gazetadechisinau.md

Reforma deșeurilor în Republica Moldova: se ia în calcul exproprierea unor terenuri

Autoritățile din Republica Moldova încearcă să accelereze implementarea reformei privind gestionarea deșeurilor, pentru a reduce riscul întârzierilor și a evita o eventuală pierdere a finanțării externe. În acest sens, Ministerul Mediului propune simplificarea mai multor proceduri și posibilitatea accelerării exproprierii unor terenuri private, prin acordarea proiectului statutului de importanță națională. NewsMaker explică ce riscuri încearcă autoritățile să prevină, în ce măsură ar putea fi afectată proprietatea privată și cum urmează să fie realizate aceste exproprieri.

Proiect de utilitate publică

Ministerul Mediului propune, la nivel de lege organică, recunoașterea dezvoltării infrastructurii regionale de gestionare a deșeurilor drept „proiect de utilitate publică de importanță națională”. Potrivit proiectului de lege, care a trecut deja de consultările publice, în această categorie vor fi incluse toate acțiunile realizate la nivel național în regiunile de gestionare a deșeurilor, inclusiv construcția centrelor regionale și a stațiilor de transfer. Aceste măsuri fac parte din proiectul de stat „Deșeuri solide în Moldova”, care prevede crearea unor centre zonale de gestionare a deșeurilor, destinate să deservească toate localitățile din țară.

Instituția amintește că, în prezent, în Republica Moldova, deșeurile menajere și cele industriale nepericuloase sunt, în mare parte, depozitate la gropi de gunoi, din cauza accesibilității acestei metode. În același timp, colectarea separată, reciclarea și reutilizarea deșeurilor rămân slab dezvoltate și puțin atractive din punct de vedere economic. Situația este agravată de nivelul redus de dezvoltare a infrastructurii, de capacitatea limitată a autorităților locale de a implementa sisteme moderne de colectare și reciclare, precum și de lipsa unor mecanisme economice eficiente care să stimuleze reducerea cantității de deșeuri generate și valorificarea acestora ca resursă.

„Pentru crearea și dezvoltarea unei infrastructuri moderne, eficiente și regionalizate de gestionare a deșeurilor este necesară intervenția la nivel legislativ, care va asigura aplicarea consecventă a politicii de stat. Măsurile propuse vor consolida baza instituțională și operațională necesară pentru organizarea gestionării regionale a deșeurilor, optimizarea costurilor și creșterea eficienței lucrului cu deșeurile”, se spune în nota explicativă.

Instituția a mai precizat că, în cadrul ședinței din 28 octombrie 2025, comisia ministerului a constatat existența unor „justificări economice, sociale, ecologice și urbanistice” pentru această inițiativă. În baza studiilor tehnico-economice, comisia a decis, cu majoritate de voturi, că este necesară recunoașterea drept utilitate publică a dezvoltării infrastructurii regionale în mai multe localități din următoarele regiuni de gestionare a deșeurilor (RMD):

RMD-1: Cahul, Taraclia, Comrat; satul Cania (raionul Cantemir);
RMD-2: Cimișlia, Leova și Iargara; satele Sălcuța (raionul Căușeni) și Feștelița (raionul Ștefan Vodă);
RMD-4: Chișinău, Hîncești și Strășeni; satele Șerpeni (raionul Anenii Noi), Bolohan (raionul Orhei), Costești (raionul Ialoveni);
RMD-5: Nisporeni; satele Nișcani (raionul Călărași) și Florițoaia Veche (raionul Ungheni);
RMD-7: Rîșcani, Soroca; satele Bilicenii Noi (raionul Sîngerei), Redi-Cereșnovăț și Hristici (raionul Soroca), Parcani (raionul Șoldănești);
RMD-8: Dondușeni, Briceni, Edineț.

Terenurile „problematice” pot pune în pericol finanțarea proiectului?

Proiectul de lege prevede mai multe derogări necesare pentru „începerea rapidă a lucrărilor”. Potrivit autorilor, în lipsa acestor măsuri există riscul blocării proiectului și chiar al pierderii finanțării externe alocate pentru modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor. În acest context, Ministerul propune introducerea unor excepții de la Codul funciar și Codul urbanismului și construcțiilor, pentru a accelera transferul în proprietatea statului a tuturor terenurilor necesare.

Conform propunerii ministerului, Oficiul de planificare teritorială, urbanism, construcții și gospodărie locativ-comunală va putea elibera certificate de urbanism pentru proiectarea și construcția centrelor regionale de gestionare a deșeurilor și a stațiilor de transfer fără acordul scris sau autentificat notarial al proprietarilor de bunuri imobile — cu condiția notificării prealabile în scris a acestora. O altă derogare descrie retragerea temporară sau definitivă a terenurilor din circuitul agricol sau din fondul forestier.

Conform explicațiilor reprezentanților ministerului, majoritatea terenurilor prevăzute pentru infrastructură se află în prezent în proprietatea autorităților locale, ceea ce reduce riscurile financiare. Separat, autorii precizează că unul dintre scopurile proiectului este prevenirea unor eventuale decizii ale autorităților locale, care ar putea bloca sau anula transmiterea terenurilor până la trecerea acestora în proprietatea statului.

În RMD-5 și RMD-8 toate terenurile se află deja în proprietatea statului, în timp ce în RMD-2, RMD-4 și RMD-7 este posibilă exproprierea a două terenuri cu o suprafață totală de aproximativ 2 ha. Procedura obișnuită de expropriere a terenurilor private necesită acordul proprietarilor, ceea ce poate duce la întârzieri. Există și alte riscuri juridice, deoarece proprietarii de teren pot bloca deciziile.

„Fără derogări, termenele de realizare a proiectului pot crește semnificativ. Proiectul este finanțat din surse internaționale cu termene stricte, iar nerespectarea acestora poate duce la pierderea fondurilor. Totodată, pentru proprietari se vor păstra garanțiile de bază: ei vor fi notificați din timp, vor primi compensații echitabile și își vor păstra dreptul de a le contesta”, au menționat în instituție.

În cazul unei posibile exproprieri, autoritățile planifică să aloce pentru compensații până la 5,8 milioane de lei din bugetul de stat — în funcție de evaluarea oficială, care urmează încă să fie efectuată. Suplimentar, au fost prevăzute cheltuieli administrative, inclusiv evaluarea cadastrală, taxele notariale, eventualele cheltuieli de judecată și costurile de relocare. Acestea pot constitui aproximativ 175 de mii de lei, ceea ce, după cum se menționează în nota explicativă, este „nesemnificativ în comparație cu sumele compensațiilor”.

„Pentru sectorul privat, riscurile financiare rămân scăzute, iar riscurile juridice sunt limitate, deoarece proprietarii pot contesta mărimea compensației, dar nu pot bloca deciziile”, a precizat ministerul.

Ce va urma?

Dacă proiectul de lege va fi adoptat, acesta va intra în vigoare la o lună după publicarea în „Monitorul Oficial”. După aceasta, autoritățile vor putea, în paralel cu procedurile de expropriere, să înceapă lucrările de proiectare, măsurare și alte lucrări pregătitoare.

Construcția pe terenurile aflate în proprietatea statului va putea începe imediat, în timp ce pe terenurile private lucrările vor putea începe doar după adoptarea deciziei de expropriere, plata compensației și intrarea legală în posesie.

Autoritățile precizează că recunoașterea proiectului drept utilitate publică la nivel național și introducerea excepțiilor va permite accelerarea realizării acestuia, reducerea riscurilor și crearea unor efecte economice suplimentare.

„Economia de timp va constitui 2–3 luni pentru fiecare obiect, ceea ce va permite începerea mai rapidă a proiectului și evitarea întârzierilor care ar putea duce la pierderea finanțării. Suplimentar, sunt așteptate efecte pozitive pentru lanțurile de creare a valorii și dezvoltarea economiei circulare datorită noilor piețe de reciclare și tehnologiilor ecologice”, au explicat autorii proiectului.


Amintim că, în 2023, în Moldova a fost lansată prima inițiativă de amploare în domeniul gestionării deșeurilor solide. Proiectul prevede modernizarea întregii infrastructuri de gestionare a deșeurilor: achiziționarea de tehnică și echipamente pentru transportare, sortare, reciclare și compostare, lichidarea gropilor de gunoi neautorizate și construcția poligoanelor regionale în conformitate cu standardele UE.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dragoș Galbur/Facebook

Galbur l-a denunțat pe Marian la procuratură, în cazul MoldATSA: „Întreprinderile de stat nu mai pot fi tratate ca proprietate de partid”. Reacție

Liderul Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, anunță că a depus un denunț la Procuratura Generală pe numele deputatului PAS Radu Marian. El cere procurorilor să verifice dacă parlamentarul a influențat numirea lui Dumitru Vangheli în funcția de director al întreprinderii de stat MoldATSA și dacă în acest caz există suspiciuni de trafic de influență.

„Denunțul vizează posibile fapte prevăzute de art. 326 alin. (1) din Codul penal al Republicii Moldova — traficul de influență. Este obligația Procuraturii să verifice complet, obiectiv și sub toate aspectele cum a ajuns un om cu un CV neverificat în fruntea unei întreprinderi strategice a statului și dacă recomandarea făcută de deputatul PAS a fost o simplă „referință” sau o intervenție cu caracter penal. Funcțiile publice și întreprinderile de stat nu mai pot fi tratate ca proprietate de partid. Acest lucru trebuie să fie clar pentru toți”, a scris Galbur pe rețele.

Într-o reacție pentru NewsMaker, deputatul PAS Radu Marian a calificat demersul depus de Dragoș Galbur drept „o acțiune de PR politic, o absurditate din punct de vedere legal”.

„Nu am exercitat nicio influență sau presiune pentru numirea lui Dumitru Vangheli în funcție. Am oferit o recomandare de CV. Atât” – a declarat parlamentarul pentru NM.

Contactată de redacție, Procuratura Generală nu a confirmat, deocamdată, recepționarea denunțului și nu a precizat ce măsuri urmează să fie întreprinse.

***

Amintim că MoldATSA, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă din 18 iunie, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit sursei citate, nu ar corespunde realității. În urma investigației, acesta a fost demis.

După mai multe informații apărut pe online, Radu Marian a recunoscut că îl cunoștea pe Vangheli înainte ca acesta să fie numit la conducerea MoldATSA și că l-a propus pentru această funcție, știind că are background în domeniul aviatic. Ulterior, deputatul a precizat că a copilărit într-o ogradă cu Dumitru Vangheli. Marian a explicat, însă, că nu era prieten cu fostul director al MoldATSA, ci doar se cunoșteau.

Pe 29 iunie, pe fondul scandalului din jurul MoldATSA, Radu Marian a demisionat din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Într-un mesaj pe rețelele de socializare, parlamentarul a spus că controversa „a lovit în credibilitatea întregii echipe”.

Între timp, în spațiul public au apărut mai multe solicitări privind anchetarea lui Radu Marian în legătură cu numirea lui Vangheli, inclusiv din partea ex-deputatului Alexandr Slusari și liderului Partidului Schimbării, Ștefan Gligor. Într-o reacție pentru NM, acesta a calificat solicitările ca fiind „o aberație”. Parlamentarul a precizat pe 2 iulie că l-a recomandat pe Vangheli pentru funcție, însă nu ar fi fost implicat în „procedurile” și „modul în care a fost numit”.

Reamintim în acest context, pe 30 iunie, ofițerii Centrului Național Anticorupție, sub conducerea procesuală a Procuraturii Anticorupție, au efectuat acțiuni de urmărire penală la sediul MoldATSA, într-o cauză penală inițiată pe faptul unor bănuieli rezonabile de comitere a infracțiunii de abuz în serviciu în circumstanțe agravante. Întrebați de NM dacă există persoane cu statut procesual de bănuit în această cauză, ce funcții dețin și pentru ce infracțiuni sunt cercetate, reprezentanții Procuraturii Anticorupție au precizat, pe 2 iulie, că, în prezent, „cauza penală se află la faza urmăririi penale, iar în cadrul acesteia sunt desfășurate acțiuni procesuale”. „Divulgarea unor informații suplimentare la această etapă ar putea prejudicia buna desfășurare a investigației și confidențialitatea urmăririi penale” – mai preciza PA.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: