Facebook/Guvernul Republicii Moldova

Recean și Alaiba, discuție cu misiunea FMI în Moldova: „Fondul este un mare ajutor pentru țara noastră”

Ministrul Economiei Dumitru Alaiba a avut o discuție, pe 3 martie, cu misiunea Fondului Monetar Internațional (FMI) în Republica Moldova. Oficialii au vorbit despre prioritățile Ministerului Economiei. Potrivit lui Alaiba, FMI „este un mare ajutor pentru țara noastră și a jucat un rol important în depășirea crizelor”. Înainte de aceasta, Alaiba a participat și la discuția premierului Dorin Recean cu misiunea FMI. Se menționează că Recean a vorbit cu echipa Fondului, condusă de Ruben Atoyan, despre stadiul actual de implementare a programului cu FMI și evoluțiile macroeconomice.

Alaiba a spus că principalul subiect de discuție cu misiunea FMI a fost despre prioritățile Ministerului Economiei în următoarea perioadă.

„Republica Moldova se confruntă cu o rată mare a inflației. Pandemia și războiul din Ucraina ne-a afectat considerabil pe plan economic. Totuși, căutăm soluții și oportunități și pregătim teren pentru noi investiții în țara noastră”, a menționat Alaiba.

Ministrul a declarat că a discutat cu reprezentanții Fondului și despre necesitatea dezvoltării infrastructurii – „cum facem mediul economic atractiv pentru investitori, și cum eficientizăm activitatea IMM-urilor”.

La fel, potrivit lui Alaiba, un alt subiect a fost despre activitatea instituțiilor statului.

„Trebuie să avem grijă ca acestea să fie suficient de transparente și sunt un suport pentru mediul de afaceri. Fondul Monetar Internațional este un mare ajutor pentru țara noastră, care a jucat un rol important în depășirea crizelor recente dar și în dezvoltarea politicilor economice și fiscale”, a conchis ministrul.

De menționat că și premierul Dorin Recean a avut o întrevedere cu misiunea FMI, pe 2 martie. La discuție a participat și ministrul Dumitru Alaiba. Potrivit unei declarații a Guvernului, Recean a vorbit cu echipa Fondului, condusă de Ruben Atoyan, despre stadiul actual de implementare a programului cu Fondul Monetar Internațional și evoluțiile macroeconomice.

„Timp de două săptămâni, experții vor realiza cea de-a treia evaluare a programului, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF)”, au menționat reprezentanții Guvernului.

Recean a menționat că, în contextul situației regionale, acesta este vital pentru reabilitarea economică, dar și realizarea obiectivelor actualului Guvern.

Programul autorităților moldovenești, susținut de FMI, are o durată de 40 de luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: