president.gospmr.org

Criză în regiunea transnistreană. Krasnoselski recunoaște: toate rezervele au fost epuizate

Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a convocat pe 17 iunie în ședință așa-zisul guvern și sovietul suprem de la Tiraspol. Autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului au confirmat că situația economică este critică: rezervele regiunii au fost epuizate, iar executarea „bugetului” a devenit imposibilă „din cauza crizei energetice și a situației geopolitice”.

Datele prezentate de ministrul nerecunoscut al economiei, Serghei Obolonik, și de așa-numita șefă a finanțelor, Aliona Ruskevici, arată un declin economic profund: producția industrială a scăzut cu 43% în primele cinci luni ale anului, față de anul trecut, sectorul energetic a înregistrat o reducere de peste 50%, iar metalurgia feroasă și industria chimică s-au prăbușit cu peste 60%.

În plus, spune Obolonik și Ruskevici, exporturile au scăzut cu peste 30% – și asta fără a lua în calcul exporturile energiei electrice, puse pe pauză în contextul crizei energetice.

„Sursele de completare a bugetului sunt practic blocate. Furnizarea resurselor energetice este instabilă. Îndeplinirea obligațiilor sociale devine din ce în ce mai problematică”, precizează administrația nerecunoscută din stânga Nistrului.

Potrivit comunicatelor emise de Tiraspol, Vadim Krasnoselski a recunoscut în cadrul ședinței că „soluțiile clasice nu mai funcționează și că rezervele regiunii au fost epuizate. El a cerut colegilor săi să vină urgent cu măsuri concrete pentru a evita colapsul financiar și social.

***

Amintim că, pe 11 iunie, în regiunea transnistreană a fost instituită, pentru 30 de zile, starea de urgență în economie. Așa-zisele autorități au invocat drept motiv reducerile livrărilor de gaze naturale în stânga Nistrului. Secretara de stat la Ministerul Energiei, Cristina Pereteatcu, a declarat pentru presă că, în prezent, există riscul unei potențiale escaladări a crizei energetice în regiune. Oficiala a reamintit, însă, că regiunea nu poate fi controlată de autoritățile constituționale.

Cu o reacție a venit, ulterior, și președinta Maia Sandu. Șefa statului a declarat că, deși livrarea gazelor naturale a fost reluată după o nouă întrerupere, situația rămâne „precară”. Întrebată în cadrul unei emisiuni televizate dacă autoritățile de la Chișinău sunt pregătite să intervină pentru a susține populația din stânga Nistrului, șefa statului a răspuns că există un plan de sprijin, dar acesta depinde de retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană.

Președinta Maia Sandu a avertizat, totodată, că Federația Rusă ar putea provoca o criză în regiunea transnistreană înainte de alegerile din toamnă, cu scopul de a destabiliza situația din Republica Moldova și de a influența votul pe malul drept al Nistrului.

***

Amintim că concernul rus Gazprom a oprit livrările de gaze către Republica Moldova, la începutul anului 2025, declanșând o criză energetică atât pe malul stâng, cât și malul drept al Nistrului. Principalele „motoare” economice ale regiunii – Uzina Metalurgică și Combinatul de ciment din stânga Nistrului – și-au sistat atunci activitatea. În plină iarnă, oamenii din regiune au rămas fără gaze naturale și energie electrică. Tiraspolul a respins oferta de ajutor venită din partea UE și a Chișinăului și a acceptat, în februarie, să primească gaze de la un trader european.

Astfel, tranzitul de gaze către regiunea transnistreană are loc în prezent în baza unui contract între Moldovagaz și traderul european, cu plata în avans. Guvernul a condiționat livrările la 3 milioane de metri cubi pe zi, avertizând că, dacă această limită va fi depășită pentru repornirea marilor industrii din regiune, tranzacțiile vor fi impozitate. Deși până în prezent au existat mai multe semnale și chiar premierul Dorin Recean și președinta Maia Sandu au recunoscut că Tiraspolul a folosește gaze pentru industrie, contrar înțelegerilor, autoritățile constituționale nu au impus sancțiuni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: