Recean, după întâlnirea cu premierul României: „Chișinău și București vor sta într-o zi la masa europeană”. Bolojan: „Vă susținem”

„Chișinău și București, într-o zi cât mai apropiată, vor sta la masa europeană de decizii pentru viitorul întregului continent”, a declarat premierul Dorin Recean în cadrul unei conferințe comune cu prim-ministrul României, Ilie Bolojan, aflat în prima sa vizită oficială în Republica Moldova. La rândul său, Bolojan a declarat că România „va susține fără ezitare R. Moldova, ca un prieten statornic și partener angajat” în parcursul său european.

„Relația dintre Republica Moldova și România s-a construit ani la rând pe legăturile între oamenii de pe ambele maluri ale Prutului, pentru că este înrădăcinată în conștiința noastră. Ea nu poate fi distrusă de vremuri sau politicieni, dar poate fi întărită ca să asigure rezistența noastră în fața oricăror provocări străine și să aducă rezolvarea problemelor cetățenilor cât mai repede”, a declarat premierul.

Totodată, șeful Executivului de la Chișinău a subliniat că România este principalul partener al Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, inclusiv prin sprijinul energetic și investițiile în infrastructură.

„În ultimii ani, ne-am susținut reciproc în fața greutăților, în fața interferenței unor forțe străine în alegerile noastre, dar am și celebrat în aceeași bucurie succesele fiecăruia. Când pe podiumurile internaționale urcă Moldova sau România, când la fotbal câștigă Moldova sau România – trăim aceeași emoție de mândrie. România este alături de noi în construirea drumului european al Republicii Moldova la fiecare pas. Parteneriatul dintre guvernele noastre, companiile noastre, teatrele și universitățile noastre se materializează în rezultate concrete pentru oamenii de pe ambele maluri ale Prutului”, a mai subliniat premierul.

Recean a enumerat proiectele comune cu România, printre care finalizarea liniei Vulcănești–Chișinău și lansarea construcției a două noi interconexiuni: Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș. De asemenea, pe lângă podul de la Ungheni, sunt planificate alte patru poduri peste Prut, care să faciliteze circulația persoanelor și a mărfurilor.

Totodată, Guvernele de la Chișinău și București urmăresc și reducerea timpilor de așteptare la frontieră, prin introducerea unui sistem electronic de programare pentru transportatori și valorificarea unor puncte de trecere precum Lipcani–Rădăuți Prut și Leușeni–Albița.

„O treime din exporturile noastre sunt cumpărate în România – de la conductoare electrice, la grâu, mobilier și, desigur, vinuri. Peste 1600 de companii cu capital românesc oferă locuri de muncă aici, în Republica Moldova. Este important ca toate aceste cifre să crească”, a declarat Recean.

La rândul său, Ilie Bolojan a subliniat că Republica Moldova este „un exemplu de curaj pentru că a reușit să reziste în fața șantajului energetic, propagandei și agresiunii hibride”.

„Republica Moldova are acum șansa reală să se alăture popoarelor libere ale continentului nostru în cadrul Uniunii Europene. Aderarea la uniune înseamnă ancorarea în spațiul valorilor democratice care aduc în sine siguranță și bunăstare. România va susține fără ezitare Republica Moldova, ca un prieten statornic și partener angajat alături de dumneavoastră pe drumul ireversibil către Europa“, a declarat premierul român.

Precizăm că prim-ministrul României, Ilie Bolojan, efectuează pe 23 august o vizită de lucru în Republica Moldova – prima sa vizită oficială la Chișinău după preluarea mandatului.

Vizita include o serie de activități comune cu premierul Dorin Recean. Cei doi au întreprins o vizită la punctul de trecere a frontierei Galați–Giurgiulești. În urma acesteia, Recean a anunțat că începând cu ziua de mâine, 24 august, va fi instituit controlul coordonat la vama Galați–Giurgiulești.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: