gazetadechisinau.md

Reforma deșeurilor în Republica Moldova: se ia în calcul exproprierea unor terenuri

Autoritățile din Republica Moldova încearcă să accelereze implementarea reformei privind gestionarea deșeurilor, pentru a reduce riscul întârzierilor și a evita o eventuală pierdere a finanțării externe. În acest sens, Ministerul Mediului propune simplificarea mai multor proceduri și posibilitatea accelerării exproprierii unor terenuri private, prin acordarea proiectului statutului de importanță națională. NewsMaker explică ce riscuri încearcă autoritățile să prevină, în ce măsură ar putea fi afectată proprietatea privată și cum urmează să fie realizate aceste exproprieri.

Proiect de utilitate publică

Ministerul Mediului propune, la nivel de lege organică, recunoașterea dezvoltării infrastructurii regionale de gestionare a deșeurilor drept „proiect de utilitate publică de importanță națională”. Potrivit proiectului de lege, care a trecut deja de consultările publice, în această categorie vor fi incluse toate acțiunile realizate la nivel național în regiunile de gestionare a deșeurilor, inclusiv construcția centrelor regionale și a stațiilor de transfer. Aceste măsuri fac parte din proiectul de stat „Deșeuri solide în Moldova”, care prevede crearea unor centre zonale de gestionare a deșeurilor, destinate să deservească toate localitățile din țară.

Instituția amintește că, în prezent, în Republica Moldova, deșeurile menajere și cele industriale nepericuloase sunt, în mare parte, depozitate la gropi de gunoi, din cauza accesibilității acestei metode. În același timp, colectarea separată, reciclarea și reutilizarea deșeurilor rămân slab dezvoltate și puțin atractive din punct de vedere economic. Situația este agravată de nivelul redus de dezvoltare a infrastructurii, de capacitatea limitată a autorităților locale de a implementa sisteme moderne de colectare și reciclare, precum și de lipsa unor mecanisme economice eficiente care să stimuleze reducerea cantității de deșeuri generate și valorificarea acestora ca resursă.

„Pentru crearea și dezvoltarea unei infrastructuri moderne, eficiente și regionalizate de gestionare a deșeurilor este necesară intervenția la nivel legislativ, care va asigura aplicarea consecventă a politicii de stat. Măsurile propuse vor consolida baza instituțională și operațională necesară pentru organizarea gestionării regionale a deșeurilor, optimizarea costurilor și creșterea eficienței lucrului cu deșeurile”, se spune în nota explicativă.

Instituția a mai precizat că, în cadrul ședinței din 28 octombrie 2025, comisia ministerului a constatat existența unor „justificări economice, sociale, ecologice și urbanistice” pentru această inițiativă. În baza studiilor tehnico-economice, comisia a decis, cu majoritate de voturi, că este necesară recunoașterea drept utilitate publică a dezvoltării infrastructurii regionale în mai multe localități din următoarele regiuni de gestionare a deșeurilor (RMD):

RMD-1: Cahul, Taraclia, Comrat; satul Cania (raionul Cantemir);
RMD-2: Cimișlia, Leova și Iargara; satele Sălcuța (raionul Căușeni) și Feștelița (raionul Ștefan Vodă);
RMD-4: Chișinău, Hîncești și Strășeni; satele Șerpeni (raionul Anenii Noi), Bolohan (raionul Orhei), Costești (raionul Ialoveni);
RMD-5: Nisporeni; satele Nișcani (raionul Călărași) și Florițoaia Veche (raionul Ungheni);
RMD-7: Rîșcani, Soroca; satele Bilicenii Noi (raionul Sîngerei), Redi-Cereșnovăț și Hristici (raionul Soroca), Parcani (raionul Șoldănești);
RMD-8: Dondușeni, Briceni, Edineț.

Terenurile „problematice” pot pune în pericol finanțarea proiectului?

Proiectul de lege prevede mai multe derogări necesare pentru „începerea rapidă a lucrărilor”. Potrivit autorilor, în lipsa acestor măsuri există riscul blocării proiectului și chiar al pierderii finanțării externe alocate pentru modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor. În acest context, Ministerul propune introducerea unor excepții de la Codul funciar și Codul urbanismului și construcțiilor, pentru a accelera transferul în proprietatea statului a tuturor terenurilor necesare.

Conform propunerii ministerului, Oficiul de planificare teritorială, urbanism, construcții și gospodărie locativ-comunală va putea elibera certificate de urbanism pentru proiectarea și construcția centrelor regionale de gestionare a deșeurilor și a stațiilor de transfer fără acordul scris sau autentificat notarial al proprietarilor de bunuri imobile — cu condiția notificării prealabile în scris a acestora. O altă derogare descrie retragerea temporară sau definitivă a terenurilor din circuitul agricol sau din fondul forestier.

Conform explicațiilor reprezentanților ministerului, majoritatea terenurilor prevăzute pentru infrastructură se află în prezent în proprietatea autorităților locale, ceea ce reduce riscurile financiare. Separat, autorii precizează că unul dintre scopurile proiectului este prevenirea unor eventuale decizii ale autorităților locale, care ar putea bloca sau anula transmiterea terenurilor până la trecerea acestora în proprietatea statului.

În RMD-5 și RMD-8 toate terenurile se află deja în proprietatea statului, în timp ce în RMD-2, RMD-4 și RMD-7 este posibilă exproprierea a două terenuri cu o suprafață totală de aproximativ 2 ha. Procedura obișnuită de expropriere a terenurilor private necesită acordul proprietarilor, ceea ce poate duce la întârzieri. Există și alte riscuri juridice, deoarece proprietarii de teren pot bloca deciziile.

„Fără derogări, termenele de realizare a proiectului pot crește semnificativ. Proiectul este finanțat din surse internaționale cu termene stricte, iar nerespectarea acestora poate duce la pierderea fondurilor. Totodată, pentru proprietari se vor păstra garanțiile de bază: ei vor fi notificați din timp, vor primi compensații echitabile și își vor păstra dreptul de a le contesta”, au menționat în instituție.

În cazul unei posibile exproprieri, autoritățile planifică să aloce pentru compensații până la 5,8 milioane de lei din bugetul de stat — în funcție de evaluarea oficială, care urmează încă să fie efectuată. Suplimentar, au fost prevăzute cheltuieli administrative, inclusiv evaluarea cadastrală, taxele notariale, eventualele cheltuieli de judecată și costurile de relocare. Acestea pot constitui aproximativ 175 de mii de lei, ceea ce, după cum se menționează în nota explicativă, este „nesemnificativ în comparație cu sumele compensațiilor”.

„Pentru sectorul privat, riscurile financiare rămân scăzute, iar riscurile juridice sunt limitate, deoarece proprietarii pot contesta mărimea compensației, dar nu pot bloca deciziile”, a precizat ministerul.

Ce va urma?

Dacă proiectul de lege va fi adoptat, acesta va intra în vigoare la o lună după publicarea în „Monitorul Oficial”. După aceasta, autoritățile vor putea, în paralel cu procedurile de expropriere, să înceapă lucrările de proiectare, măsurare și alte lucrări pregătitoare.

Construcția pe terenurile aflate în proprietatea statului va putea începe imediat, în timp ce pe terenurile private lucrările vor putea începe doar după adoptarea deciziei de expropriere, plata compensației și intrarea legală în posesie.

Autoritățile precizează că recunoașterea proiectului drept utilitate publică la nivel național și introducerea excepțiilor va permite accelerarea realizării acestuia, reducerea riscurilor și crearea unor efecte economice suplimentare.

„Economia de timp va constitui 2–3 luni pentru fiecare obiect, ceea ce va permite începerea mai rapidă a proiectului și evitarea întârzierilor care ar putea duce la pierderea finanțării. Suplimentar, sunt așteptate efecte pozitive pentru lanțurile de creare a valorii și dezvoltarea economiei circulare datorită noilor piețe de reciclare și tehnologiilor ecologice”, au explicat autorii proiectului.


Amintim că, în 2023, în Moldova a fost lansată prima inițiativă de amploare în domeniul gestionării deșeurilor solide. Proiectul prevede modernizarea întregii infrastructuri de gestionare a deșeurilor: achiziționarea de tehnică și echipamente pentru transportare, sortare, reciclare și compostare, lichidarea gropilor de gunoi neautorizate și construcția poligoanelor regionale în conformitate cu standardele UE.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: