The Independent

Răzbunarea Minskului pentru sancțiunile europene. Mii de imigranți din Irak ajung în Lituania prin Belarus (VIDEO)

Situația din taberele pentru refugiați din Lituania se înrăutățește. Numărul acesta este tot mai mare, iar autoritățile prognozează că acesta va depăși 10 mii. Vilniusul acuză Minskul că ar trimite intenționat imigranții, majoritate din Irak, la frontiera dintre cele două țări. Pentru a motiva străinii să se reîntoarcă acasă, Lituania a anunțat că va achita câte 300 de euro fiecărui imigrant.

Numărul imigranților din taberele pentru refugiați din Lituania este tot mai mare. De începutul anului curent, peste 4 mii de persoane, majoritatea irakieni, au ajuns în Lituania din Belaurs. În iunie, numărul acestora a crescut brusc. Vilniusul acuză Minskul că ar trimite intenționat imigranții la frontiera dintre Lituania și Belarus, drept răzbunare pentru sancțiunile europene față de politica lui Alexandr Lukașenko, informează Euronews.

Lituania prognozează că, până la sfîrșitul anului curent, în țară ar putea veni peste 10 mii de imigranți, inclusiv pentru că, în august, numărul curselor din Irak în capitala Belarusului a crescut de trei ori. Departamentul pentru imigranți de la Vilnius a anunțat că străinii din țările Asiei și Africii, care au ajuns în Lituania prin Belarus, și cad de acord să se întoarcă acasă, vor primi de la autoritățile letone câte 300 de euro. Alocația va fi acordată o singură dată, la aeroport, înainte ca imigranții să urce în avion.

Pe de altă parte, joi, 5 august, președintele Belarusului Alexandr Lukașenko a dat indicații ca poliția de frontieră să întărească securitatea și să închidă „fiecare metru de frontieră”, pentru a nu permite intrarea imigranților alungați din Lituania, informează The Independent.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: