Александра Батанова / NewsMaker

Renato Usatîi a plecat ne-moldovenește. Ce înseamnă acest lucru pentru „Partidul Nostru” și pentru politica din Moldova

După ce au fost anunțate rezultatele alegerilor parlamentare, Renato Usatîi a decis să demisioneze din funcția de primar al municipiului Bălți și din cea de președinte al „Partidului Nostru”. NM împreună cu experții a analizat, ce l-a determinat pe Usatîi să ia o decizie atât de radicală și ce va fi cu „Partidul Nostru” după plecarea sa.

Demisia

Renato Usatîi a anunțat că pleacă din funcția de primar al municipiului Bălți și din cea de președinte al „Partidului Nostru”. Politicianul a făcut acest anunț la 12 iulie, într-un live pe pagina sa de Facebook.

Usatîi a declarat că l-au dezamăgit rezultatele votării la Bălți: „M-a surprins ceea ce s-a întâmplat [în ziua alegerilor] la Bălți. Cea mai mare parte a bălțenilor nu a crezut în politica faptelor concrete, ci în diferite fake-uri”, a spus Usatîi, adăugând că, oricum, el „acceptă rezultatul de ieri de la Bălți”.

Reamintim că blocul „Renato Usatîi” nu a trecut în parlament, acumulând 4,1% în condițiile în care pragul electoral pentru blocuri este de 7%. La Bălți, blocul „Renato Usatîi” s-a plasat pe locul al treilea, acumulând 22,69%. Bălțenii au oferit cele mai multe voturi blocului PCRM-PSRM – 40,17%, precum și Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – 27,34%.

„De mâine, plec în concediu. Odată ce bălțenii își doresc politicieni, să-și aleagă un nou primar politician. Voi demisiona când voi reveni din concediu”, a spus Usatîi, adăugând că nici el, nici alți membri ai „Partidului Nostru” nu-și vor înainta candidaturile pentru funcția de primar al municipiului Bălți. Usatîi a mai anunțat că va propune membrilor „Partidului Nostru” să-și aleagă un alt președinte.

Acesta a mai menționat că businessul său din Rusia este ruinat, însă abilitățile sale de organizator „îi vor prinde bine cu siguranță pentru a construi un nou business”. Și a remarcat că „trebuie să-și ridice copiii”.

Primele încercări

Alegerile actuale nu sunt prima încercare a lui Usatîi și a partidului său de a accede în parlament. De notat că în anul 2014, potrivit rezultatelor tuturor sondajelor de opinie, Usatîi și partidul său treceau sigur în parlament. Însă CEC nu a înregistrat pentru participarea la alegeri mai întâi „Partidul Nostru”, apoi și partidul lui Usatîi redenumit – „PaRUs”. După aceasta, Usatîi și echipa sa au decis să candideze la parlamentare pe listele Partidului „Patria”. Atunci, Usatîi a fost primul pe lista „Patria”. Însă această formațiune politică a fost exclusă din cursa electorală cu trei zile înainte de alegeri. S-a motivat prin informația despre finanțarea ilegală de peste hotare a Partidului „Patria”.

Șapte ani mai târziu, în luna aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a declarat ilegală excluderea Partidului „Patria” din cursa electorală.

La alegerile locale din anul 2015, Usatîi a câștigat alegerile pentru funcția de primar al municipiului Bălți, iar „Partidul Nostru” a câștigat la alegerile locale în 43 de orașe și sate din țara noastră. Usatîi și partidul său erau în opoziție față de Partidul Democrat aflat atunci la guvernare și au participat la protestele în masă din anul 2015. Câteva dosare penale s-au deschis împotriva lui Usatîi în Moldova și timp de câțiva ani, acesta s-a aflat în afara țării.

În anul 2019, „Partidul Nostru” a participat la alegerile parlamentare, acumulând 2,95 la sută din voturi pe liste de partid și nu a obținut niciun mandat în circumscripțiile uninominale. Pe atunci, Usatîi încă nu era în țară și partidul a participat la alegeri fără liderul său. Usatîi a revenit în Moldova în luna iunie 2019, după ce s-a schimbat guvernarea în țară.

La alegerile prezidențiale din anul 2020, Renato Usatîi a acumulat 16,9% din voturile alegătorilor, plasându-se pe locul al treilea. În turul doi, el a susținut-o pe Maia Sandu.

Usatîi și partidul

Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, consideră că Usatîi „s-a grăbit” cu decizia despre demisie. „Ar fi fost rațional ca partidul să ia o asemenea decizie. Pare a supărare pe bălțeni din cauza că aceștia nu l-au susținut. Cred că astfel de decizii [cu privire la demisia din funcția de primar] ar trebui să se ia la un congres sau la vreun forum de partid”, consideră expertul.

El a mai menționat că situația în care un politician demisionează din cauza rezultatelor proaste la alegeri nu poate fi numită fără precedent. Așa a procedat, de exemplu, Dumitru Diacov în anul 2009, când a demisionat din funcția de președinte al Partidului Democrat. Boțan a reamintit că mai târziu, Marian Lupu, care a preluat conducerea partidului, i-a propus lui Diacov să revină în PDM în calitate de președinte de onoare.

În opinia lui Boțan, e prea puțin probabil că demisia lui Usatîi va influența cumva comportamentul politicienilor din Moldova. „Deși e interesant că omul a recunoscut că este vina sa. El este liderul partidului, unul dintre cei mai buni comunicatori. Dar, pe de altă parte, [o asemenea decizie unilaterală despre demisie] este incorectă în raport cu colegii de partid”, a remarcat Boțan.

Angela Colațchi, doctor în politologie, nu a exclus faptul că la congresul „Partidului Nostru”, Usatîi „ar putea fi rugat să rămână”. „Pentru că declarația de astăzi a acestuia înseamnă fie că Usatîi s-a maturizat, fie e foarte dezamăgit, în el predominând asemenea emoții. De obicei, el râde și glumește”, a spus Colațchi.

În opinia sa, cei din „Partidul Nostru” sperau cu siguranță că Usatîi va putea repeta succesul de la alegerile prezidențiale din anul 2020, dar și au mizat pe voturile locuitorilor din Bălți și ale diasporei din Rusia.

Colațchi consideră că dacă Usatîi va pleca din partid, acesta va înceta să mai existe. „O perioadă, acesta se va menține, dar este genul tipic de partid al unui lider. Va pleca liderul și partidul nu va mai fi”, a concluzionat experta.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: