCRM.

În cazul Partidului „Democrația Acasă”, opțiunile sunt aproape unanime: 89,3% dintre susținătorii formațiunii consideră că Vasile Costiuc este cel mai potrivit candidat pentru funcția de președinte.

Sondajul IMAS a fost realizat în perioada 1–14 iunie, pe un eșantion de 1 116 persoane. Marja de eroare este de ±3%.

Precizăm că următorul scrutin prezidențial este prevăzut pentru 2028. Președinta Maia Sandu, aflată la al doilea mandat, nu va mai putea candida pentru funcția de șefă a statului, conform Constituției. Legea fundamentală a țării prevede un maximum de două mandate prezidențiale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: