Александра Батанова / NewsMaker

Renato Usatîi a plecat ne-moldovenește. Ce înseamnă acest lucru pentru „Partidul Nostru” și pentru politica din Moldova

După ce au fost anunțate rezultatele alegerilor parlamentare, Renato Usatîi a decis să demisioneze din funcția de primar al municipiului Bălți și din cea de președinte al „Partidului Nostru”. NM împreună cu experții a analizat, ce l-a determinat pe Usatîi să ia o decizie atât de radicală și ce va fi cu „Partidul Nostru” după plecarea sa.

Demisia

Renato Usatîi a anunțat că pleacă din funcția de primar al municipiului Bălți și din cea de președinte al „Partidului Nostru”. Politicianul a făcut acest anunț la 12 iulie, într-un live pe pagina sa de Facebook.

Usatîi a declarat că l-au dezamăgit rezultatele votării la Bălți: „M-a surprins ceea ce s-a întâmplat [în ziua alegerilor] la Bălți. Cea mai mare parte a bălțenilor nu a crezut în politica faptelor concrete, ci în diferite fake-uri”, a spus Usatîi, adăugând că, oricum, el „acceptă rezultatul de ieri de la Bălți”.

Reamintim că blocul „Renato Usatîi” nu a trecut în parlament, acumulând 4,1% în condițiile în care pragul electoral pentru blocuri este de 7%. La Bălți, blocul „Renato Usatîi” s-a plasat pe locul al treilea, acumulând 22,69%. Bălțenii au oferit cele mai multe voturi blocului PCRM-PSRM – 40,17%, precum și Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – 27,34%.

„De mâine, plec în concediu. Odată ce bălțenii își doresc politicieni, să-și aleagă un nou primar politician. Voi demisiona când voi reveni din concediu”, a spus Usatîi, adăugând că nici el, nici alți membri ai „Partidului Nostru” nu-și vor înainta candidaturile pentru funcția de primar al municipiului Bălți. Usatîi a mai anunțat că va propune membrilor „Partidului Nostru” să-și aleagă un alt președinte.

Acesta a mai menționat că businessul său din Rusia este ruinat, însă abilitățile sale de organizator „îi vor prinde bine cu siguranță pentru a construi un nou business”. Și a remarcat că „trebuie să-și ridice copiii”.

Primele încercări

Alegerile actuale nu sunt prima încercare a lui Usatîi și a partidului său de a accede în parlament. De notat că în anul 2014, potrivit rezultatelor tuturor sondajelor de opinie, Usatîi și partidul său treceau sigur în parlament. Însă CEC nu a înregistrat pentru participarea la alegeri mai întâi „Partidul Nostru”, apoi și partidul lui Usatîi redenumit – „PaRUs”. După aceasta, Usatîi și echipa sa au decis să candideze la parlamentare pe listele Partidului „Patria”. Atunci, Usatîi a fost primul pe lista „Patria”. Însă această formațiune politică a fost exclusă din cursa electorală cu trei zile înainte de alegeri. S-a motivat prin informația despre finanțarea ilegală de peste hotare a Partidului „Patria”.

Șapte ani mai târziu, în luna aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a declarat ilegală excluderea Partidului „Patria” din cursa electorală.

La alegerile locale din anul 2015, Usatîi a câștigat alegerile pentru funcția de primar al municipiului Bălți, iar „Partidul Nostru” a câștigat la alegerile locale în 43 de orașe și sate din țara noastră. Usatîi și partidul său erau în opoziție față de Partidul Democrat aflat atunci la guvernare și au participat la protestele în masă din anul 2015. Câteva dosare penale s-au deschis împotriva lui Usatîi în Moldova și timp de câțiva ani, acesta s-a aflat în afara țării.

În anul 2019, „Partidul Nostru” a participat la alegerile parlamentare, acumulând 2,95 la sută din voturi pe liste de partid și nu a obținut niciun mandat în circumscripțiile uninominale. Pe atunci, Usatîi încă nu era în țară și partidul a participat la alegeri fără liderul său. Usatîi a revenit în Moldova în luna iunie 2019, după ce s-a schimbat guvernarea în țară.

La alegerile prezidențiale din anul 2020, Renato Usatîi a acumulat 16,9% din voturile alegătorilor, plasându-se pe locul al treilea. În turul doi, el a susținut-o pe Maia Sandu.

Usatîi și partidul

Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, consideră că Usatîi „s-a grăbit” cu decizia despre demisie. „Ar fi fost rațional ca partidul să ia o asemenea decizie. Pare a supărare pe bălțeni din cauza că aceștia nu l-au susținut. Cred că astfel de decizii [cu privire la demisia din funcția de primar] ar trebui să se ia la un congres sau la vreun forum de partid”, consideră expertul.

El a mai menționat că situația în care un politician demisionează din cauza rezultatelor proaste la alegeri nu poate fi numită fără precedent. Așa a procedat, de exemplu, Dumitru Diacov în anul 2009, când a demisionat din funcția de președinte al Partidului Democrat. Boțan a reamintit că mai târziu, Marian Lupu, care a preluat conducerea partidului, i-a propus lui Diacov să revină în PDM în calitate de președinte de onoare.

În opinia lui Boțan, e prea puțin probabil că demisia lui Usatîi va influența cumva comportamentul politicienilor din Moldova. „Deși e interesant că omul a recunoscut că este vina sa. El este liderul partidului, unul dintre cei mai buni comunicatori. Dar, pe de altă parte, [o asemenea decizie unilaterală despre demisie] este incorectă în raport cu colegii de partid”, a remarcat Boțan.

Angela Colațchi, doctor în politologie, nu a exclus faptul că la congresul „Partidului Nostru”, Usatîi „ar putea fi rugat să rămână”. „Pentru că declarația de astăzi a acestuia înseamnă fie că Usatîi s-a maturizat, fie e foarte dezamăgit, în el predominând asemenea emoții. De obicei, el râde și glumește”, a spus Colațchi.

În opinia sa, cei din „Partidul Nostru” sperau cu siguranță că Usatîi va putea repeta succesul de la alegerile prezidențiale din anul 2020, dar și au mizat pe voturile locuitorilor din Bălți și ale diasporei din Rusia.

Colațchi consideră că dacă Usatîi va pleca din partid, acesta va înceta să mai existe. „O perioadă, acesta se va menține, dar este genul tipic de partid al unui lider. Va pleca liderul și partidul nu va mai fi”, a concluzionat experta.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CEC a respins cererea Partidului Democrat Modern de înregistrare la alegerile parlamentare

Cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat a Partidului Democrat Modern din Moldova (PDMM) a fost respinsă pe 29 august de Comisia Electorală Centrală (CEC). Decizia a fost adoptată în timpul unei ședințe cu șase voturi „pentru”, iar trei membri CEC au votat împotrivă.

La începutul ședinței a fost respinsă o cerere de recuzare în privința a patru membri ai CEC, înaintată de PDMM. La fel, în timpul ședinței, PDMM a solicitat modificarea listei de candidați la funcția de deputat, cerând să fie excluși unii candidați din lista depusă la CEC. Autoritatea electorală a menționat că procedura presupune ca partidul să fie mai întâi înregistrat pentru a participa la alegeri, după care se purcede la înregistrarea sau modificarea listei de candidați.

Ulterior, fondatorul PDMM Vladimir Cebotari s-a referit decizia Agenției Servicii Publice, care a retras temporar dreptul Partidului Democrat Modern din Moldova de a participa la alegeri.

„Tot ce este conferit ASP-ului drept competență este să comunice Comisiei Electorale Centrale lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri, de a nu se interpreta că ASP-ul are dreptul să confere sau să retragă dreptul de a participa la alegeri a cuiva”, a declarat Cebotari la ședința CEC. „Dreptul de a participa sau limitarea dreptului de a participa sau de a candida este reglementat de codul electoral”, a adăugat acesta.

Ulterior, vicepreședintele CEC Pavel Postica a dat citire unei decizii a Curții Constituționale. „A menționat foarte expres: referitor la prerogativa CEC de a publica lista partidelor care nu au dreptul de a participa la alegeri pe baza datelor prezentate de ASP, autorul susține că aceasta reprezintă o atribuție aplicată în mod rigid și nu permite actualizarea ulterioară a listei în acest sens, Curtea notează că codul electoral doar stabilește obligația CEC de a publica lista acestor partide. Chestiunea actualizării listei nu face obiectul normei contestate. Respectiv noi avem această atribuție să ținem cont de ceea ce a prezentat ASP”, a relatat Postica.

Înainte de a fi luată decizia, fondatorul PDMM a ținut să menționeze că „nu există niciun drept, niciun temei, pentru a fi lipsiți de dreptul de a fi înregistrați în calitate de concurent electoral”.

Într-un final, CEC a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat depusă de PDMM pentru alegerile parlamentare. Potrivit CEC, hotărârea poate fi contestată în decurs de 3 zile la Curtea de Apel Centru.

***

Amintim că Partidul Democrat Modern din Moldova și-a anunțat oficial intenția de a candida la alegerile parlamentare pe 12 august, la mai puțin de o lună după ce ex-liderul PDM, Vladimir Plahotniuc – cercetat penal în Republica Moldova și aflat în prezent în arest preventiv în Grecia – i-a îndemnat pe foștii săi colegi să se mobilizeze în contextul scrutinului din toamnă.

Pe 18 august, PDMM a depus actele la CEC. Pe 25 august, CEC a examinat cererea de înregistrare a listei de candidați din partea PDMM. Proiectul privind înregistrarea nu a întrunit numărul necesar de voturi, astfel autoritatea electorală a amânat luarea unei decizii. Aceasta a urmat după ce Agenția Servicii Publice a transmis o solicitare către CEC, menționând că în raport cu PDMM există anumite operațiuni administrative în derulare.

Ulterior s-a aflat că Agenția Servicii Publice a retras temporar dreptul PDMM – partid descendent direct din PDM – de a participa la alegeri, motivând că prin intermediul acestuia s-ar realiza „acțiuni subversive”.

Între timp, PDMM a anunțat că a depus un denunț la Procuratura Generală cu privire la hotărârea ASP.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: