Tudor Mardei/NewsMaker

Recean denunță o fraudare „masivă” a votului: „Justiția nu a funcționat suficient. Oameni curajoși sunt prea puțini, încă”

Premierul Dorin Recean a denunțat o fraudare „masivă” a votului în cadrul alegerilor recente. Oficialul a adăugat că justiția nu a funcționat suficient și „tocmai de asta am ajuns în situația în care s-a dezvoltat o rețea atât de mare de fraudare a votului”. Potrivit lui Recean, justiția nu constă doar din legi dar și din „oameni concreți, curajoși și care aplică legea” și a adăugat că Moldova nu mai poate merge „în așa ritm și cu astfel de oameni”. 

A fost masiv. Cercetările, investigarea și pedepsirea fraudelor trebuie să fie finalizată. Este clar că justiția nu a funcționat suficient și tocmai de asta am ajuns în situația în care s-a dezvoltat o rețea atât de mare de fraudare a votului. Respectiv, noi ce trebuie să înțelegem din acest lucru? Că justiția nu constă doar din legi, nu constă doar din organe de autoadministrare. Justiția mai constă și din oameni concreți, curajoși, oameni care aplică legea. Ceea ce este clar că noi nu mai putem merge în așa ritm și cu astfel de oameni. Oameni curajoși sunt prea puțini, încă. Vreau să mulțumesc poliției, CNA-ului, procurorilor și judecătorilor onești care în ultimele săptămâni, în ultimele luni, au acționat prompt, curajos, ca să protejeze democrația noastră. De aici încolo va trebui să schimbăm ritmul și modalitatea în acest domeniu”, a comunicat Recean la ședința guvernului din data de 6 noiembrie.

***

În timpul campaniei electorale, Maia Sandu a declarat că este nevoie să fie făcute schimbări în echipa guvernamentală. „Acest lucru trebuie să se întâmple până la finalul acestui an”, a adăugat Sandu. Precizările au fost făcute, urmare a unei întrebări din partea redactorului-șef NewsMaker Stela Untila, în timpul dezbaterilor electorale de la postul public de televiziune Moldova1. Detalii AICI. Între timp s-a anunțat că remanierile guvernamentale vor avea loc până la luna decembrie. Detalii AICI. Pe 6 noiembrie, premierul Dorin Recean a declarat că cei care au votat la scrutinul prezidențial „au spus foarte clar” că trebuie să fie făcute anumite schimbări „în politici, în Guvern”. Astfel, oficialul a anunțat că în următoarele 10 zile va veni cu „aceste propuneri de schimbări”. Detalii AICI.

Mai amintim în acest context că Dan Perciun, ministru al Educației și Cercetării în Guvernul Recean, a declarat că instituțiile statului ar fi trebuit să protejeze mai bine votul cetățenilor și că „au salvat țara forțele de ordine, diaspora, tinerii, reprezentanții diverselor grupuri și bresle, cetățenii obișnuiți”. „E nevoie de decizii ferme pe justiție”, a comunicat oficialul pe 4 noiembrie, adăugând că „unii oameni trebuie să plece, alții trebuie premiați și apreciați public pentru curajul lor de a înfrunta bandiții”. Detalii AICI.

***

Pe 3 noiembrie, în Republica Moldova a avut loc turul II al scrutinului prezidențial. Maia Sandu, care a concurat pentru al doilea mandat consecutiv, a câștigat alegerile, obținând 55,35% din sufragii. Conctracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, a acumulat 44,65% din voturi. Pe teritoriul Republicii Moldova, Stoianoglo a acumulat 51,34% din sufragii, iar Maia Sandu – 48,66%. Voturile din diaspora au înclinat balanța în favoarea șefei statului.

Alegerile prezidențiale, precum și referendumul constituțional din 20 octombrie, s-au desfășurat pe fundalul unui scandal de corupere electorală orchestrată de organizația criminală a oligarhului fugar Ilan Șor, vizând influențarea rezultatelor celor două scrutine. Conform anchetei, organizația „Șor” a mobilizat peste 130 000 de persoane pentru a influența votul, folosind fonduri de la PSB Bank, o bancă rusească sancționată internațional. Procurorii estimează că numărul celor implicați ar putea depăși 300 000 la finalul anchetei, iar până acum au fost identificați 39 de milioane de dolari care au circulat prin rețea.

Schema care a asigurat deschiderea a conturilor bancare la PSB Bank pentru cetățenii Republicii Moldova a fost elaborată de serviciile speciale rusești, potrivit autorităților.

Precizăm că urmare a scrutinului din 20 octombrie, după miezul nopții, Maia Sandu a spus că Moldova s-a confruntat pe 20 octombrie și în ultimele luni „cu un atac fără precedent asupra libertății și democrației” și a adăugat că „grupări criminale, împreună cu forțe străine, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni și propagandă”. Sandu a menționat că sunt probe și informații că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. „Așteptăm rezultatele finale și vom reveni cu decizii”, a comunicat Sandu. Detalii AICI.

Iar pe 24 octombrie, Maia Sandu a declarat că a fost informată de către instituțiile statului despre existența unei rețele imense de cumpărare de voturi. „Am fost întrebați dacă e cazul să nu recunoaștem aceste alegeri și să organizăm alegeri repetate”, a comunicat Sandu. Tot ea a adăugat că procesul electoral nu trebuie oprit și a cerut instituțiilor statului să facă publice probele despre fraudă și să-i sancționeze pe cei care se fac vinovați. Sandu a mai spus că justiția din Moldova „s-a opus în acești ani oricărei curățări și a eșuat să ducă la bun sfârșit dosarele de corupție mari”. „Dacă justiția nu se trezește în ultimul ceas și închide ochii la vânzarea țării, viitorul Moldovei pentru decenii este în pericol”, a declarat Maia Sandu. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

Domnica Manole, aleasă din nou în funcția de președintă a Curții Constituționale

Domnica Manole a devenit, din nou, președintă a Curții Constituționale. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 17 august de reprezentanții înaltei Curți.

„Astăzi, 17 august 2025, Plenul Curţii Constituţionale a ales-o pe doamna Domnica Manole în calitate de Preşedinte al Curţii Constituţionale. Potrivit Legii nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională, Preşedintele Curţii este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor”, au anunțat reprezentanții Curții Constituționale într-un comunicat de presă.

Cine este Domnica Manole

Domnica Manole este judecătoare la Curtea Constituțională din 2019 și a deținut de două ori funcția de președintă a instituției.

Potrivit profilului realizat de Rise Moldova, Domnica Manole și-a început cariera în calitate de consultată la Judecătoria Supremă, încă în perioada sovietică. Mai târziu este numită judecătoare la Judecătoria Chișinău, iar în 2004 – la Curtea de Apel, unde a activat până în iulie 2017, când a fost eliberată din funcție.

În 2008, pe timpul guvernării comuniste, a fost surprinsă de o echipă a Pro TV în timp ce discuta în biroul său de serviciu cu Eduard Muşuc, pe atunci președinte al Consiliului Municipal Chișinău. Manole îl sfătuia pe Mușuc cum să se comporte într-un proces ca să câștige cazul. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit că magistrata se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului și i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă – avertisment.

În februarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat că magistrata nu a declarat cota-parte deținută de soțul său în două companii, veniturile din vânzarea a două automobile, un garaj și câteva conturi bancare. Magistrata a explicat atunci că nu și-a declarat toată averea dintr-o eroare.

La 14 aprilie 2016, fiind judecătoare la Apel, anulează o decizie a Comisiei Electorale Centrale (CEC) din martie 2016 și obligă instituția să organizeze, la propunerea Platformei „Demnitate şi Adevăr” (Platforma DA), un referendum republican privind alegerea președintelui țării de către popor. O săptămână mai târziu, Curtea Supremă de Justiție anulează hotărârea emisă de Manole și menține decizia CEC. În rezultat, procurorii intentează o cauză penală pe numele ei, incriminându-i că a „pronunțat cu bună-ştiinţă” o hotărâre contrară legii. Ulterior, în cazul Manole intervine și CSM care, la 4 iulie 2017, hotărăște că magistrata este incompatibilă cu funcția de judecător. În aceeași lună, președintele Igor Dodon semnează decretul de demitere din funcție a judecătoarei Domnica Manole.

La alegerile parlamentare din februarie 2019, Manole candidează din partea Blocului electoral ACUM (format din Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate) în Circumscripția nr. 40 – orașul Cimișlia, însă pierde în favoarea candidatului democrat, Dumitru Diacov. Pe lista națională a blocului ACUM s-a aflat pe poziția 29 și nu a acces în Parlament. Dar în august 2019, după ce Blocul ACUM face alianță cu socialiștii și preiau guvernarea, Manole este votată de majoritatea parlamentară în funcția de judecătoarea la Curtea Constituțională (CC). Între timp și procurorii au anunțat că renunță la învinuirea Domnicăi Manole și că încetează cauza penală deschisă pe numele ei ca urmare a hotărârii din 2016 privind obligarea CEC de a organiza un referendum republican, la propunerea Platformei DA.

În aprilie 2020, Domnica Manole a fost aleasă în calitate de preşedintă a Curţii Constituționale pe un termen de 3 ani. Se întâmpla după ce fostul președinte, socialistul Vladimir Țurcan, a fost destituit din funcție ca urmare a exprimării votului de neîncredere dat de judecătorii CC.

Pe 25 aprilie 2023, mandatul său de președintă a CC a expirat, iar funcția a fost preluată de către Nicolae Roșca. Pe 9 noiembrie, acesta a demisionat, invocând „motive persoanele”. Pe 10 noiembrie 2023, Domnica Manole a fost aleasă cu majoritate de voturi la șefia instituției.

Ce arată declarația sa de avere

În 2024, Domnica Manole a ridicat de la Curtea Constituțională un salariu de peste 1 123 828 lei (peste 93 600 lei pe lună) și diurne în sumă de 62 565 lei. Totodată, aceasta a obținut o indemnizație pentru activitatea de cercetare de 2 180 de euro de la Consiliul Europei. Domnica Manole a mai încasat o pensie de 452 266 lei, ceea ce constituie peste 37 6 000 lei lunar. Magistrata a primit și două prestații pentru incapacitate de muncă: una de 9 025 lei de la CNAS și alta în valoare de 16 362 lei, de la Curtea Constituțională. Aceasta a obținut și o redevență de 1 134 lei de la compania Cartier. De asemenea, ea obținut încă 15 400 lei din dobânzi la două bănci din Republica Moldova.

Anul trecut, Domnica Manole a achiziționat un automobil Lexus NX 350H, fabricat în 2023, estimat la 780 000 lei, pe care îl conduce soțul acesteia. În același timp, președinta Curții Constituționale a contractat un credit de 400 000 de la o bancă din țară, pe care trebuie să-l ramburseze într-un an. 

Pe numele soțului Domnicăi Manole sunt înregistrate un apartament de 140 m2, cumpărat în 2010 cu 942 967 lei, un garaj și un teren. Bărbatul mai deține conturi în bănci din R. Moldova și România, în care se află aproximativ 50 000 euro. Judecătoarea și soțul său dețin și acțiuni în trei companii – Vadcom, Impex Div și Filomela, cu o valoare totală de 9 498 lei.

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale, cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe judecătorii Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe președinta Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Pe 17 august, judecătorii Domnica Manole, Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc au depus jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii, intrând astfel în exercițiul funcției. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției. În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia!” și „Rușine!”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: