NewsMaker

Replică pentru Stamate? Procuratura Generală explică de ce a fost sistată delegarea unor procurori din Procuratura Anticorupție

Procuratura Generală a comentat criticile aduse de președinta comisiei juridice din parlament, Olesea Stamate, după încetarea delegării mai multor procurori ai Procuraturii Anticorupție, inclusiv și în cazul lui Petru Iarmaliuc, cel care gestiona dosarul în care Igor Dodon este învinuit de fapte de corupție.

PG a publicat un comunicat în care face trimitere la Legea nr.200/2023 pentru modificarea unor acte normative (îmbunătățirea mecanismului de selecție, evaluare și răspundere disciplinară a procurorilor) și amintește că a fost modificat și alineatul (2) al articolului 54 din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, în special fiind micșorată perioada pentru care poate fi delegat un procuror de la 24 luni la 12 luni.

Totodată, articolul 54 a fost completat cu alineatul (3/1)cu următorul cuprins: „(3/1) Delegarea se dispune ținând cont de motivele pe care se întemeiază propunerea delegării, de specializarea procurorului, de situația privind funcțiile ocupate, funcțiile vacante sau temporar vacante și cele care urmează a deveni vacante atât la procuratura de la care se solicită delegarea, cât și la cea unde se propune delegarea, precum și de datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de lucru și sarcina de muncă efectivă ale procurorului. Procurorul poate fi delegat doar dacă întrunește condițiile necesare pentru numirea în funcția de procuror în procuratura la care urmează a fi delegat.”.

În dispozițiile finale și tranzitorii din Legea nr.200/2023 (Articolul VI alineatul (16)) este indicat că prevederile de la art. II pct. 10 în partea ce modifică alin. (2) de la art. 54 nu se aplică în privința procurorilor care au fost delegați până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Potrivit art. 48 alin. (1) din Legea 100/2017 cu privire la actele normative: „Dispoziţiile tranzitorii ale actului normativ cuprind măsurile ce se instituie cu privire la continuarea raporturilor juridice născute în temeiul vechilor reglementări care urmează a fi abrogate sau înlocuite de noul act normativ.”.

„Astfel, legiuitorul în dispoziții finale și tranzitorii s-a referit doar la modul de aplicare a modificărilor instituite la alin.(2) de la art.54 (ce se referă la perioada pentru care poate fi delegat procurorul), iar lipsa unor reglementări cu referire la modul de aplicare a alineatul (3/1) al articolului 54 (care instituie anumite condiții necesare a fi întrunite pentru delegarea procurorilor) ar putea condiționa interpretarea deficitară a legii.

De menționat că, problematica aplicabilității modificărilor la Legea 3/2016 cu privire la Procuratură în partea delegării procurorilor la procuraturile specializate sau Procuratura Generală a fost menționată în cadrul consultărilor publice organizare de Comisia juridică, numiri și imunități din data de 13.06.2023.

Astfel, în cadrul consultărilor publice evocate supra reprezentanții Procuraturii au menționat faptul că, potrivit proiectului de lege, după intrarea în vigoare a modificărilor Legii 3/2016 vor fi sistate delegările mai multor procurori din procuraturile specializate fapt ce va condiționa creșterea volumului de lucru per procuror, or, în cadrul Comisiei s-a menționat că, în Legea de modificare a Legii 3/2016, la compartimentul „dispoziții finale și tranzitorii” vor fi făcute precizări pentru excluderea dubiilor și neclarităților în partea ce ține de delegarea procurorilor (art. 54 alin. (3/1) Legea 3/2016 actual).”

                                                                                                                                                                                            Procuratura Generală

În concluzie, PG menționează că „având în vedere lipsa clarității prevederilor legale nominalizate supra, în vederea excluderii unei aplicări neuniforme a prevederilor art.54 alin.(3/1) din Legea 3/2016 în redacția Legii 200/2023 pentru modificarea unor acte normative, care poate afecta buna desfășurarea a urmăririi penale în diverse cauze penale din gestiunea Procuraturii, a fost luată decizia sistării delegărilor în privința procurorilor care nu îndeplinesc condițiile necesare pentru numirea în funcție de procuror în procuratura în care erau delegați”.

Reacția vine după ce Olesea Stamate, deputată PAS, a publicat pe Facebook un comentariu.

„„Interesantă abordare a Procuraturii Generale, privind retroactivitatea legii. Principiul general al legii este neretroactivitatea, cu excepția prevăzută tot de lege – legea penală mai blândă are caracter retroactiv. Procuratura spune că a sistat delegarea unor procurori din Procuratura Anticorupție, deoarece aceștia nu au 4 ani experiență – prevăzuți în noile reglementări ca fiind obligatorii pentru a fi delegați în procuratura specializată. Aceștia au fost delegați în baza legii anterioare, deci criteriile prevăzute în legea de modificare se aplică delegărilor care se vor face de acum încolo”, a comentat deputata PAS.

***

Pe 31 iulie 2023, Parlamentul a votat în a doua lectură legea nr. 200, pentru modificarea unor acte normative (îmbunătățirea mecanismului de selecție, evaluare și răspundere disciplinară a procurorilor). Noua lege a modificat procedura de delegare a procurorilor în procuraturile specializate și anume, procurorii delegați sunt obligați să întrunească condițiile pentru numirea în funcție de procuror în Procuratura Anticorupție, inclusiv minimum 4 ani de activitate.

Pe 15 august, Procuratura Anticorupție a confirmat pentru NM că în cazul a doi procurori delegați din alte procuraturi care au peste 3 ani dar mai puțin de 4 ani de activitate, inclusiv Petru Iarmaliuc,a fost sistată delegarea. Astfel, Procuratura Anticorupție va asigura desemnarea altor procurori să acopere responsabilitățile pe dosarele care erau în gestiunea acestor procurori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Maia Sandu și liderii UE, înaintea întâlnirii Putin-Trump: Pacea justă poate fi doar cu participarea Ucrainei

În contextul întâlnirii dintre președinții Rusiei și SUA, Vladimir Putin și Donald Trump, președinta Republicii Moldova Maia Sandu a scris pe o rețea de socializare că o pace justă și durabilă poate fi realizată doar cu Ucraina la masa negocierilor. Liderii UE, într-o declarație comună dedicată viitoarei întâlniri dintre Putin și Trump, au afirmat că succesul este posibil doar prin diplomație activă, sprijinirea Kievului și presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului. Totodată, potrivit liderilor UE, negocierile de pace pot avea loc doar cu participarea Kievului și cu condiția încetării focului.

„Republica Moldova susține ferm Ucraina. O pace justă și durabilă poate fi realizată doar cu Ucraina la masa negocierilor, decizându-și propriul viitor. Europa este indispensabilă în acest efort — securitatea noastră comună depinde de ea”, a scris președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pe rețeaua socială X.

Pe 10 august, liderii țărilor din Uniunea Europeană au publicat o declarație comună dedicată viitoarei întâlniri dintre Putin și Trump. „Suntem convinși că doar o abordare care combină diplomația activă, sprijinul pentru Ucraina și presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului criminal poate duce la succes”, se arată în declarația publicată pe site-ul Comisiei Europene.

Liderii UE au subliniat că sunt pregătiți să susțină acest demers diplomatic, precum și să mențină sprijinul militar și financiar pentru Ucraina. Totodată, în declarație se menționează că negocierile de pace pot avea loc doar cu participarea Kievului și cu condiția încetării focului.

„Negocieri substanțiale pot avea loc doar în condițiile încetării focului sau reducerii intensității luptelor. Calea spre pace în Ucraina nu poate fi definită fără Ucraina. Rămânem angajați față de principiul inadmisibilității modificării frontierelor internaționale prin forță. Linia actuală de contact trebuie să devină punctul de plecare al negocierilor”, se precizează în comunicatul de presă.

Declarația a fost publicată în numele președintelui Franței, Emmanuel Macron, al prim-ministrului Italiei, Giorgia Meloni, al cancelarului Germaniei, Friedrich Merz, al prim-ministrului Poloniei, Donald Tusk, al prim-ministrului Marii Britanii, Keir Starmer, al președintelui Finlandei, Alexander Stubb, și al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

***

Donald Trump și Vladimir Putin intenționează să se întâlnească în Alaska pe 15 august. Presa a relatat că, anterior, președintele Rusiei a transmis Statelor Unite condițiile pentru încetarea focului în Ucraina. Putin, la ordinul căruia a fost declanșată invazia la scară largă asupra Ucrainei, cere ca aceasta să-și retragă trupele din regiunile Donețk și Lugansk, după care linia frontului va fi înghețată. Conform presei, Putin urmărește să obțină și controlul total asupra regiunilor Zaporojie și Herson. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că ucrainenii nu intenționează „să dăruiască pământul lor” și să ofere Rusiei „premii pentru ceea ce a făcut”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: