Viață

Refugiații ucraineni în Republica Moldova, la patru ani de război: drepturi, integrare și planuri de viitor

Alexandr Nugmanov
| 25 februarie, 2026
11:13

La patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina, NewsMaker a decis să afle care este situația actuală a refugiaților ucraineni din Republica Moldova: câți se află în prezent în țară, câți intenționează să rămână și după încheierea războiului și cu ce probleme se confruntă.

Câți refugiați ucraineni sunt în Moldova?

În întreaga lume, potrivit datelor ONU, sunt înregistrați 5,9 milioane de refugiați ucraineni, dintre care 5,3 milioane au găsit adăpost în țările Europei. În Moldova, din februarie 2022, peste 2 milioane de persoane au intrat din Ucraina. Cei mai mulți și-au continuat însă drumul spre alte state din Europa. Conform datelor de la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în Republica Moldova se aflau 140 de mii de cetățeni ucraineni. Cifra este actualizată periodic și include nu doar refugiații, ci și persoanele care au intrat temporar în țară.

Dintre aceștia, 83,7 mii de persoane sunt adulți, iar 56,4 mii sunt copii. Printre refugiați predomină femeile (63%) și copiii (47%). În plus, 13% din numărul total sunt persoane în vârstă, iar 19% — persoane cu dizabilități. Ponderea familiilor în care există cel puțin o persoană cu dizabilitate de gradul trei sau mai mare ajunge la 19,5%.

Este de menționat că numărul ucrainenilor în Moldova nu este constant. Datele Poliției de Frontieră arată că acesta se schimbă în funcție de sezon. În special, foarte mulți cetățeni ai Ucrainei traversează frontiera Moldovei vara. De exemplu, în august anul trecut în țară au intrat 77,5 mii de ucraineni, iar 78,3 mii au părăsit-o. Reprezentanții UNHCR în Moldova au explicat că unii ucraineni se întorc periodic în Ucraina pentru a-și vizita rudele și pentru a-și verifica proprietățile. În lunile de iarnă, ucrainenii traversează mult mai rar frontiera Republicii Moldova în ambele direcții.

La începutul lunii februarie 2026, 88,3 mii de refugiați ucraineni au primit în Moldova statut de protecție temporară. Acest statut joacă un rol-cheie în viața lor, deoarece le permite să se afle legal în țară și, de asemenea, le oferă acces la piața muncii, educație și servicii medicale. Încă 6189 ucraineni se află în Moldova în baza altor statute legale.

Majoritatea covârșitoare a ucrainenilor cu statut de protecție temporară locuiesc în Chișinău și în suburbiile acestuia (53,8 mii de persoane). După capitală urmează regiunea transnistreană (6,2 mii), Găgăuzia (4,8 mii) și municipiul Bălți (3,5 mii).

Din 2022, refugiații ucraineni au contribuit cu aproximativ 1,6 miliarde de lei la bugetul Moldovei sub formă de taxe și contribuții sociale. În acest timp, ei au deschis peste 200 de afaceri proprii. Dacă analizăm ocuparea forței de muncă, 36,4% dintre membrii gospodăriilor sunt angajați, iar 65,5% dintre aceștia au un contract oficial de muncă la locul principal de muncă. În același timp, 59,4% dintre refugiați nu lucrează. De menționat că aceste date nu înseamnă neapărat că persoanele angajate lucrează în companii din Republica Moldova.

În școli sunt înscriși oficial 3623 de copii ucraineni. Deși în anul de studii 2024–2025, 25,9% dintre copiii ucraineni cu vârste între 3 și 18 ani au continuat să învețe la distanță sau online, se așteaptă ca în anul de studii 2025–2026, 69,9% să fie implicați în sistemul național de educație al Moldovei. Reprezentanții UNHCR spun că mulți părinți doresc ca copiii lor să continue să învețe la distanță în școlile din Ucraina, pentru a nu întrerupe legătura copilului cu Patria. În special este vorba despre elevii din clasele superioare, care trec la învățământ online pentru a obține diploma ucraineană.

În ceea ce privește domeniul sănătății, potrivit datelor din decembrie 2025, 15.623 de ucraineni erau înregistrați la medicii de familie. Necesitatea asistenței medicale rămâne ridicată: 29,8% dintre membrii gospodăriilor au boli cronice, iar 38,1% s-au confruntat cu probleme de sănătate care au necesitat adresarea la medici.

Statisticile reflectă, de asemenea, o puternică atașare a ucrainenilor față de Patrie. Potrivit sondajelor, 53,2% dintre familii planifică să se întoarcă în Ucraina, de îndată ce situația se va stabiliza. Totuși, deși majoritatea refugiaților speră ca într-o zi să ajungă acasă, doar puțini se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în viitorul apropiat.

Ucrainenii vor rămâne în Moldova, chiar și după încheierea războiului

Partenerii externi ai Moldovei recomandă autorităților să se ocupe de integrarea ucrainenilor în societatea moldovenească și să treacă treptat de la statutul de protecție temporară la alte forme de ședere legală în țară. Acest lucru este deosebit de important în contextul în care o parte dintre refugiați nu intenționează să se întoarcă acasă nici după încetarea conflictului. Specialiștii spun că acest lucru este legat de faptul că o parte dintre ucraineni și-au organizat deja viața în Moldova, iar alții pur și simplu nu au unde să se întoarcă.

Un studiu realizat de Universitatea Brunel din Londra, în parteneriat cu UNHCR, prezintă două scenarii principale privind revenirea refugiaților ucraineni, însoțite de estimări detaliate pentru fiecare țară gazdă, inclusiv Republica Moldova. Modelarea pornește de la sfârșitul anului 2026 ca reper. Potrivit datelor de bază ale acestei prognoze, la finele anului 2026, în Republica Moldova s-ar putea afla aproximativ 128 de mii de refugiați ucraineni.

Primul scenariu descrie o „pace fragilă, cu concesii”. Potrivit acestei ipoteze, până la sfârșitul anului 2026 luptele active ar urma să înceteze, însă Rusia ar păstra controlul de facto asupra teritoriilor temporar ocupate și anexate ilegal ale Ucrainei. În același timp, în regiunile aflate sub controlul guvernului ucrainean este anticipat un nivel mediu sau ridicat al investițiilor pentru reconstrucție. Într-un asemenea context, estimările arată că aproximativ 66% dintre refugiații ucraineni aflați în Republica Moldova s-ar putea întoarce în țară.

Al doilea scenariu se bazează pe victoria deplină a Ucrainei. În acest caz, până la sfârșitul anului 2026, Ucraina își va recăpăta controlul asupra tuturor teritoriilor temporar ocupate. Această variantă este, de asemenea, însoțită de un nivel ridicat de investiții pentru reconstrucție în toate regiunile țării. În astfel de condiții favorabile de securitate și economice, analiștii prognozează un exod semnificativ mai mare de persoane: se așteaptă ca 83% dintre ucrainenii care au găsit adăpost în Moldova să se întoarcă acasă.

Totodată, potrivit studiului, chiar și în cel mai favorabil scenariu, o parte dintre refugiați va rămâne în Moldova. În acest context, Moldova trebuie să integreze ucrainenii care vor dori să rămână. Pentru aceasta, este necesară soluționarea mai multor probleme.

Renunțarea la statutul de protecție temporară

Așa cum au explicat reprezentanții UNHCR, în Moldova există câteva forme de protecție. Prima este statutul de refugiat: acesta este acordat unei persoane care fuge din țara de origine din cauza persecuțiilor. A doua formă este protecția umanitară. În ceea ce privește volumul drepturilor, este practic același lucru, dar este oferită din alte motive. A treia formă este protecția temporară.

Până la 24 februarie 2022, în Moldova se aflau doar aproximativ 200–300 de refugiați, iar în dimineața zilei de 24 februarie, când a început invazia pe scară largă în Ucraina, la punctul de trecere Palanca se aflau deja 12 mii de persoane care au traversat frontiera într-o singură zi.

În Moldova, înainte de război, erau examinate aproximativ 100–200 de cereri de azil pe an. Deoarece fluxul de persoane în 2022 a fost colosal, autoritățile au recurs la mecanismul protecției temporare. Acordarea acesteia este mult mai simplă: fără proceduri complicate, fără interviuri îndelungate și fără colectarea îndelungată a probelor. Este suficient să spui: „Am traversat frontiera din Ucraina, nu mă pot întoarce și am nevoie de protecție”, pentru a primi într-un termen scurt un document cu număr de identificare pentru ședere legală în Moldova.

Inițial, Moldova a introdus regimul stării de urgență și a oferit ucrainenilor unele facilități (de exemplu, dreptul de a se afla în țară mai mult de 90 de zile în decurs de șase luni), deoarece toți așteptau încheierea rapidă a conflictului. În 2023, când a devenit clar că conflictul se prelungește, în Moldova a fost lansat oficial mecanismul protecției temporară. Conform legii, aceasta este acordată pentru un an.

Autoritățile au prelungit deja acest termen de trei ori, ultima dată în ianuarie 2026, încercând să-și alinieze deciziile la practica Uniunii Europene. UE a recomandat statelor membre să extindă protecția temporară pentru ucraineni încă un an, însă aceasta ar urma să fie ultima prelungire în actualul format. Ulterior, beneficiarii ar trebui să aibă posibilitatea de a opta pentru alte forme de ședere legală — de exemplu, solicitarea unui permis de ședere. Aici intervine însă o dificultate: pentru majoritatea statutelor legale sunt necesare acte suplimentare, precum certificatul de cazier judiciar. Or, nu toți refugiații — ca să nu mai vorbim despre bărbați — pot reveni în Ucraina pentru a obține un astfel de document.

Toate aceste aspecte impun identificarea unor soluții alternative. UNHCR, autoritățile Republicii Moldova și partenerii internaționali discută deja această problemă. Crearea unei noi forme de protecție nu ar reprezenta o soluție durabilă. Refugiații au nevoie de predictibilitate: pentru a se putea angaja, pentru a planifica studiile copiilor sau pentru a-și construi un plan de viață pe termen mai lung.

Cea mai simplă cale este utilizarea mecanismelor deja existente (permis de ședere pentru studii, muncă, reunificarea familiei), dar eliminarea barierelor birocratice care nu sunt aplicabile refugiaților (precum cerința certificatului de cazier judiciar din zona de conflict). Dreptul la azil este un drept fundamental al omului, consacrat în Constituția Republicii Moldova și în convențiile internaționale, și nu doar un „serviciu” din partea statului.

În primul rând, trebuie soluționate problemele cu care se confruntă ucrainenii. De exemplu, refugiații cu protecție temporară au dreptul să deschidă o afacere și să cumpere patentă de întreprinzător, dar pentru patentă este necesară asigurarea medicală. Un refugiat cu protecție temporară nu poate cumpăra polița de asigurare medicală obligatorie dacă nu este angajat oficial. Se creează un cerc vicios: dreptul există pe hârtie, dar nu poate fi realizat.

În plus, fără asigurare medicală este disponibil doar pachetul de bază de asistență de urgență. Dacă o persoană și-a fracturat piciorul, la ambulanță i se va pune ghips, dar pentru toate controalele ulterioare și tratamentul va trebui să plătească din propriul buzunar, iar tarifele vor fi mai mari decât pentru cei asigurați. De asemenea, există dificultăți cu programarea, deoarece copiii ucraineni nu au fost înscriși pe liste de la naștere, spre deosebire de cei locali.

Experții consideră că soluționarea cu succes a problemelor birocratice va facilita integrarea ucrainenilor în Moldova.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

analiză, drepturi, integrare, Moldova, refugiați ucraineni, top, ucraina, viitor

Știri similare

Viață

Anchetă internă la SIS după capturarea celor doi ofițeri în Rusia. Musteața: vom afla de ce misiunea „a eșuat”

Viață

Balan nu scapă de dosarul din România, chiar dacă a fost eliberat de Moldova ca să plece în Belarus? Șeful SIS: „Va fi judecat”

Politică

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Dumitru Petruleac
| 30 aprilie, 2026
22:20

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!