sputnik.md

Reclama este aruncată de pe panouri. De ce agenții de publicitate s-au unit împotriva primăriei Chișinău

Reprezentanții afacerilor din publicitate au acuzat primăria capitalei de faptul că aceasta ar pregăti monopolizarea pieței de publicitate exterioară. Ei consideră că anume acesta este motivul demolării în masă a construcțiilor de publicitate din capitală, proces lansat în primăvara anului curent. Cei de la primărie resping acuzațiile și afirmă că noul regulament va reglementa situația publicității exterioare din oraș. NM a analizat această situație de conflict.

Ce s-a întâmplat

În primăvara anului curent, primăria capitalei a lansat demolarea în masă a panourilor de publicitate instalate pe străzile din Chișinău. Cei de la primărie au anunțat că elaborează un nou regulament de plasare a publicității exterioare.

Reprezentanții agențiilor de publicitate au declarat în cadrul unei conferințe de presă din 15 iulie că prin combaterea publicității ilegale, autoritățile municipale încearcă să monopolizeze piața publicității exterioare. „Se creează impresia că pur și simplu doresc să elimine 95 la sută din această piață. […] Doresc să înlocuiască și să monopolizeze, ca să fie totul sub control”, a declarat Octavian Grosu, avocatul Agenției de publicitate „Cașalot”.

Galina Zablovscaia, directorul executiv al Asociației Agențiilor de Publicitate din Moldova (AAPM), a menționat că în prezent, publicitatea exterioară este „distrusă frenetic”. Potrivit afirmațiilor sale, autoritățile demolează și construcțiile noi, modernizate, în care oamenii de afaceri au investit mijloace considerabile.

Zablovscaia a mai declarat că autoritățile pregătesc un regulament nou, dar în același timp încalcă și nu respectă procedurile regulamentului în vigoare. Ea a comunicat că reprezentanții operatorilor de publicitate au pregătit o scrisoare deschisă în care au cerut ca noul regulament al publicității exterioare să nu fie aprobat în grabă.

Cum s-au demolat panourile și care este influența în acest sens a noului regulament

Conform estimărilor operatorilor de publicitate, de la începutul primăverii, în Chișinău au fost demolate aproape 600 de panouri de publicitate. Autoritățile capitalei afirmă că această publicitate a fost instalată ilegal sau cu încălcarea regulamentului, sau a expirat termenul autorizației.

Iar agenții de publicitate susțin că adesea, autorizațiile erau expirate, deoarece autoritățile municipale pur și simplu nu răspundeau la solicitările de a le prelungi. Sandu Osadcenco, directorul Agenției de publicitate „Neorama”, a remarcat că așa s-a întâmplat de mai multe ori: documentele pentru prelungirea autorizației se depuneau la primărie la timp, dar nu urma niciun răspuns și se tărăgăna până în momentul în care autorizația expira, iar câteva zile mai târziu, panoul era demolat. El a mai spus că astfel, panourile de publicitate ale multor companii au devenit ilegale.

Avocatul Octavian Grosu a adăugat că deși nu aveau un răspuns din partea primăriei, unele companii de publicitate continuau să plătească impozite din veniturile acestor panouri.

Comentând aceste acuzații, Andrei Vatamaniuc, șeful-adjunct al Direcției Arhitectură și Urbanism, a spus săptămâna trecută că primăria pur și simplu nu reușea să prelungească toate autorizațiile, care erau „mii”. De menționat că la sfârșitul lunii iunie, printr-o hotrâre a primăriei, autorizațiile care erau în vigoare au fost prelungite.

Un alt obstacol a fost noul regulament de plasare a publicității exterioare pe care primăria l-a prezentat recent pentru discuții publice. Printre altele, regulamentul înăsprește considerabil condițiile de plasare a publicității exterioare și interzice totalmente publicitatea exterioară în centrul orașului.

Agenții economici din domeniul publicității consideră că noul regulament va provoca dispariția a 95 la sută din panourile de publicitate. Potrivit afirmațiilor lui Zablovscaia, în prima versiune a regulamentului se menționa faptul că un panou de publicitate trebuie să fie instalat la cel puțin șase metri de carosabil. Iar în condițiile Chișinăului, acest lucru este imposibil. Ea a mai menționat că orașul Chișinău este unicul din CSI în care se acordă autorizații pentru instalarea publicității exterioare pe un an întreg (apoi acestea trebuie prelungite), în timp ce în alte orașe, acest termen variază de la trei până la zece ani.

Potrivit afirmațiilor lui Andrei Vatamaniuc, primăria a aprobat modificări la proiectul regulamentului, reducând această distanță până la patru metri. El a propus operatorilor de publicitate să transmită propuneri și pentru cea de-a doua versiune a proiectului, care acum se află la etapa discuțiilor publice.

Cui îi este convenabil

Gândindu-se la faptul cui ar putea să fie convenabilă această situație, operatorii de publicitate și-au amintit de discursul lui Alexei Moldovan, directorul companiei „Master ADV” din Rusia, prezentat în cadrul forului „Urbanismul și dezvoltarea durabilă”, care a fost organizat acum o lună de către Direcția Arhitectură și Urbanism a capitalei.

Moldovan a vorbit în favoarea noului regulament și a propus ca în locul bilboard-urilor tradiționale, în Chișinău să fie instalate panouri digitale cu imagini dinamice. Conform estimărilor sale, în prezent, în capitala moldovenească sunt instalate 2 mii de panouri de publicitate cu dimensiunea de 6×3 metri, care aduc în vistieria municipală aproape 25,2 milioane de lei anual. Totodată, el susține că 2 mii de panouri digitale cu publicitate dinamică, cu tariful de 3 lei pentru un minut, vor face publicitatea exterioară mult mai accesibilă pentru afaceri și vor aduce în buget mult mai mulți bani – 220 milioane de lei anual. În opinia lui Moldovan, plasarea acestei publicități ar putea fi administrată de o companie privată, cu 3% din costul publicității.

Un interlocutor al NM din cadrul uneia dintre cele mai mari agenții de publicitate din Chișinău susține că nu crede că autoritățile încearcă să monopolizeze piața de publicitate. În opinia sa, problema constă în comunicarea dintre autoritățile municipale și mediul de afaceri, dar și în faptul că regulamentele pentru primărie sunt scrise de persoane care nu au idee de afaceri. „Toți sunt de acord cu faptul că publicitatea nu trebuie să sluțească orașul, dar e imposibil să fie eliminată totalmente din oraș”, a subliniat interlocutorul.

El este sceptic și față de ideea lui Moldovan de a înlocui bannerele cu 2 mii de panouri LED. „Acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic. Aceste panouri consumă o cantitate enormă de energie electrică, orașul nu va face față unei asemenea poveri. Instalarea a 200 de panouri încă este reală, dar nu 2 mii”, a menționat agentul de publicitate.

La rândul său, comentând pentru NM acuzațiile privind încercarea de a monopoliza piața, Moldovan a declarat că „nu are nicio atribuție față de publicitatea exterioară din Chișinău”. „Compania mea se ocupă de elaborarea stelelor, indicatoarelor și gardurilor pentru publicitate. Cineva însă a decis că dacă eu sunt de la Moscova, ar trebui să am vreun interes”, a menționat Moldovan. El mai susține că are un proiect în Moldova, legat de turism, dar la forum a prezentat doar concepția transferării publicității exterioare în format digital și utilizarea acesteia inclusiv pentru dezvoltarea turismului. „Nu am discutat cu nimeni despre această idee, nici chiar cu investitorii. Dar nici nu cred că aici este reală monopolizarea. Pentru a trece la aceste panouri, este nevoie de investiții de 30 milioane de euro, în timp ce volumul pieței de publicitate exterioară din oraș este de 4 milioane de euro”, a menționat Moldovan.

Și Serviciul de presă al primăriei a respins acuzațiile privind încercarea de a monopoliza piața. „Sunt niște acuzații neîntemeiate. Acum noi lucrăm asupra unui nou regulament care ar trebui să reglementeze această piață”, a spus pentru NM Vasile Chirilescu, purtătorul de cuvânt al primăriei.

Cum este organizată piața de publicitate exterioară

Asociația Agențiilor de Publicitate calculează publicitatea exterioară după numărul de metri pătrați. Înainte ca primăria să înceapă demolarea în masă a panourilor de publicitate, această cifră constituia 39 mii m.p. „În rapoartele primăriei s-a strecurat informația despre demolarea a 600 de suprafețe – aceasta înseamnă minus 12 mii m.p.”, a menționat Zablovscaia.

În opinia Asociației, 40 la sută din toate spațiile publicitare revin agențiilor de publicitate care dețin panourile și le vând agenților economici. Celelalte 60% aparțin companiilor care nu au legătură cu businessul din domeniul publicității. De exemplu, rețelele de retail sau restaurantele care se promovează pe bilboard-uri. Operatorii de publicitate mai afirmă că cel mai adesea, autoritățile au demolat panourile care aparțin anume agențiilor de publicitate.

Volumul pieței de publicitate exterioară din capitală este estimat la 80 milioane de lei, iar impozitele achitate în bugetul local, conform estimărilor operatorilor de publicitate, constituie aproximativ 27 milioane de lei. Interlocutorii NM din domeniul publicității afirmă că această piață este una absolut competitivă, aici activând 110-120 de companii.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Nu fiți precum comuniștii lui Voronin”: Cum a reacționat internetul după ce Guvernul a renunțat la concertul din 31 august

Decizia Guvernului de a anula concertul dedicat Zilei Limbii Române a împărțit opiniile în spațiul public. Unii susțin că autoritățile au greșit atunci când au renunțat la eveniment, în timp ce alții consideră că reacțiile sunt exagerate și că Guvernul ar trebui lăsat să-și urmeze propria viziune. NewsMaker a selectat câteva dintre reacțiile exprimate pe internet, după ce Ministerul Culturii a anunțat că renunță la concertul pe care intenționa să îl organizeze pe 31 august.

Regizoarea și scenarista Victoria Meșina, soția fostului ministru al Culturii Sergiu Prodan, susține că, în ultimele luni, „absolut fiecare decizie” comunicată în spațiul public „este anulată în câteva clipe de gloata de pe rețele”.

„Orice decizie ar lua guvernarea, iese scandal! Se fac concerte – ne indignăm că e risipă de bani în timp ce pensionarii o duc greu. Se anulează concertul – facem spume la gură că ni se fură identitatea. Luați-vă 30 secunde de pauză pentru a pune căpșorul în contribuție, înainte de a comenta, a distribui, a face titluri de presă zgomotoase. Ce vi se fură?”, a scris Meșina pe rețele.

Regizoarea susține că fiecare Executiv are dreptul să decidă modul în care organizează sărbătorile naționale. Totodată, ea le-a cerut cetățenilor să se informeze înainte de a reacționa și să ofere noului Guvern „cele 100 de zile” necesare pentru a-și demonstra direcția.

În schimb, fosta deputată PAS Galina Sajin s-a declarat nemulțumită de decizie: „Sunt sigură ca nu doar mie mi-i rușine… Identitatea și cultura nu se măsoară – ele sunt sau nu sunt”.

Și Partidul Național Moldovenesc, condus de Dragoș Galbur, a criticat hotărârea Executivului, pe care a calificat-o drept „revoltătoare”. Formațiunea susține că limba română și evenimentele dedicate acesteia nu ar trebui „sacrificate” în numele economiilor bugetare și că reducerea cheltuielilor ar trebui să înceapă cu aparatul guvernamental, nu cu domeniul culturii.

„Nu se face economie tăind de la cultură și de la evenimentul dedicat Limbii Române, în timp ce privilegiile, luxul și risipa din aparatul guvernamental rămân neatinse”, consideră PNM.

La rândul său, fostul primar al Chișinăului și fost lider al Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, a scris, într-o reacție pe rețele, că Ziua Independenței și Ziua Limbii Române reprezintă „două jumătăți ale unui întreg” și că diminuarea manifestărilor dedicate zilei de 31 august este o decizie greșită.

„Nu fiți precum comuniștii lui Voronin care au scos sarbatoarea Limbii Române din PMAN! Anume concertul din PMAN din data de 31 august este cununa sărbătorilor naționale. (…) Ministrul Culturii trebuie demis pentru asemenea inițiative, nu lăudat, iar premierul, dacă nu cunoaște despre ce este vorba – să se documenteze, iar dacă știe, dar o face intenționat, atunci situația este tristă”, a scris Chirtoacă pe Facebook.

Amintim, ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a anunțat, pe 29 iulie, că Guvernul nu va mai organiza concertul dedicat Zilei Limbii Române, planificat pentru 31 august. Potrivit ministrului, decizia a fost luată pentru a reduce cheltuielile publice. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a precizat că nu se schimbă modul de organizare a sărbătorii față de anii precedenți: Guvernul va organiza „Marea Dictare Națională”, iar programul artistic va fi organizat de Primăria Chișinău. Primarul Ion Ceban a confirmat deja că „Ziua Limbii Române va fi sărbătorită și în acest an


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: