Александра Батанова / NewsMaker

Renato Usatîi a plecat ne-moldovenește. Ce înseamnă acest lucru pentru „Partidul Nostru” și pentru politica din Moldova

După ce au fost anunțate rezultatele alegerilor parlamentare, Renato Usatîi a decis să demisioneze din funcția de primar al municipiului Bălți și din cea de președinte al „Partidului Nostru”. NM împreună cu experții a analizat, ce l-a determinat pe Usatîi să ia o decizie atât de radicală și ce va fi cu „Partidul Nostru” după plecarea sa.

Demisia

Renato Usatîi a anunțat că pleacă din funcția de primar al municipiului Bălți și din cea de președinte al „Partidului Nostru”. Politicianul a făcut acest anunț la 12 iulie, într-un live pe pagina sa de Facebook.

Usatîi a declarat că l-au dezamăgit rezultatele votării la Bălți: „M-a surprins ceea ce s-a întâmplat [în ziua alegerilor] la Bălți. Cea mai mare parte a bălțenilor nu a crezut în politica faptelor concrete, ci în diferite fake-uri”, a spus Usatîi, adăugând că, oricum, el „acceptă rezultatul de ieri de la Bălți”.

Reamintim că blocul „Renato Usatîi” nu a trecut în parlament, acumulând 4,1% în condițiile în care pragul electoral pentru blocuri este de 7%. La Bălți, blocul „Renato Usatîi” s-a plasat pe locul al treilea, acumulând 22,69%. Bălțenii au oferit cele mai multe voturi blocului PCRM-PSRM – 40,17%, precum și Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – 27,34%.

„De mâine, plec în concediu. Odată ce bălțenii își doresc politicieni, să-și aleagă un nou primar politician. Voi demisiona când voi reveni din concediu”, a spus Usatîi, adăugând că nici el, nici alți membri ai „Partidului Nostru” nu-și vor înainta candidaturile pentru funcția de primar al municipiului Bălți. Usatîi a mai anunțat că va propune membrilor „Partidului Nostru” să-și aleagă un alt președinte.

Acesta a mai menționat că businessul său din Rusia este ruinat, însă abilitățile sale de organizator „îi vor prinde bine cu siguranță pentru a construi un nou business”. Și a remarcat că „trebuie să-și ridice copiii”.

Primele încercări

Alegerile actuale nu sunt prima încercare a lui Usatîi și a partidului său de a accede în parlament. De notat că în anul 2014, potrivit rezultatelor tuturor sondajelor de opinie, Usatîi și partidul său treceau sigur în parlament. Însă CEC nu a înregistrat pentru participarea la alegeri mai întâi „Partidul Nostru”, apoi și partidul lui Usatîi redenumit – „PaRUs”. După aceasta, Usatîi și echipa sa au decis să candideze la parlamentare pe listele Partidului „Patria”. Atunci, Usatîi a fost primul pe lista „Patria”. Însă această formațiune politică a fost exclusă din cursa electorală cu trei zile înainte de alegeri. S-a motivat prin informația despre finanțarea ilegală de peste hotare a Partidului „Patria”.

Șapte ani mai târziu, în luna aprilie 2021, Curtea Supremă de Justiție a declarat ilegală excluderea Partidului „Patria” din cursa electorală.

La alegerile locale din anul 2015, Usatîi a câștigat alegerile pentru funcția de primar al municipiului Bălți, iar „Partidul Nostru” a câștigat la alegerile locale în 43 de orașe și sate din țara noastră. Usatîi și partidul său erau în opoziție față de Partidul Democrat aflat atunci la guvernare și au participat la protestele în masă din anul 2015. Câteva dosare penale s-au deschis împotriva lui Usatîi în Moldova și timp de câțiva ani, acesta s-a aflat în afara țării.

În anul 2019, „Partidul Nostru” a participat la alegerile parlamentare, acumulând 2,95 la sută din voturi pe liste de partid și nu a obținut niciun mandat în circumscripțiile uninominale. Pe atunci, Usatîi încă nu era în țară și partidul a participat la alegeri fără liderul său. Usatîi a revenit în Moldova în luna iunie 2019, după ce s-a schimbat guvernarea în țară.

La alegerile prezidențiale din anul 2020, Renato Usatîi a acumulat 16,9% din voturile alegătorilor, plasându-se pe locul al treilea. În turul doi, el a susținut-o pe Maia Sandu.

Usatîi și partidul

Igor Boțan, directorul Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, consideră că Usatîi „s-a grăbit” cu decizia despre demisie. „Ar fi fost rațional ca partidul să ia o asemenea decizie. Pare a supărare pe bălțeni din cauza că aceștia nu l-au susținut. Cred că astfel de decizii [cu privire la demisia din funcția de primar] ar trebui să se ia la un congres sau la vreun forum de partid”, consideră expertul.

El a mai menționat că situația în care un politician demisionează din cauza rezultatelor proaste la alegeri nu poate fi numită fără precedent. Așa a procedat, de exemplu, Dumitru Diacov în anul 2009, când a demisionat din funcția de președinte al Partidului Democrat. Boțan a reamintit că mai târziu, Marian Lupu, care a preluat conducerea partidului, i-a propus lui Diacov să revină în PDM în calitate de președinte de onoare.

În opinia lui Boțan, e prea puțin probabil că demisia lui Usatîi va influența cumva comportamentul politicienilor din Moldova. „Deși e interesant că omul a recunoscut că este vina sa. El este liderul partidului, unul dintre cei mai buni comunicatori. Dar, pe de altă parte, [o asemenea decizie unilaterală despre demisie] este incorectă în raport cu colegii de partid”, a remarcat Boțan.

Angela Colațchi, doctor în politologie, nu a exclus faptul că la congresul „Partidului Nostru”, Usatîi „ar putea fi rugat să rămână”. „Pentru că declarația de astăzi a acestuia înseamnă fie că Usatîi s-a maturizat, fie e foarte dezamăgit, în el predominând asemenea emoții. De obicei, el râde și glumește”, a spus Colațchi.

În opinia sa, cei din „Partidul Nostru” sperau cu siguranță că Usatîi va putea repeta succesul de la alegerile prezidențiale din anul 2020, dar și au mizat pe voturile locuitorilor din Bălți și ale diasporei din Rusia.

Colațchi consideră că dacă Usatîi va pleca din partid, acesta va înceta să mai existe. „O perioadă, acesta se va menține, dar este genul tipic de partid al unui lider. Va pleca liderul și partidul nu va mai fi”, a concluzionat experta.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stiri.md

Coroanele funerare din plastic ar putea fi interzise: proiect de lege

Colectarea separată a hârtiei, plasticului, sticlei, metalelor, textilelor și biodeșeurilor ar putea deveni obligatorie, iar unele produse din plastic de unică folosință, inclusiv pungile de transport și coroanele funerare din plastic, ar putea fi interzise pe piață. Prevederile figurează într-un proiect de modificare a legii privind deșeurile elaborat de Ministerul Mediului, care se află în consultări publice.

Una dintre direcțiile principale ale proiectului este reducerea cantității de deșeuri generate. Autoritățile propun promovarea produselor mai durabile, care pot fi reparate, reutilizate sau reciclate, dar și aplicarea unor mecanisme economice care să încurajeze reducerea deșeurilor și valorificarea acestora.

Documentul prevede și obiective pentru diminuarea risipei alimentare. Până la sfârșitul anului 2030, Republica Moldova ar urma să reducă volumul deșeurilor alimentare cu cel puțin 10% în etapa de producție și prelucrare și cu cel puțin 30% pe cap de locuitor în comerțul cu amănuntul, sectorul alimentației publice și gospodării. Pentru monitorizarea progresului, vor fi introduse obligații de evidență și raportare a datelor privind alimentele aruncate și cele donate.

O altă schimbare importantă vizează colectarea separată a deșeurilor. Proiectul stabilește că hârtia, plasticul, sticla, metalele, textilele și biodeșeurile trebuie colectate separat pentru a facilita reciclarea și reutilizarea acestora. În cazul biodeșeurilor sunt prevăzute soluții precum compostarea și alte metode de valorificare.

Proiectul stabilește și ținte pentru reducerea depozitării deșeurilor. Până în anul 2045, cantitatea de deșeuri municipale eliminate prin depozitare ar trebui să fie redusă la cel mult 10% din totalul deșeurilor generate anual.

Autoritățile propun și extinderea responsabilității producătorilor. Aceștia ar urma să suporte o parte mai mare din costurile de colectare și gestionare a deșeurilor rezultate din produsele pe care le introduc pe piață. Pentru anumite categorii de produse, inclusiv unele din plastic de unică folosință, ar putea fi introdusă o taxă pe produs.

Un capitol separat al proiectului se referă la produsele din plastic de unică folosință. Ministerul Mediului propune interzicerea introducerii pe piață a unor astfel de produse, printre care cele fabricate din plastic oxodegradabil, produsele din polistiren expandat, pungile de transport din plastic și coroanele sau ornamentele funerare din plastic.

Pentru alte produse din plastic sunt prevăzute cerințe suplimentare. De exemplu, recipientele pentru băuturi ar urma să aibă dopuri și capace atașate, iar producătorii vor trebui să respecte cerințe privind utilizarea materialului reciclat și colectarea separată a acestor ambalaje.

Proiectul introduce reguli noi și pentru deșeurile textile, cele provenite din construcții și demolări, dar și pentru deșeurile periculoase. În cazul materialelor care conțin azbest, sunt prevăzute obligații privind identificarea acestora înainte de lucrări de renovare sau demolare, colectarea separată, transportarea și eliminarea doar prin operatori autorizați.

Pentru o evidență mai clară a fluxurilor de deșeuri, Ministerul Mediului propune dezvoltarea Sistemului informațional automatizat „Managementul deșeurilor”. În cadrul acestuia ar urma să fie creată și o „Bursă de resurse”, unde vor fi evidențiate subprodusele și materiile prime secundare care pot fi reutilizate.

Ministerul Mediului susține că modificările sunt necesare pentru armonizarea legislației Republicii Moldova cu cerințele Uniunii Europene și pentru crearea unui sistem modern de gestionare a deșeurilor.

După finalizarea consultărilor publice, proiectul urmează să fie transmis Guvernului și Parlamentului pentru examinare.

nota-de-fundamentare-209-2016-01072026-7_6a4f6b8c8ef44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: