AA

Responsabila Amnesty International pentru Ucraina demisionează după un raport criticat de Kiev

Șefa biroului ucrainean al Amnesty International, Oksana Pokalchuk, și-a anunțat plecarea din organizație. Se întâmplă după ce organizația a publicat un raport privind încălcarea legilor războiului de către armata ucraineană și rusă, scrie NM.

„Aceasta este o altă pierdere pe care mi-a adus-o războiul. Slujba preferată, 7 ani de viață, planuri de viitor și ultimele 5 luni – de asemenea, un colac de salvare sub formă de muncă pentru drepturile omului, pentru binele țării mele natale în timpul războiului. Totul s-a izbit de zidul birocrației și de o barieră lingvistică surdă. Dacă nu trăiești într-o țară care a fost invadată și sfâșiată de invadatori, probabil că nu înțelegi cum este să condamni o armată de apărători”, a scris Oksana Pokalchuk.

În apelul său, activista pentru drepturile omului a spus că organizația trebuie să ofere în raport părerea ambelor părți și să țină cont de poziția Ministerului Apărării al Ucrainei.

„După cum am observat, reprezentanții Amnesty International au abordat în cele din urmă Ministerul Apărării cu o solicitare de a răspunde, dar au avut foarte puțin timp să răspundă. Fără să vrea, organizația a creat materiale care sunau ca sprijin pentru narațiunile rusești. Într-un efort de a proteja civilii, acest studiu a devenit un instrument de propagandă rusă”, a spus ea.

Amintim că pe 4 august, Amnesty International a publicat un raport în care acuza trupele ucrainene că își plasează bazele în așezări, școli și spitale, punând în pericol locuitorii locali. Organizația a acuzat trupele ruse că au atacat zonele în care nu există armate ucrainene, folosind arme cu o zonă largă de distrugere.

Ulterior, activiștii pentru drepturile omului au fost acuzați că au încercat să discrediteze Forțele Armate ale Ucrainei și că au ignorat faptul că armata ucraineană poartă un război defensiv. Kievul a criticat raportul organizației, care critică armata ucraineană pentru periclitarea civililor. Potrivit angajaților ucraineni ai organizației, raportul a fost întocmit fără participarea lor și fără a ține cont de opinia lor. Ei au refuzat să o traducă în ucraineană și să o publice pe versiunea lor a site-ului.

Agnes Callamard, secretară generală a Amnesty, a dat asigurări vineri că concluziile raportului se bazează pe „dovezi obținute în cursul unor investigații de mare amploare, supuse acelorași norme riguroase şi procese de verificare ca întreaga activitate a Amnesty International”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Renunțarea la raioane contravine Constituției? Ce spun Guvernul, PAS și un ex-președinte al Curții Constituționale

Intenția Guvernului de a înlocui cele 32 de raioane cu trei regiuni – Nord, Centru și Sud – a provocat critici din partea liderului PSRM, Igor Dodon, care susține că reforma ar contraveni Constituției. În replică, Guvernul și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au precizat pentru NewsMaker că nivelul al doilea al administrației locale va fi păstrat: raioanele vor fi reorganizate în regiuni, cu alte dimensiuni și atribuții. Fostul judecător al Curții Constituționale Alexandru Tănase consideră că, deși Constituția nu obligă Moldova să aibă 32 de raioane, înlocuirea acestora cu regiuni trebuie „fundamentată juridic foarte riguros”.

PSRM critică reforma. PAS nu este de acord cu audierea lui Buzu

Reforma, anunțată de premierul Vasile Tofan și secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, pe 1 octombrie, a fost criticată, în dimineața zilei de 2 octombrie, de liderul PSRM, fostul președinte al țării, Igor Dodon. Parlamentarul a acuzat PAS că vrea să reorganizeze Moldova în „trei regiuni în locul celor 32 de raioane” și să „lichideze satele mici”: „Acest lucru contravine Constituției și principiilor autonomiei locale”, a declarat Dodon.

Tot pe 2 octombrie, la începutul ședinței plenare, deputatul socialist Dorin Pavaloi a propus audierea secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, în legătură cu reforma. Deputatul a invocat articolul 110 din Constituție și a cerut explicații privind respectarea acestuia: „Să răspundă dacă conștientizează că se încalcă articolul 110 din Constituție, unde clar se spune că în Republica Moldova avem sate, orașe, comune și raioane”.  Propunerea nu a fost inclusă pe ordinea de zi, după ce majoritatea PAS nu a susținut-o.

Reforma contravine Constituției? Guvernul și PAS răspund socialiștilor

Articolul 110 din Constituție prevede, într-adevăr, că teritoriul Republicii Moldova este organizat în sate, orașe, raioane şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, în timp ce articolul 113, din legea supremă, reglementează consiliul raional.

Întrebat de NewsMaker dacă implementarea reformei va necesita modificarea Constituției, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a precizat că propunerea „nu contravine articolului 110”, iar „reforma nu desființează nivelul II al administrației publice locale”.

„Ceea ce schimbăm este numărul, dimensiunea și atribuțiile acestor unități. Concret, cele 32 de raioane actuale se reorganizează în trei regiuni – Nord, Centru și Sud – la care se adaugă municipiul Taraclia. Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul, iar UTA Găgăuzia rămâne organizată conform legislației în vigoare. Noile unități vor avea consilii alese direct de cetățeni, la fel ca actualele consilii raionale. Sunt, așadar, unități administrativ-teritoriale de nivelul II, așa cum prevede Constituția. Tocmai pentru că nivelul II este prevăzut în Legea fundamentală, Guvernul a ales să-l transforme, nu să-l elimine”, a explicat Ciorici.

Și președintele Parlamentului, liderul PAS, Igor Grosu, a declarat pentru NewsMaker că reforma păstrează cele trei niveluri de reprezentare: autoritățile centrale, autoritățile raionale – care vor fi înlocuite cu cele regionale – și autoritățile din localități, adică primarii și consiliile locale.

Grosu l-a acuzat pe Dodon că ar încerca „să tulbure apele” și a dat asigurări că guvernarea va continua reforma.

„Îi amintesc domnului deputat, care a fost și președinte de țară, că sunt trei nivele de reprezentare – central, nivelul 2 și nivelul 1. Noi nu schimbăm nimic – chiar dacă eu aș avea o opinie mai personală referitor la nivelul doi – și păstrăm aceleași trei niveluri. (…) E bine ca acest politician să mai citească, din când în când dacă greșește, dacă a uitat, dar dacă intenționat încearcă să tulbure apele, mă grăbesc să-l anunț că asta-i tendința, asta-i direcția și noi o să o facem ireversibilă”, a declarat Grosu.

Poate termenul „raion” din Constituție să împiedice reforma? Opinia expertului

Fostul judecător al Curții Constituționale Alexandru Tănase a analizat, într-o postare pe Facebook, problema folosirii termenului „regiune” în locul celui de „raion”. El a amintit că articolul 110 din Constituție enumeră raioanele printre unitățile administrativ-teritoriale, iar articolul 113 reglementează consiliul raional.

În opinia sa, aceste prevederi trebuie interpretate funcțional, „nu pur tehnologic”. Tănase susține că Constituția stabilește existența unui nivel intermediar al administrației locale, fără să impună un număr de 32 de raioane sau să ridice denumirea de „raion” la „rangul unei valori constituționale în sine”.

Tănase a făcut, totodată, referire la reforma din 1998, când raioanele au fost înlocuite cu județe. Potrivit lui, legea adoptată atunci preciza că noțiunea de „județ” este identică celei de „raion” din articolul 110 și desemnează o unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea.

„Din această perspectivă, cele trei regiuni trebuie privite ca succesoarele funcționale ale actualelor unități de nivelul al doilea. Se schimbă denumirea și dimensiunea lor, nu arhitectura constituțională. Totuși, tocmai pentru că articolele 110 și 113 folosesc expres termenii „raion” și „consiliu raional”, această soluție trebuie fundamentată juridic foarte riguros”, consideră expertul.

***

NewsMaker a analizat cum s-ar putea schimba harta Moldovei în urma reformei anunțate de Guvern, ce se schimbă pentru oameni, cum ar urma să aibă loc alegerile locale din 2027 și ce vulnerabilități comportă reforma administrativ-teritorială prin care se dorește renunțarea la raioane și înlocuirea lor cu trei regiuni – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: