Resursele statului, folosite în perioada electorală? Promo-LEX semnalează abuzuri admise de PAS

Deși campania electorală oficială pentru alegerile parlamentare începe abia pe 29 august, activitățile de promovare cu tentă electorală au demarat mult mai devreme, arată un raport al Misiunii de Observare Promo-LEX. Organizația a identificat cel puțin 40 de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative, majoritatea vizând Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Promo-LEX a semnalat în raport 30 de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative de PAS, implicând angajați publici în timpul orelor de muncă și autorități locale implicate în activități cu tentă electorală. „Miniștrii-candidați PAS au promovat partidul prin deplasări oficiale în teritoriu, afectând echitatea procesului electoral și separarea între partid și stat”, susține organizația.

Observatorii au documentat cel puțin 40 de situații de acest fel, dintre care 30 implică PAS, prin folosirea angajaților publici în timpul orelor de muncă și prin implicarea autorităților locale în activități cu tentă electorală. Promo-LEX atrage atenția că miniștrii-candidați ai PAS au folosit deplasările oficiale în teritoriu pentru a promova partidul, afectând astfel echitatea procesului electoral și principiul separării dintre stat și formațiuni politice.

În raport se menționează, de asemenea, că în perioada monitorizată au fost identificate cel puțin 2.339 de activități de promovare electorală prematură, cele mai multe fiind organizate de Blocul Electoral Patriotic și PAS.

„Situația descrisă sugerează că cheltuielile reale pentru promovare electorală vor depăși semnificativ sumele care urmează a fi declarate de concurenții electorali în următoarele 30 de zile de campanie”, subliniază organizația.

Promo-LEX a semnalat și cazuri de potențială corupere a alegătorilor: două vizând PPDA și câte unul pentru Blocul Electoral Patriotic, Blocul Politic Victorie și PSDE. Totodată, observatorii au raportat implicarea „părților terțe” în campanii de promovare sau denigrare, fără reglementări clare privind cheltuielile.

În ceea ce privește finanțarea campaniei, doar trei dintre cei 21 de candidați independenți și-au constituit grupuri de inițiativă, iar doar Andrei Năstase și-a desemnat trezorier. Acesta a depășit plafonul legal de cheltuieli și a fost obligat să transfere la bugetul de stat 115.577 lei, dintre care o bună parte au fost pentru activitatea de voluntariat a membrilor grupului de inițiativă.

Raportul atrage atenția și asupra fenomenului discursului de ură. În perioada 21 iulie – 19 august au fost documentate 233 de cazuri de discurs de ură, 162 în context electoral, vizând politicieni, femei și persoane LGBT, pe criterii politice, profesionale sau de orientare sexuală, fenomen mai grav decât în 2021.

Discursurile au fost propagate de Igor Dodon, Victoria Furtună și Vasile Costiuc, incluzând instigare la violență, discriminare și amenințări directe, precizează organizația.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

Scriitorii din România și Moldova cer un plan concret pentru Unire după declarațiile președinților Sandu și Dan

Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova solicită autorităților de la București și Chișinău să treacă de la declarații la fapte concrete în privința reunificării, propunând formarea unui grup de experți care să elaboreze un scenariu realist al unirii. Apelul comun vine după declarațiile recente ale președintelor Maia Sandu și Nicușor Dan pe acest subiect.

Declarațiile au fost făcute după ce recent președinta Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru „Le Monde” că unirea Republicii Moldova cu România ar reprezenta rezolvarea integrării europene a țării ca parte a unui singur stat, subliniind că decizia aparține exclusiv cetățenilor moldoveni și că ea personal ar vota pentru reunire. La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a reafirmat că România este pregătită pentru reunificare, invocând votul în unanimitate al Parlamentului român din 2018.

„Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova întâmpină cu bucurie și cu legitimă speranță aceste declarații făcute la cel mai înalt nivel, în perspectiva unui moment care ar putea fi unul istoric”, se arată în comunicat.

Cele două organizații susțin introducerea proiectului unionist pe agenda publică și transformarea lui într-o prioritate națională, transpartinică, a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

„Considerăm că a venit timpul să se treacă de la declarații de intenții la fapte concrete, și anume la elaborarea unui scenariu realist, bine întemeiat din punct de vedere politic, legislativ, financiar, economic, educațional și cultural, al obiectivului de Unire a Republicii Moldova cu România”, se arată în document, semnat de președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, și președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Teo Chiriac.

Potrivit comunicatului, pentru elaborarea acestui scenariu ar fi potrivită formarea unui grup de experți de la București și Chișinău, care să analizeze toate aspectele unificării și să conceapă o strategie de comunicare și promovare a proiectului în cele două state și în dialogul cu partenerii externi.

Cele două organizații au reamintit că scriitorii și intelectualii români au fost mereu implicați în idealul Unirii, de la Unirea de la 1859 și Marea Unire de la 1918, până la lupta pentru păstrarea limbii și culturii române în perioada regimului totalitar sovietic.

***

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: