sputnik.md

Reclama este aruncată de pe panouri. De ce agenții de publicitate s-au unit împotriva primăriei Chișinău

Reprezentanții afacerilor din publicitate au acuzat primăria capitalei de faptul că aceasta ar pregăti monopolizarea pieței de publicitate exterioară. Ei consideră că anume acesta este motivul demolării în masă a construcțiilor de publicitate din capitală, proces lansat în primăvara anului curent. Cei de la primărie resping acuzațiile și afirmă că noul regulament va reglementa situația publicității exterioare din oraș. NM a analizat această situație de conflict.

Ce s-a întâmplat

În primăvara anului curent, primăria capitalei a lansat demolarea în masă a panourilor de publicitate instalate pe străzile din Chișinău. Cei de la primărie au anunțat că elaborează un nou regulament de plasare a publicității exterioare.

Reprezentanții agențiilor de publicitate au declarat în cadrul unei conferințe de presă din 15 iulie că prin combaterea publicității ilegale, autoritățile municipale încearcă să monopolizeze piața publicității exterioare. „Se creează impresia că pur și simplu doresc să elimine 95 la sută din această piață. […] Doresc să înlocuiască și să monopolizeze, ca să fie totul sub control”, a declarat Octavian Grosu, avocatul Agenției de publicitate „Cașalot”.

Galina Zablovscaia, directorul executiv al Asociației Agențiilor de Publicitate din Moldova (AAPM), a menționat că în prezent, publicitatea exterioară este „distrusă frenetic”. Potrivit afirmațiilor sale, autoritățile demolează și construcțiile noi, modernizate, în care oamenii de afaceri au investit mijloace considerabile.

Zablovscaia a mai declarat că autoritățile pregătesc un regulament nou, dar în același timp încalcă și nu respectă procedurile regulamentului în vigoare. Ea a comunicat că reprezentanții operatorilor de publicitate au pregătit o scrisoare deschisă în care au cerut ca noul regulament al publicității exterioare să nu fie aprobat în grabă.

Cum s-au demolat panourile și care este influența în acest sens a noului regulament

Conform estimărilor operatorilor de publicitate, de la începutul primăverii, în Chișinău au fost demolate aproape 600 de panouri de publicitate. Autoritățile capitalei afirmă că această publicitate a fost instalată ilegal sau cu încălcarea regulamentului, sau a expirat termenul autorizației.

Iar agenții de publicitate susțin că adesea, autorizațiile erau expirate, deoarece autoritățile municipale pur și simplu nu răspundeau la solicitările de a le prelungi. Sandu Osadcenco, directorul Agenției de publicitate „Neorama”, a remarcat că așa s-a întâmplat de mai multe ori: documentele pentru prelungirea autorizației se depuneau la primărie la timp, dar nu urma niciun răspuns și se tărăgăna până în momentul în care autorizația expira, iar câteva zile mai târziu, panoul era demolat. El a mai spus că astfel, panourile de publicitate ale multor companii au devenit ilegale.

Avocatul Octavian Grosu a adăugat că deși nu aveau un răspuns din partea primăriei, unele companii de publicitate continuau să plătească impozite din veniturile acestor panouri.

Comentând aceste acuzații, Andrei Vatamaniuc, șeful-adjunct al Direcției Arhitectură și Urbanism, a spus săptămâna trecută că primăria pur și simplu nu reușea să prelungească toate autorizațiile, care erau „mii”. De menționat că la sfârșitul lunii iunie, printr-o hotrâre a primăriei, autorizațiile care erau în vigoare au fost prelungite.

Un alt obstacol a fost noul regulament de plasare a publicității exterioare pe care primăria l-a prezentat recent pentru discuții publice. Printre altele, regulamentul înăsprește considerabil condițiile de plasare a publicității exterioare și interzice totalmente publicitatea exterioară în centrul orașului.

Agenții economici din domeniul publicității consideră că noul regulament va provoca dispariția a 95 la sută din panourile de publicitate. Potrivit afirmațiilor lui Zablovscaia, în prima versiune a regulamentului se menționa faptul că un panou de publicitate trebuie să fie instalat la cel puțin șase metri de carosabil. Iar în condițiile Chișinăului, acest lucru este imposibil. Ea a mai menționat că orașul Chișinău este unicul din CSI în care se acordă autorizații pentru instalarea publicității exterioare pe un an întreg (apoi acestea trebuie prelungite), în timp ce în alte orașe, acest termen variază de la trei până la zece ani.

Potrivit afirmațiilor lui Andrei Vatamaniuc, primăria a aprobat modificări la proiectul regulamentului, reducând această distanță până la patru metri. El a propus operatorilor de publicitate să transmită propuneri și pentru cea de-a doua versiune a proiectului, care acum se află la etapa discuțiilor publice.

Cui îi este convenabil

Gândindu-se la faptul cui ar putea să fie convenabilă această situație, operatorii de publicitate și-au amintit de discursul lui Alexei Moldovan, directorul companiei „Master ADV” din Rusia, prezentat în cadrul forului „Urbanismul și dezvoltarea durabilă”, care a fost organizat acum o lună de către Direcția Arhitectură și Urbanism a capitalei.

Moldovan a vorbit în favoarea noului regulament și a propus ca în locul bilboard-urilor tradiționale, în Chișinău să fie instalate panouri digitale cu imagini dinamice. Conform estimărilor sale, în prezent, în capitala moldovenească sunt instalate 2 mii de panouri de publicitate cu dimensiunea de 6×3 metri, care aduc în vistieria municipală aproape 25,2 milioane de lei anual. Totodată, el susține că 2 mii de panouri digitale cu publicitate dinamică, cu tariful de 3 lei pentru un minut, vor face publicitatea exterioară mult mai accesibilă pentru afaceri și vor aduce în buget mult mai mulți bani – 220 milioane de lei anual. În opinia lui Moldovan, plasarea acestei publicități ar putea fi administrată de o companie privată, cu 3% din costul publicității.

Un interlocutor al NM din cadrul uneia dintre cele mai mari agenții de publicitate din Chișinău susține că nu crede că autoritățile încearcă să monopolizeze piața de publicitate. În opinia sa, problema constă în comunicarea dintre autoritățile municipale și mediul de afaceri, dar și în faptul că regulamentele pentru primărie sunt scrise de persoane care nu au idee de afaceri. „Toți sunt de acord cu faptul că publicitatea nu trebuie să sluțească orașul, dar e imposibil să fie eliminată totalmente din oraș”, a subliniat interlocutorul.

El este sceptic și față de ideea lui Moldovan de a înlocui bannerele cu 2 mii de panouri LED. „Acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic. Aceste panouri consumă o cantitate enormă de energie electrică, orașul nu va face față unei asemenea poveri. Instalarea a 200 de panouri încă este reală, dar nu 2 mii”, a menționat agentul de publicitate.

La rândul său, comentând pentru NM acuzațiile privind încercarea de a monopoliza piața, Moldovan a declarat că „nu are nicio atribuție față de publicitatea exterioară din Chișinău”. „Compania mea se ocupă de elaborarea stelelor, indicatoarelor și gardurilor pentru publicitate. Cineva însă a decis că dacă eu sunt de la Moscova, ar trebui să am vreun interes”, a menționat Moldovan. El mai susține că are un proiect în Moldova, legat de turism, dar la forum a prezentat doar concepția transferării publicității exterioare în format digital și utilizarea acesteia inclusiv pentru dezvoltarea turismului. „Nu am discutat cu nimeni despre această idee, nici chiar cu investitorii. Dar nici nu cred că aici este reală monopolizarea. Pentru a trece la aceste panouri, este nevoie de investiții de 30 milioane de euro, în timp ce volumul pieței de publicitate exterioară din oraș este de 4 milioane de euro”, a menționat Moldovan.

Și Serviciul de presă al primăriei a respins acuzațiile privind încercarea de a monopoliza piața. „Sunt niște acuzații neîntemeiate. Acum noi lucrăm asupra unui nou regulament care ar trebui să reglementeze această piață”, a spus pentru NM Vasile Chirilescu, purtătorul de cuvânt al primăriei.

Cum este organizată piața de publicitate exterioară

Asociația Agențiilor de Publicitate calculează publicitatea exterioară după numărul de metri pătrați. Înainte ca primăria să înceapă demolarea în masă a panourilor de publicitate, această cifră constituia 39 mii m.p. „În rapoartele primăriei s-a strecurat informația despre demolarea a 600 de suprafețe – aceasta înseamnă minus 12 mii m.p.”, a menționat Zablovscaia.

În opinia Asociației, 40 la sută din toate spațiile publicitare revin agențiilor de publicitate care dețin panourile și le vând agenților economici. Celelalte 60% aparțin companiilor care nu au legătură cu businessul din domeniul publicității. De exemplu, rețelele de retail sau restaurantele care se promovează pe bilboard-uri. Operatorii de publicitate mai afirmă că cel mai adesea, autoritățile au demolat panourile care aparțin anume agențiilor de publicitate.

Volumul pieței de publicitate exterioară din capitală este estimat la 80 milioane de lei, iar impozitele achitate în bugetul local, conform estimărilor operatorilor de publicitate, constituie aproximativ 27 milioane de lei. Interlocutorii NM din domeniul publicității afirmă că această piață este una absolut competitivă, aici activând 110-120 de companii.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul Politic "Șansă"

Alexei Lungu susține că va contesta sancțiunile UE: „Decizia este ilegală și motivată politic”

Președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a reacționat după ce Uniunea Europeană a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva sa și a altor persoane afiliate fugarului Ilan Șor. El califică măsura drept „ilegală și motivată politic” și a declarat că intenționează să o conteste în instanță.

„Împotriva mea, a colegilor mei și a blocului politic „Victorie“” au fost introduse sancțiuni de către Uniunea Europeană. Formal, pentru presupusa destabilizare, subminarea democrației și influență externă. Fără proces. Fără dovezi. Doar la un telefon”, a scris acesta într-o postare pe Telegram.

Lungu afirmă că adevăratul motiv al sancțiunilor ar fi „puterea opoziției pe care o reprezintă“.

„Dar toată lumea înțelege: adevăratul motiv este că reprezentăm o opoziție puternică, reală, care nu se teme să înfrunte regimul. Sancțiunile UE nu sunt o apărare a democrației, ci o frică de adevăr. Și nu este deloc surprinzător că acestea au apărut exact în perioada pregătirii pentru alegerile parlamentare — ca un avertisment pentru toți criticii”, a menționat politicianul.

În opinia sa, decizia Uniunii Europene este un semnal de „epurare politică“ pentru întreaga opoziție.

„Acesta nu este doar un atac asupra noastră. Este un semnal clar pentru întreaga opoziție politică din Moldova: a început o epurare masivă. Am avertizat în repetate rânduri că urmează represiuni și răzbunări politice”, susține Lungu.

Liderul Partidului „Șansă” o acuză pe președinta Maia Sandu de implicare directă în această acțiune.

„Sandu nu se teme doar de o înfrângere. Ea visează zi și noapte să distrugă opoziția. În fiecare zi imploră Bruxelles-ul: „Îndepărtați-i pe cei care îmi amenință puterea“’. […] Dar unde sunt valorile europene, libertatea de exprimare, libertatea de mișcare?”, afirmă politicianul.

Alexei Lungu susține că va contesta decizia Uniunii Europene în instanță și va continua lupta politică.

„Suntem convinși: această decizie a UE este ilegală și motivată politic. O vom contesta în instanță și nu vom permite să ni se ia dreptul la exprimare. Intenționăm să demonstrăm că acuzațiile de destabilizare și intervenție nu sunt justiție corectă, ci un instrument de luptă politică”, a mai menționat liderul Partidului „Șansă”.

Președinția nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de către Alexei Lungu.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

***

Alexei Lungu a lucrat timp de zece ani în cadrul trustului General Media Group – la Publika TV și, ulterior, la Prime TV, în perioada în care holdingul era controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El și-a încheiat activitatea în trustul deținut de Plahotniuc în 2019, la scurt timp după plecarea acestuia din țară.

Ulterior, Lungu s-a angajat în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Exclusiv Media”, afiliată fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon. Compania deținea postul de televiziune NTV Moldova, care retransmitea postul tv „HTB” din Federația Rusă, producând și emisiuni autohtone, dar și alte instituții media afiliate Partidului Socialiștilor.

În 2022, Lungu a „aderat” la trustul media afiliat lui Ilan Șor și a moderat emisiunea „PULS” difuzată de Orizont TV, televiziune afiliată lui Ilan Șor, care a preluat mai multe programe ale postului TV6, licența căreia a fost suspendată.

În septembrie 2023, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu a fost numit primar interimar al orașului Orhei.

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: