gazetadechisinau.md

Reforma deșeurilor în Republica Moldova: se ia în calcul exproprierea unor terenuri

Autoritățile din Republica Moldova încearcă să accelereze implementarea reformei privind gestionarea deșeurilor, pentru a reduce riscul întârzierilor și a evita o eventuală pierdere a finanțării externe. În acest sens, Ministerul Mediului propune simplificarea mai multor proceduri și posibilitatea accelerării exproprierii unor terenuri private, prin acordarea proiectului statutului de importanță națională. NewsMaker explică ce riscuri încearcă autoritățile să prevină, în ce măsură ar putea fi afectată proprietatea privată și cum urmează să fie realizate aceste exproprieri.

Proiect de utilitate publică

Ministerul Mediului propune, la nivel de lege organică, recunoașterea dezvoltării infrastructurii regionale de gestionare a deșeurilor drept „proiect de utilitate publică de importanță națională”. Potrivit proiectului de lege, care a trecut deja de consultările publice, în această categorie vor fi incluse toate acțiunile realizate la nivel național în regiunile de gestionare a deșeurilor, inclusiv construcția centrelor regionale și a stațiilor de transfer. Aceste măsuri fac parte din proiectul de stat „Deșeuri solide în Moldova”, care prevede crearea unor centre zonale de gestionare a deșeurilor, destinate să deservească toate localitățile din țară.

Instituția amintește că, în prezent, în Republica Moldova, deșeurile menajere și cele industriale nepericuloase sunt, în mare parte, depozitate la gropi de gunoi, din cauza accesibilității acestei metode. În același timp, colectarea separată, reciclarea și reutilizarea deșeurilor rămân slab dezvoltate și puțin atractive din punct de vedere economic. Situația este agravată de nivelul redus de dezvoltare a infrastructurii, de capacitatea limitată a autorităților locale de a implementa sisteme moderne de colectare și reciclare, precum și de lipsa unor mecanisme economice eficiente care să stimuleze reducerea cantității de deșeuri generate și valorificarea acestora ca resursă.

„Pentru crearea și dezvoltarea unei infrastructuri moderne, eficiente și regionalizate de gestionare a deșeurilor este necesară intervenția la nivel legislativ, care va asigura aplicarea consecventă a politicii de stat. Măsurile propuse vor consolida baza instituțională și operațională necesară pentru organizarea gestionării regionale a deșeurilor, optimizarea costurilor și creșterea eficienței lucrului cu deșeurile”, se spune în nota explicativă.

Instituția a mai precizat că, în cadrul ședinței din 28 octombrie 2025, comisia ministerului a constatat existența unor „justificări economice, sociale, ecologice și urbanistice” pentru această inițiativă. În baza studiilor tehnico-economice, comisia a decis, cu majoritate de voturi, că este necesară recunoașterea drept utilitate publică a dezvoltării infrastructurii regionale în mai multe localități din următoarele regiuni de gestionare a deșeurilor (RMD):

RMD-1: Cahul, Taraclia, Comrat; satul Cania (raionul Cantemir);
RMD-2: Cimișlia, Leova și Iargara; satele Sălcuța (raionul Căușeni) și Feștelița (raionul Ștefan Vodă);
RMD-4: Chișinău, Hîncești și Strășeni; satele Șerpeni (raionul Anenii Noi), Bolohan (raionul Orhei), Costești (raionul Ialoveni);
RMD-5: Nisporeni; satele Nișcani (raionul Călărași) și Florițoaia Veche (raionul Ungheni);
RMD-7: Rîșcani, Soroca; satele Bilicenii Noi (raionul Sîngerei), Redi-Cereșnovăț și Hristici (raionul Soroca), Parcani (raionul Șoldănești);
RMD-8: Dondușeni, Briceni, Edineț.

Terenurile „problematice” pot pune în pericol finanțarea proiectului?

Proiectul de lege prevede mai multe derogări necesare pentru „începerea rapidă a lucrărilor”. Potrivit autorilor, în lipsa acestor măsuri există riscul blocării proiectului și chiar al pierderii finanțării externe alocate pentru modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor. În acest context, Ministerul propune introducerea unor excepții de la Codul funciar și Codul urbanismului și construcțiilor, pentru a accelera transferul în proprietatea statului a tuturor terenurilor necesare.

Conform propunerii ministerului, Oficiul de planificare teritorială, urbanism, construcții și gospodărie locativ-comunală va putea elibera certificate de urbanism pentru proiectarea și construcția centrelor regionale de gestionare a deșeurilor și a stațiilor de transfer fără acordul scris sau autentificat notarial al proprietarilor de bunuri imobile — cu condiția notificării prealabile în scris a acestora. O altă derogare descrie retragerea temporară sau definitivă a terenurilor din circuitul agricol sau din fondul forestier.

Conform explicațiilor reprezentanților ministerului, majoritatea terenurilor prevăzute pentru infrastructură se află în prezent în proprietatea autorităților locale, ceea ce reduce riscurile financiare. Separat, autorii precizează că unul dintre scopurile proiectului este prevenirea unor eventuale decizii ale autorităților locale, care ar putea bloca sau anula transmiterea terenurilor până la trecerea acestora în proprietatea statului.

În RMD-5 și RMD-8 toate terenurile se află deja în proprietatea statului, în timp ce în RMD-2, RMD-4 și RMD-7 este posibilă exproprierea a două terenuri cu o suprafață totală de aproximativ 2 ha. Procedura obișnuită de expropriere a terenurilor private necesită acordul proprietarilor, ceea ce poate duce la întârzieri. Există și alte riscuri juridice, deoarece proprietarii de teren pot bloca deciziile.

„Fără derogări, termenele de realizare a proiectului pot crește semnificativ. Proiectul este finanțat din surse internaționale cu termene stricte, iar nerespectarea acestora poate duce la pierderea fondurilor. Totodată, pentru proprietari se vor păstra garanțiile de bază: ei vor fi notificați din timp, vor primi compensații echitabile și își vor păstra dreptul de a le contesta”, au menționat în instituție.

În cazul unei posibile exproprieri, autoritățile planifică să aloce pentru compensații până la 5,8 milioane de lei din bugetul de stat — în funcție de evaluarea oficială, care urmează încă să fie efectuată. Suplimentar, au fost prevăzute cheltuieli administrative, inclusiv evaluarea cadastrală, taxele notariale, eventualele cheltuieli de judecată și costurile de relocare. Acestea pot constitui aproximativ 175 de mii de lei, ceea ce, după cum se menționează în nota explicativă, este „nesemnificativ în comparație cu sumele compensațiilor”.

„Pentru sectorul privat, riscurile financiare rămân scăzute, iar riscurile juridice sunt limitate, deoarece proprietarii pot contesta mărimea compensației, dar nu pot bloca deciziile”, a precizat ministerul.

Ce va urma?

Dacă proiectul de lege va fi adoptat, acesta va intra în vigoare la o lună după publicarea în „Monitorul Oficial”. După aceasta, autoritățile vor putea, în paralel cu procedurile de expropriere, să înceapă lucrările de proiectare, măsurare și alte lucrări pregătitoare.

Construcția pe terenurile aflate în proprietatea statului va putea începe imediat, în timp ce pe terenurile private lucrările vor putea începe doar după adoptarea deciziei de expropriere, plata compensației și intrarea legală în posesie.

Autoritățile precizează că recunoașterea proiectului drept utilitate publică la nivel național și introducerea excepțiilor va permite accelerarea realizării acestuia, reducerea riscurilor și crearea unor efecte economice suplimentare.

„Economia de timp va constitui 2–3 luni pentru fiecare obiect, ceea ce va permite începerea mai rapidă a proiectului și evitarea întârzierilor care ar putea duce la pierderea finanțării. Suplimentar, sunt așteptate efecte pozitive pentru lanțurile de creare a valorii și dezvoltarea economiei circulare datorită noilor piețe de reciclare și tehnologiilor ecologice”, au explicat autorii proiectului.


Amintim că, în 2023, în Moldova a fost lansată prima inițiativă de amploare în domeniul gestionării deșeurilor solide. Proiectul prevede modernizarea întregii infrastructuri de gestionare a deșeurilor: achiziționarea de tehnică și echipamente pentru transportare, sortare, reciclare și compostare, lichidarea gropilor de gunoi neautorizate și construcția poligoanelor regionale în conformitate cu standardele UE.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Podul care leagă Rusia de Crimeea ar fi fost grav avariat, după un nou atac cu drone. Moscova confirmă: traficul rutier a fost oprit

Traficul pe podul Kerci, care leagă Crimeea anexată de Rusia, a fost suspendat complet în dimineața zilei de 17 noiembrie, după un nou atac cu drone atribuit Ucrainei. Informația a fost confirmată de ministerul rus al Transporturilor și de liderul din regiune. Amploarea pagubelor nu este, deocamdată, clară, scrie BBC. În aceeași noapte, forțele ruse au lovit din nou podurile peste Nipru, la Kiev, scrie Deutsche Welle.

Ministerul rus al Transporturilor a anunțat că specialiștii evaluează pagubele la podul Kerci. Canale ucrainene de monitorizare de pe Telegram susțin, pe baza unor imagini video, că porțiunea rutieră a uneia dintre deschiderile podului ar fi fost distrusă complet. Amploarea pagubelor nu a fost confirmată oficial.

Guvernatorul din Krasnodar, Veniamin Kondratiev, le-a cerut celor care se îndreaptă spre Crimeea să folosească rute alternative.

Potrivit DW, podul fusese atacat și în noaptea precedentă, iar traficul a rămas blocat atunci până în seara zilei de 16 noiembrie.

La Kiev, primarul Vitali Kliciko a anunțat, pe baza informațiilor preliminare, că podurile de Nord și de Sud peste Nipru au fost lovite în timpul atacului rusesc. Traficul rutier a fost suspendat temporar pe ambele poduri, iar circulația metroului pe linia verde a fost oprită pe tronsonul care traversează podul de Sud. În unele cartiere ale capitalei ucrainene au fost semnalate întreruperi în alimentarea cu apă și căldură.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: