NewsMaker

Reacția Chișinăului după ce Tiraspolul a admis că starea economică a regiunii transnistrene este critică

Biroul politici de reintegrare a venit cu o reacție după ce autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au recunoscut că situația economică a regiunii transnistrene se află în stare critică. Într-un comentariu pentru NM, Biroul a declarat că a propus administrației de facto din stânga Nistrului ajutor pentru populația regiunii, însă până acum aceasta nu a dat curs propunerilor.

Autoritățile Republicii Moldova în comun cu UE și alți parteneri externi, începând cu perioada stării de urgență și până în prezent, au evocat deplina deschidere de a veni cu măsuri de asistență umanitară pentru persoanele vulnerabile și aflate în grupuri de risc sporit din regiunea transnistreană.

Pentru aceasta Tiraspolul urmează să marcheze progrese concrete în îmbunătățirea situației drepturilor omului, eliberarea deținuților ilegal privați de libertate, accesul liber în regiune pentru jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului de pe malul drept, eliminarea infrastructurii neautorizate a posturilor de control din Zona de Securitate, echivalarea plăților pentru utilități, introducerea etapizată a TVA ș.a.”, a comunicat Biroul politici de reintegrare.

Totodată, Biroul a subliniat că, până acum, Tiraspolul nu a dat curs propunerilor de asistență din partea Chișinăului.

Chișinăul este mereu dispus să vină în sprijinul cetățenilor săi din regiune și să evite provocarea crizelor umanitare în măsură să afecteze și malul drept al Nistrului”, a adăugat acesta.

Amintim că, pe 17 iunie, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a convocat în ședință structura executivă locală și organul legislativ nerecunoscut. Autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului au confirmat că situația economică este critică: rezervele regiunii au fost epuizate, iar executarea „bugetului” a devenit imposibilă „din cauza crizei energetice și a situației geopolitice”.

***

La începutul acestui an, Republica Moldova, în special malul stâng al Nistrului, s-a confruntat cu o criză energetică, după ce, la 1 ianuarie, concernul rus Gazprom a oprit livrările. Principalele „motoare” economice ale regiunii – Uzina Metalurgică și Combinatul de ciment din stânga Nistrului – și-au sistat atunci activitatea. În plină iarnă, oamenii din regiune au rămas fără gaze naturale și energie electrică. În februarie, UE și-a exprimat disponibilitatea de acordat un grant de 60 milioane de euro pentru acoperirea necesităților energetice până la mijlocul lunii aprilie. Oferta a fost însoțită de o serie de condiționalități pentru acordarea ajutorului financiar, printre care actualizarea treptată a tarifelor la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din stânga Nistrului. Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au respins oferta și decis să primească gaze de la un trader european, achitat cu bani dintr-un împrumut rusesc.

Pe 11 iunie, în regiunea transnistreană a fost instituită, pentru 30 de zile, starea de urgență în economie, după ce aceasta a fost ridicată cu câteva zile mai devreme. Așa-zisele autorități au invocat drept motiv reducerile livrărilor de gaze naturale în stânga Nistrului. Secretara de stat la Ministerul Energiei, Cristina Pereteatcu, a declarat pentru presă că, în prezent, există riscul unei potențiale escaladări a crizei energetice în regiune. Oficiala a reamintit, însă, că regiunea nu poate fi controlată de autoritățile constituționale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos/Octav Ganea

Noi proteste în România după documentarul Recorder: „Magistrați, nu vă cenzurați” (FOTO)

Peste o mie de persoane au protestat în seara zilei de joi, 11 decembrie, în Piața Victoriei din București, scrie Euronews. Manifestația a avut loc în contextul dezvăluirilor din documentarul Recorder și la câteva ore de la conferința de presă susținută de Curtea de Apel București. Oamenii au ieșit în stradă și la Cluj și Iași.

Protestatarii au afișat pancarte cu mesaje precum: „RO ALERT. Mă sună Savonea”, „Justiție, nu corupție”, „Savonea, jos labele de pe justiție”, „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”. De asemenea, ei au strigat: „Magistrați, nu vă cenzurați”, „Noi vrem dreptate, nu imunitate”, „Savonea, nu uita, justiția nu-i a ta”, „Magistrați independenți, nu obedienți”, „Jos Predoiu”.

Manifestanții au cerut demisia președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a ministrului Justiției, Radu Marinescu, a ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, și a procurorului-șef al DNA, Marius Voineag.

Oamenii au ieșit în stradă și la Cluj. Potrivit sursei citate, peste 500 de persoane ar fi participat la manifestație.

Potrivit Digi24, aproximativ 150 de persoane au protestat și în fața Judecătoriei Iași.

Inquam Photos/Octav Ganea
Inquam Photos/Octav Ganea
Inquam Photos/Octav Ganea

Jurnaliștii de la Recorder au publicat pe 9 decembrie documentarul „Justiție capturată”, cu o durată de două ore. Potrivit acestora, investigația — care sintetizează o muncă de investigație de peste un an și jumătate — explică mecanismele prin care sistemul judiciar din România a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni. Potrivit Recorder, mărturiile adunate din interiorul sistemului de justiție sunt de o gravitate fără precedent. În documentarul Recorder, printre cei intervievați au fost: fostul șef de secție militară la DNA, Liviu Lascu; fostul procuror-șef al DNA între perioadele Laura Codruța Kovesi și Marius Voineag, Crin Bologa; judecătorul Laurențiu Beșu; dar și o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, care au vorbit sub anonimat.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că situațiile prezentate în documentar trebuie investigate, iar persoanele vinovate – pedepsite. Totodată, el i-a invitat pe toți magistrații să îi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină.

După dezvăluirile din documentar, aproape 1.000 de persoane au ieșit în stradă în seara zilei de 10 decembrie, în fața sediului Consiliului Superior al Magistraturii din București. Un protest a avut loc și la Cluj. Protestatarii au cerut demisii, inclusiv pe cea a șefului Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Marius Voineag. Totodată au cerut demisia șefei de Înalta Curte de Casație și Justiție, Lia Savonea, dar și demisia fostului ministru al Justiției, în prezent ministru de Interne, Cătălin Predoiu.

Pe 11 decembrie, judecătoarea Curții de Apel București Raluca Moroșanu a declarat în timpul unei conferințe de presă că dezvăluirile colegului său, magistratul Laurențiu Beșu, făcute în cadrul documentarului, sunt adevărate. Președinta Curții de Apel București, Liana Nicoleta Arsenie, a afirmat că aceste dezvăluiri constituie „instigare publică împotriva ordinii constituționale” și că s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: