Александра Батанова / NewsMaker

Renato Usatîi a plecat ne-moldovenește. Ce înseamnă acest lucru pentru „Partidul Nostru” și pentru politica din Moldova

După ce au fost anunțate rezultatele alegerilor parlamentare, Renato Usatîi a decis să demisioneze din funcția de primar al municipiului Bălți și din cea de președinte al „Partidului Nostru”. NM împreună cu experții a analizat, ce l-a determinat pe Usatîi să ia o decizie atât de radicală și ce va fi cu „Partidul Nostru” după plecarea sa.

Demisia

Renato Usatîi a anunțat că pleacă din funcția de primar al municipiului Bălți și din cea de președinte al „Partidului Nostru”. Politicianul a făcut acest anunț la 12 iulie, într-un live pe pagina sa de Facebook.

Usatîi a declarat că l-au dezamăgit rezultatele votării la Bălți: „M-a surprins ceea ce s-a întâmplat [în ziua alegerilor] la Bălți. Cea mai mare parte a bălțenilor nu a crezut în politica faptelor concrete, ci în diferite fake-uri”, a spus Usatîi, adăugând că, oricum, el „acceptă rezultatul de ieri de la Bălți”.

Reamintim că blocul „Renato Usatîi” nu a trecut în parlament, acumulând 4,1% în condițiile în care pragul electoral pentru blocuri este de 7%. La Bălți, blocul „Renato Usatîi” s-a plasat pe locul al treilea, acumulând 22,69%. Bălțenii au oferit cele mai multe voturi blocului PCRM-PSRM – 40,17%, precum și Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – 27,34%.

„De mâine, plec în concediu. Odată ce bălțenii își doresc politicieni, să-și aleagă un nou primar politician. Voi demisiona când voi reveni din concediu”, a spus Usatîi, adăugând că nici el, nici alți membri ai „Partidului Nostru” nu-și vor înainta candidaturile pentru funcția de primar al municipiului Bălți. Usatîi a mai anunțat că va propune membrilor „Partidului Nostru” să-și aleagă un alt președinte.

Acesta a mai menționat că businessul său din Rusia este ruinat, însă abilitățile sale de organizator „îi vor prinde bine cu siguranță pentru a construi un nou business”. Și a remarcat că „trebuie să-și ridice copiii”.

Primele încercări

Alegerile actuale nu sunt prima încercare a lui Usatîi și a partidului său de a accede în parlament. De notat că în anul 2014, potrivit rezultatelor tuturor sondajelor de opinie, Usatîi și partidul său treceau sigur în parlament. Însă CEC nu a înregistrat pentru participarea la alegeri mai întâi „Partidul Nostru”, apoi și partidul lui Usatîi redenumit – „PaRUs”. După aceasta, Usatîi și echipa sa au decis să candideze la parlamentare pe listele Partidului „Patria”. Atunci, Usatîi a fost primul pe lista „Patria”. Însă această formațiune politică a fost exclusă din cursa electorală cu trei zile înainte de alegeri. S-a motivat prin informația despre finanțarea ilegală de peste hotare a Partidului „Patria”.

Șapte ani mai târziu, în luna aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a declarat ilegală excluderea Partidului „Patria” din cursa electorală.

La alegerile locale din anul 2015, Usatîi a câștigat alegerile pentru funcția de primar al municipiului Bălți, iar „Partidul Nostru” a câștigat la alegerile locale în 43 de orașe și sate din țara noastră. Usatîi și partidul său erau în opoziție față de Partidul Democrat aflat atunci la guvernare și au participat la protestele în masă din anul 2015. Câteva dosare penale s-au deschis împotriva lui Usatîi în Moldova și timp de câțiva ani, acesta s-a aflat în afara țării.

În anul 2019, „Partidul Nostru” a participat la alegerile parlamentare, acumulând 2,95 la sută din voturi pe liste de partid și nu a obținut niciun mandat în circumscripțiile uninominale. Pe atunci, Usatîi încă nu era în țară și partidul a participat la alegeri fără liderul său. Usatîi a revenit în Moldova în luna iunie 2019, după ce s-a schimbat guvernarea în țară.

La alegerile prezidențiale din anul 2020, Renato Usatîi a acumulat 16,9% din voturile alegătorilor, plasându-se pe locul al treilea. În turul doi, el a susținut-o pe Maia Sandu.

Usatîi și partidul

Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, consideră că Usatîi „s-a grăbit” cu decizia despre demisie. „Ar fi fost rațional ca partidul să ia o asemenea decizie. Pare a supărare pe bălțeni din cauza că aceștia nu l-au susținut. Cred că astfel de decizii [cu privire la demisia din funcția de primar] ar trebui să se ia la un congres sau la vreun forum de partid”, consideră expertul.

El a mai menționat că situația în care un politician demisionează din cauza rezultatelor proaste la alegeri nu poate fi numită fără precedent. Așa a procedat, de exemplu, Dumitru Diacov în anul 2009, când a demisionat din funcția de președinte al Partidului Democrat. Boțan a reamintit că mai târziu, Marian Lupu, care a preluat conducerea partidului, i-a propus lui Diacov să revină în PDM în calitate de președinte de onoare.

În opinia lui Boțan, e prea puțin probabil că demisia lui Usatîi va influența cumva comportamentul politicienilor din Moldova. „Deși e interesant că omul a recunoscut că este vina sa. El este liderul partidului, unul dintre cei mai buni comunicatori. Dar, pe de altă parte, [o asemenea decizie unilaterală despre demisie] este incorectă în raport cu colegii de partid”, a remarcat Boțan.

Angela Colațchi, doctor în politologie, nu a exclus faptul că la congresul „Partidului Nostru”, Usatîi „ar putea fi rugat să rămână”. „Pentru că declarația de astăzi a acestuia înseamnă fie că Usatîi s-a maturizat, fie e foarte dezamăgit, în el predominând asemenea emoții. De obicei, el râde și glumește”, a spus Colațchi.

În opinia sa, cei din „Partidul Nostru” sperau cu siguranță că Usatîi va putea repeta succesul de la alegerile prezidențiale din anul 2020, dar și au mizat pe voturile locuitorilor din Bălți și ale diasporei din Rusia.

Colațchi consideră că dacă Usatîi va pleca din partid, acesta va înceta să mai existe. „O perioadă, acesta se va menține, dar este genul tipic de partid al unui lider. Va pleca liderul și partidul nu va mai fi”, a concluzionat experta.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stopfals.md

Cum a fost transformată o posibilă colaborare medicală cu Ucraina într-o campanie de dezinformare. Investigație StopFals

Mai multe canale de Telegram și site-uri din Rusia și Republica Moldova au răspândit informații potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar fi decis să finanțeze din bugetul de stat tratamentul militarilor ucraineni. În realitate, autoritățile doar au discutat posibilitatea unui proiect comun de tratare și reabilitare a veteranilor ucraineni, iar sursele de finanțare nu au fost stabilite, scrie StopFals.md.

Informațiile au fost răspândite începând cu 7 octombrie, în contextul unei petiții online împotriva tratamentului militarilor ucraineni în instituțiile medicale din Republica Moldova. Mai multe publicații au prezentat petiția drept o expresie a nemulțumirii generale a populației, deși pe pagina acesteia nu este indicat numărul total al semnatarilor. Prin urmare, nu există date care să demonstreze că inițiativa reflectă un protest în masă.

Autorul petiției, identificat drept Vasile Ceban, s-a prezentat ca operator de utilaje agricole la compania MolSalvia SRL. Totuși, compania a declarat pentru StopFals.md că acesta nu este angajatul lor.

Ce au discutat autoritățile din Moldova și Ucraina

Pe 21 septembrie, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Păun Rohovei. Cei doi au discutat posibilitatea lansării unui proiect comun pentru tratarea și reabilitarea fizică și psihologică a veteranilor ucraineni de război în instituțiile medicale din Republica Moldova.

Inițiativa ar putea include recuperare postoperatorie, protezare și tratamentul rănilor provocate de explozii. Ministerul Sănătății a precizat că proiectul trebuie analizat în funcție de necesitățile medicale și de capacitățile sistemului național de sănătate.

„Cu referire la aspectele de finanțare, va fi necesară o analiză separată a oportunităților disponibile, inclusiv a posibilităților de a atrage asistența partenerilor internaționali”, au menționat reprezentanții instituției.

Ministerul a subliniat că eventualele măsuri de sprijin nu trebuie să afecteze accesul pacienților din Republica Moldova la servicii medicale și de reabilitare.

O campanie mai amplă de dezinformare

Potrivit StopFals.md, informațiile despre petiție au apărut după alte afirmații neconfirmate potrivit cărora Republica Moldova ar urma să devină un centru medical și logistic pentru armata ucraineană, inclusiv prin crearea unor centre medicale și asamblarea dronelor.

Pe 1 octombrie, reprezentantul Rusiei la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Dmitrii Poleanski, a făcut declarații similare despre presupuse planuri de creare a unor centre medicale pentru militarii ucraineni în Republica Moldova. StopFals.md susține că aceste afirmații nu au fost probate și se înscriu în narațiuni pro-Kremlin despre presupusa militarizare a țării și atragerea ei în război.

Printre sursele care au distribuit informațiile despre petiție se numără agențiile rusești RIA Novosti și Sputnik, precum și publicațiile Canal 5, Комсомольская правда в Молдове și eNewsmd, pe care StopFals.md le asociază cu răspândirea unor informații manipulatorii.

Potrivit analizei, discuțiile reale despre cooperarea moldo-ucraineană în domeniul sănătății au fost prezentate drept o decizie deja luată de a cheltui bani publici pentru militarii ucraineni, în detrimentul pacienților moldoveni, deși finanțarea și condițiile unui eventual proiect nu au fost încă stabilite.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: