Justiție

Zeci de percheziții în Moldova: rețele de finanțare ilegală a partidelor apropiate lui Șor, descoperite de oamenii legii

Cristina Stratulat
| 10 septembrie, 2024
12:33

Mai mulți membri ai organizațiilor teritoriale primare ale unor partide politice din țară, afiliate lui Ilan Șor, au primit bani lunar din surse obscure, nedeclarate contabil. Aceștia au fost plătiți pentru activități legate de viitoarele alegeri prezidențiale, cum ar fi participarea la mitinguri, flashmoburi și proteste. Toate acestea au fost descoperite după ce, pe 9 septembrie, au fost efectuate mai multe percheziții de către ofițerii Inspectoratului Național de Investigații, în colaborare cu Procuratura Anticorupție, într-o cauză penală privind finanțarea ilegală a partidelor politice, grupurilor de inițiativă și concurenților electorali, toate realizate în proporții mari. Acuzațiile includ și spălarea banilor de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, conform articolului 181/3 și articolului 243 din Codul Penal.

Anterior, reprezentanților partidelor afiliate lui Ilan Șor li s-au deschis conturi bancare la banca comercială „Promsvyazbank” din Federația Rusă, care se află sub sancțiuni internaționale pentru sprijinul oferit armatei ruse în conflictul din Ucraina. Prin aplicația „PSB”, membrii organizațiilor teritoriale primare ale partidelor politice primeau sume de bani în ruble rusești, care erau ulterior convertite în valută pentru activitatea în favoarea partidelor și corupția electorală în alegeri.

Transferurile de ruble, variind între 10.000 și 155.000 ruble (echivalentul a 1.800 – 27.900 MDL), se efectuează prin platforme financiare interne și internaționale. Activistii primesc doar jumătate din suma transferată prin aplicația PSB, restul fiind reținut de președinții oficiilor teritoriale ca recompensă pentru ajutorul în extragerea banilor.

În cadrul perchezițiilor, oamenii legii au confiscat înscrisuri de mână, telefoane mobile și alte obiecte relevante pentru anchetă.

Investigațiile în această cauză penală continuă.

***
Amintim că în primăvara acestui an, mai exact pe 23 aprilie, oamenii legii au descins cu peste 150 de percheziții, marea majoritate la Aeroportul Internațional Chișinău, după ce au fost informați că mai multe persoane care au participat, inclusiv, la Moscova, la crearea blocului „Victoria”, urmau să aducă în țară, prin contrabandă, mijloace bănești ce depășeau 16 mii unități convenționale, echivalentul a 800 de mii de lei. Banii erau destinați finanțării partidelor politice din Moldova, în interesul „grupului criminal organizat Șor”, a anunțat șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu. Potrivit autorităților de drept, suma totală găsită depășește 20 de milioane de lei. Pentru „serviciile” lor, „curierii” oligarhului fugar Ilan Șor au fost remunerați cu bani. Sumele oscilează între 300 și 500 de euro. Detalii AICI.

Ulterior, oamenii legii au efectuat mai multe percheziții referitor la finanțarea ilegală a partidelor politice de către Ilna Șor. La începutul lunii iulie, Centrul Național Anticorupție (CNA) a publicat o înregistrare audio cu mai multe discuții ale persoanelor afiliate oligarhului Ilan Șor, care au fost reținute în dosarul pentru spălare de bani, finanțarea ilegală a unui partid și falsificarea rapoartelor financiare. Potrivit înregistrării audio, persoanele respective vorbesc despre recrutarea tinerilor și bani trimiși în Republica Moldova de la Moscova. Detalii AICI.

Politicianul fugar Ilan Șor a recunoscut într-un interviu pentru presa din Rusia că finanțează mai multe partide politice din Republica Moldova. Deși nu a oferit un număr exact, Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a menționat că este gata să sprijine financiar toate partidele care își doresc să lupte împotriva partidului de guvernare. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

dosar penal, finanțare ilegala, grup criminal, partide politice, procuratura anticorupție, Șor, top

Știri similare

Politică

Alexandru Munteanu demisionează din funcția de prim-ministru al R. Moldova, după doar opt luni de mandat⚡️⚡️⚡️

Politică

MAE confirmă: Ambasadorul Moldovei în Emiratele Arabe Unite este ruda fostului șef demis al MoldATSA

Viață

Șefa Institutului Național al Justiției, reacție după ce Țîrdea a cerut confirmări sau infirmări că nu vine la serviciu: lucrez până la 16 ore pe zi

Mihaela Conovali
| 3 iulie, 2026
09:30

Șefa Institutului Național al Justiției din Moldova, Ramona Strugariu, fostă eurodeputată din România, susține că dedică între 10 şi 16 ore pe zi funcției sale. Ea a menționat că lucrează inclusiv în weekenduri și în concedii. Strugariu a spus că a activat și de la distanță, însă doar 11 zile cumulat. Precizările au fost făcute după ce deputatul socialist Bogdat Țîrdea a solicitat audierea ministrului Justiției în Parlament pentru a confirma sau infirma informațiile potrivit cărora Strungariu „nu vine practic la serviciu și activează de la distanță”.

Ce a declarat Țîrdea

Pe 2 iulie, în debutul ședinței Parlamentului, deputatul socialist Bogdat Țîrdea a solicitat prezența ministrului Justiției pentru a confirma sau infirma, potrivit parlamentarul, informațiile din presă potrivit cărora Ramona Strugariu „nu vine practic la serviciu și activează de la distanță”. „Funcția ei, de facto, o exercită Olimpia Gribincea, care crează impedimente pentru doamna Strugariu. Olimpia Gribincea este soția lui Vladislav Gribincea, judecător la Curtea Supremă de Justiție”, a comunicat Țîrdea.

„Dumneavoastră ce cereți: divorțul sau audierea? Ca să înțeleg”, a reacționat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Supusă votului, inițiativa de a-l audia pe ministrul Justiției în acest caz nu a întrunit numărul necesar.

Reacție

În replică, Ramona Strugariu a calificat afirmațiile deputatului drept „nedocumentate”. „Am, în acelaşi timp, toată dorința de a comunica cât timp îmi petrec în Institutul Național al Justiției şi pentru Institutul Național al Justiției. Între 10 şi 16 ore pe zi, de cele mai multe ori. Şi în pauza de prânz. Şi după orele de program. Şi în weekenduri. Şi în deplasări. Şi în concedii. (…) Sigur, aleg să fac asta, pentru că mă motivează şi cred profund în ceea ce fac. Nu mă obligă nimeni să dedic acest timp”, a menționat Strugariu pe o rețea de socializare.

În același timp, ea a spus că „există un Cod al muncii, un contract colectiv de muncă şi reguli care guvernează programul de lucru şi care permit inclusiv munca la distanță”. „Eu, personal, am avut parte de acest regim de muncă 11 zile (cumulat, de toate, într-un an şi jumătate de activitate (aproximativ 330 de zile lucrătoare). Pentru aceste zile (la fel ca şi pentru toate celelalte) activitatea mea se poate vedea pe ORE la care a fost expediată corespondență, documente, la care am lucrat la diferite rapoarte sau umăr la umăr cu echipa”, a comunicat Strugariu.

În ceea ce privește relația sa cu Olimpia Gribincea, președintă a Consiliului Institutului Național al Justiției, Strugariu a vorbit despre „o colaborare excelentă”. „Nu am avut vreodată vreun impediment, dimpotrivă. Mă bucur că facem echipă, cu toți membrii Consiliului şi personalul INJ, pentru rezultate care se văd”, a adăugat ea.

„Mă întristează, în egală măsură, că sunt oameni care probabil consideră că nu poate exista devotament pentru Republica Moldova şi pentru o cauză dreaptă, care presupune multă muncă, şi că nu avem altă treabă decât să găsim căi pentru a sta departe. Eu am venit de departe. Şi nu e uşor. Dar aduce multe satisfacții morale munca asta, şi merită tot efortul. În altă ordine de idei, în instituțiile europene şi pe piața muncii din Europa este chiar încurajată munca la distanță. Are multiple beneficii. (…) Trăim în secolul 21 şi într-un spațiu european. Mergem accelerat către Uniunea Europeană. Aş fi putut beneficia mai mult de nişte drepturi garantate prin lege. Dar am ales să fiu prezentă şi aici”, a conchis Ramona Strugariu.

***

Ramona Victoria Strugariu, fostă eurodeputată din România, a fost numită director al Institutului Național al Justiției în februarie 2025, iar în aceeași lună a obținut cetățenia Republicii Moldova.