NewsMaker

Replică pentru Stamate? Procuratura Generală explică de ce a fost sistată delegarea unor procurori din Procuratura Anticorupție

Procuratura Generală a comentat criticile aduse de președinta comisiei juridice din parlament, Olesea Stamate, după încetarea delegării mai multor procurori ai Procuraturii Anticorupție, inclusiv și în cazul lui Petru Iarmaliuc, cel care gestiona dosarul în care Igor Dodon este învinuit de fapte de corupție.

PG a publicat un comunicat în care face trimitere la Legea nr.200/2023 pentru modificarea unor acte normative (îmbunătățirea mecanismului de selecție, evaluare și răspundere disciplinară a procurorilor) și amintește că a fost modificat și alineatul (2) al articolului 54 din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, în special fiind micșorată perioada pentru care poate fi delegat un procuror de la 24 luni la 12 luni.

Totodată, articolul 54 a fost completat cu alineatul (3/1)cu următorul cuprins: „(3/1) Delegarea se dispune ținând cont de motivele pe care se întemeiază propunerea delegării, de specializarea procurorului, de situația privind funcțiile ocupate, funcțiile vacante sau temporar vacante și cele care urmează a deveni vacante atât la procuratura de la care se solicită delegarea, cât și la cea unde se propune delegarea, precum și de datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de lucru și sarcina de muncă efectivă ale procurorului. Procurorul poate fi delegat doar dacă întrunește condițiile necesare pentru numirea în funcția de procuror în procuratura la care urmează a fi delegat.”.

În dispozițiile finale și tranzitorii din Legea nr.200/2023 (Articolul VI alineatul (16)) este indicat că prevederile de la art. II pct. 10 în partea ce modifică alin. (2) de la art. 54 nu se aplică în privința procurorilor care au fost delegați până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Potrivit art. 48 alin. (1) din Legea 100/2017 cu privire la actele normative: „Dispoziţiile tranzitorii ale actului normativ cuprind măsurile ce se instituie cu privire la continuarea raporturilor juridice născute în temeiul vechilor reglementări care urmează a fi abrogate sau înlocuite de noul act normativ.”.

„Astfel, legiuitorul în dispoziții finale și tranzitorii s-a referit doar la modul de aplicare a modificărilor instituite la alin.(2) de la art.54 (ce se referă la perioada pentru care poate fi delegat procurorul), iar lipsa unor reglementări cu referire la modul de aplicare a alineatul (3/1) al articolului 54 (care instituie anumite condiții necesare a fi întrunite pentru delegarea procurorilor) ar putea condiționa interpretarea deficitară a legii.

De menționat că, problematica aplicabilității modificărilor la Legea 3/2016 cu privire la Procuratură în partea delegării procurorilor la procuraturile specializate sau Procuratura Generală a fost menționată în cadrul consultărilor publice organizare de Comisia juridică, numiri și imunități din data de 13.06.2023.

Astfel, în cadrul consultărilor publice evocate supra reprezentanții Procuraturii au menționat faptul că, potrivit proiectului de lege, după intrarea în vigoare a modificărilor Legii 3/2016 vor fi sistate delegările mai multor procurori din procuraturile specializate fapt ce va condiționa creșterea volumului de lucru per procuror, or, în cadrul Comisiei s-a menționat că, în Legea de modificare a Legii 3/2016, la compartimentul „dispoziții finale și tranzitorii” vor fi făcute precizări pentru excluderea dubiilor și neclarităților în partea ce ține de delegarea procurorilor (art. 54 alin. (3/1) Legea 3/2016 actual).”

                                                                                                                                                                                            Procuratura Generală

În concluzie, PG menționează că „având în vedere lipsa clarității prevederilor legale nominalizate supra, în vederea excluderii unei aplicări neuniforme a prevederilor art.54 alin.(3/1) din Legea 3/2016 în redacția Legii 200/2023 pentru modificarea unor acte normative, care poate afecta buna desfășurarea a urmăririi penale în diverse cauze penale din gestiunea Procuraturii, a fost luată decizia sistării delegărilor în privința procurorilor care nu îndeplinesc condițiile necesare pentru numirea în funcție de procuror în procuratura în care erau delegați”.

Reacția vine după ce Olesea Stamate, deputată PAS, a publicat pe Facebook un comentariu.

„„Interesantă abordare a Procuraturii Generale, privind retroactivitatea legii. Principiul general al legii este neretroactivitatea, cu excepția prevăzută tot de lege – legea penală mai blândă are caracter retroactiv. Procuratura spune că a sistat delegarea unor procurori din Procuratura Anticorupție, deoarece aceștia nu au 4 ani experiență – prevăzuți în noile reglementări ca fiind obligatorii pentru a fi delegați în procuratura specializată. Aceștia au fost delegați în baza legii anterioare, deci criteriile prevăzute în legea de modificare se aplică delegărilor care se vor face de acum încolo”, a comentat deputata PAS.

***

Pe 31 iulie 2023, Parlamentul a votat în a doua lectură legea nr. 200, pentru modificarea unor acte normative (îmbunătățirea mecanismului de selecție, evaluare și răspundere disciplinară a procurorilor). Noua lege a modificat procedura de delegare a procurorilor în procuraturile specializate și anume, procurorii delegați sunt obligați să întrunească condițiile pentru numirea în funcție de procuror în Procuratura Anticorupție, inclusiv minimum 4 ani de activitate.

Pe 15 august, Procuratura Anticorupție a confirmat pentru NM că în cazul a doi procurori delegați din alte procuraturi care au peste 3 ani dar mai puțin de 4 ani de activitate, inclusiv Petru Iarmaliuc,a fost sistată delegarea. Astfel, Procuratura Anticorupție va asigura desemnarea altor procurori să acopere responsabilitățile pe dosarele care erau în gestiunea acestor procurori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Spătaru, nemulțumită că Șor încă n-a fost deferit justiție în cazul finanțării ilegale a partidelor. Protest la Procuratura Anticorupție

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a organizat pe 9 decembrie, când este marcată Ziua Internațională Anticorupție, un protest la Procuratura Anticorupție. Aceasta s-a arătat nemulțumită față de faptul că dosarul în care oligarhul fugar Ilan Șor este acuzat pe finanțarea ilegală a partidelor încă nu a fost expediat în instanță. Politiciana, care a investigat sub acoperire schema, a spus că Șor trebuie judecat chiar dacă nu se află pe teritoriul Republicii Moldova, fiindcă acest lucru „va pune la respect corupții”. Contactată de NM, Procuratura Anticorupție a menționat că întreprinde acțiunile necesare pentru care cei care au comis infracțiuni să fie trași la răspundere „într-un termen rezonabil”.

Atâta se vorbește despre finanțarea ilegală a partidelor de către gruparea criminală Șor, atâtea știri am văzut că pe unul l-au deferit justiției, că pe altul, pe un exponent, Marina Tauber, Evghenia Guțul, Nesterovschi, Lozovan, președinți de organizații teritoriale. (…) Deci toată lumea știe că în permanență, noi practic în fiecare săptămână auzim câte o condamnare, dar un lucru pe care pe mine mă neliniștește, mă face să strig să răgușesc de durere este că însuși Șor, care a finanțat toată această structură, (…) acesta încă nu este deferit justiției. Aici, în Procuratura Anticorupție… pentru că ofițerii CNA au terminat probabil toată activitatea. Aici este dosarul. Și noi am venit să cerem ca acest dosar să fie adus la judecătorie. Șor trebuie dus în judecată, trebuie judecat chair dacă este fugar. (…) Prin astfel de acțiuni, noi ne vom convinge, vom pune la respect corupții”, a declarat Arina Spătaru în timpul protestului.

NM a solicitat un comentariu de la Procuratura Anticorupție cu privire la protestul Arinei Spătaru.

Procuratura Anticorupție asigură că întreprinde toate acțiunile necesare pentru ca persoanele care se fac vinovate de săvârșirea unei infracțiuni să fie trase la răspundere penală într-un termen rezonabil”, a comunicat instituția.

PA a mai menționat că Ilan Șor are statut de învinuit în cazul finanțării ilegale a ALDE.

Amintim că pe cazul finanțării ilegale a Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa au fost condamnați fostul secretar general al formațiunii, Adrian Culai, și activistul civic Mihail Bagas.

Conform acuzării, în iunie 2023, Culai a fost instigat de către liderul grupării criminale „Șor”, Ilan Șor, să creeze sau să preia conducerea unui partid politic cu idei proeuropene. Scopul era ca acest partid să participe la alegerile locale pentru ca grupul din care făceau parte să-și păstreze și să-și întărească controlul asupra politicii și societății. Pentru asta, Șor i-a promis lui Culai o recompensă financiară în sumă de 10 000 de euro lunar și 100 000 de dolari, dacă formațiunea obținea cel puțin 5% din voturi.

Astfel, Culai a decis să preia o formațiune deja existentă Partidul Acțiunea Democratică, care ulterior a fost redenumit în „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE), în cadrul căruia acesta a fost desemnat secretar general. Culai și-a luat responsabilitatea de a organiza contabilitatea și finanțele partidului. Potrivit PA, în scopul consolidării ALDE, la sfârșitul lunii august 2023, Culai a acceptat cu bună știință mijloace bănești în sumă de 452 700 dolari de la Ilan Șor.

Adrian Culai și-a recunoscut vina, iar potrivit Arinei Spătaru a colaborat și cu ancheta. În iunie 2025, acesta a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de probațiune de un an, precum și i-a fost stabilită o amendă de 200 000 de lei.

Mihai Bagas, cel de-al doilea învinuit în cazul finanțării ilegale a ALDE, a avut rol de intermediar, fiind cel care a transmis lui Adrian Culai suma de 452 700 de dolari. Deși inițial pleda nevinovat, Bagas și-a recunoscut ulterior vina și a colaborat cu ancheta. În septembrie 2025, Bagas a fost condamnat de prima instanță la 3 ani de închisoare, cu suspendare condiționată pe un termen de probațiune egal cu pedeapsa.

Arina Spătaru însăși a fost implicată în investigarea schemei de finanțare a partidelor politice de către Șor. Politiciana l-a denunțat la Procuratura Anticorupție pe Alexandr Nesterovschi, ex-deputat și membru al Partidului „Renaștere”, afiliat lui Șor, după ce acesta i-a propus să înființeze sau să preia conducerea unui partid pretins a fi pro-european, dar care să acționeze în interesele oligarhului, și a colaborat cu organul de urmărire penală pentru a aduna probe. Printre altele, politiciana a documentat, sub controlul procurorilor anticorupție, întâlnirea cu Nesterovschi, în timpul căreia i-a transmis 50 000 de dolari, 100 000 de lei și un telefon mobil destinat discuțiilor securizate cu Șor.

Pe 19 martie 2025, Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare, însă acesta a fugit la scurt timp înainte de pronunțarea sentinței (detalii – aici)

***

Ilan Șor este deja condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: