Justiție

Zeci de percheziții în Moldova: rețele de finanțare ilegală a partidelor apropiate lui Șor, descoperite de oamenii legii

Cristina Stratulat
| 10 septembrie, 2024
12:33

Mai mulți membri ai organizațiilor teritoriale primare ale unor partide politice din țară, afiliate lui Ilan Șor, au primit bani lunar din surse obscure, nedeclarate contabil. Aceștia au fost plătiți pentru activități legate de viitoarele alegeri prezidențiale, cum ar fi participarea la mitinguri, flashmoburi și proteste. Toate acestea au fost descoperite după ce, pe 9 septembrie, au fost efectuate mai multe percheziții de către ofițerii Inspectoratului Național de Investigații, în colaborare cu Procuratura Anticorupție, într-o cauză penală privind finanțarea ilegală a partidelor politice, grupurilor de inițiativă și concurenților electorali, toate realizate în proporții mari. Acuzațiile includ și spălarea banilor de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, conform articolului 181/3 și articolului 243 din Codul Penal.

Anterior, reprezentanților partidelor afiliate lui Ilan Șor li s-au deschis conturi bancare la banca comercială „Promsvyazbank” din Federația Rusă, care se află sub sancțiuni internaționale pentru sprijinul oferit armatei ruse în conflictul din Ucraina. Prin aplicația „PSB”, membrii organizațiilor teritoriale primare ale partidelor politice primeau sume de bani în ruble rusești, care erau ulterior convertite în valută pentru activitatea în favoarea partidelor și corupția electorală în alegeri.

Transferurile de ruble, variind între 10.000 și 155.000 ruble (echivalentul a 1.800 – 27.900 MDL), se efectuează prin platforme financiare interne și internaționale. Activistii primesc doar jumătate din suma transferată prin aplicația PSB, restul fiind reținut de președinții oficiilor teritoriale ca recompensă pentru ajutorul în extragerea banilor.

În cadrul perchezițiilor, oamenii legii au confiscat înscrisuri de mână, telefoane mobile și alte obiecte relevante pentru anchetă.

Investigațiile în această cauză penală continuă.

***
Amintim că în primăvara acestui an, mai exact pe 23 aprilie, oamenii legii au descins cu peste 150 de percheziții, marea majoritate la Aeroportul Internațional Chișinău, după ce au fost informați că mai multe persoane care au participat, inclusiv, la Moscova, la crearea blocului „Victoria”, urmau să aducă în țară, prin contrabandă, mijloace bănești ce depășeau 16 mii unități convenționale, echivalentul a 800 de mii de lei. Banii erau destinați finanțării partidelor politice din Moldova, în interesul „grupului criminal organizat Șor”, a anunțat șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu. Potrivit autorităților de drept, suma totală găsită depășește 20 de milioane de lei. Pentru „serviciile” lor, „curierii” oligarhului fugar Ilan Șor au fost remunerați cu bani. Sumele oscilează între 300 și 500 de euro. Detalii AICI.

Ulterior, oamenii legii au efectuat mai multe percheziții referitor la finanțarea ilegală a partidelor politice de către Ilna Șor. La începutul lunii iulie, Centrul Național Anticorupție (CNA) a publicat o înregistrare audio cu mai multe discuții ale persoanelor afiliate oligarhului Ilan Șor, care au fost reținute în dosarul pentru spălare de bani, finanțarea ilegală a unui partid și falsificarea rapoartelor financiare. Potrivit înregistrării audio, persoanele respective vorbesc despre recrutarea tinerilor și bani trimiși în Republica Moldova de la Moscova. Detalii AICI.

Politicianul fugar Ilan Șor a recunoscut într-un interviu pentru presa din Rusia că finanțează mai multe partide politice din Republica Moldova. Deși nu a oferit un număr exact, Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a menționat că este gata să sprijine financiar toate partidele care își doresc să lupte împotriva partidului de guvernare. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

dosar penal, finanțare ilegala, grup criminal, partide politice, procuratura anticorupție, Șor, top

Știri similare

Politică

Igor Grosu: Republica Moldova vrea să producă drone pentru uz intern, nu pentru export

Politică

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Politică

„Până la urmă, e decizia cetățenilor”. Maia Sandu, o nouă declarație despre unirea R. Moldova cu România

Ana-Maria Dolghii
| 10 octombrie, 2026
15:41

Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România rămâne „pe agenda de discuții”, însă a subliniat că o eventuală decizie în acest sens aparține cetățenilor. Șefa statului a precizat că, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților de la Chișinău este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deziderat susținut de majoritatea populației țării. Afirmațiile au fost făcute pe 9 octombrie, în cadrul unui interviu acordat portalului Calea Europeană, în marja Moldova Security Forum.

„Discuțiile despre unire nu sunt noi pentru Republica Moldova și pentru România. În momentul obținerii independenței și chiar înainte de obținerea independenței, la noi s-a discutat despre unire. În alte capitale și în alte țări se cunoaște mai puțin, se cunoaște insuficient istoria noastră și, evident, pentru unii, această afirmație a fost una surprinzătoare. Dar diferite state sau diferiți oameni reacționează diferit. Sunt politicieni și lideri care spun că, într-adevăr, Republica Moldova ar fi într-o siguranță mai mare ca parte a României și sunt lideri care spun că asta ar putea să creeze tot felul de probleme. Până la urmă, e decizia cetățenilor. Nu pot eu să decid asupra unui asemenea proiect major pentru Republica Moldova, iar Constituția noastră scrie că o asemenea decizie poate fi luată doar de majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale. Deci vorbim despre un număr mare de oameni. E un subiect care a fost pe agenda de discuții și care rămâne pe agendă”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a subliniat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților, care depun eforturi pentru a pregăti țara în vederea semnării tratatului de aderare în 2028.

„Noi muncim mult (…) și am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. (…) Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole”, a spus ea.

Amintim că, pe 9 octombrie, tot în marja Moldova Security Forum, Maia Sandu a făcut o altă declarație despre unirea Republicii Moldova cu România. Președinta a afirmat că reunificarea celor două maluri ale Prutului ar aduce „mai multă securitate” Republicii Moldova. „Dar această decizie aparține majorității cetățenilor Republicii Moldova. E o decizie mare care poate fi luată doar de un număr mare al cetățenilor noștri”, a adăugat ea.

***

De la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, afirmând inclusiv că ar susține această idee în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în luna mai, la Strasbourg, șefa statului a sugerat că autoritățile de la Chișinău ar putea lua în considerare reunificarea drept o alternativă pentru aderarea la UE, în cazul în care procesul de integrare europeană ar stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin în prezent unirea cu România. În România, nivelul de sprijin este considerabil mai ridicat: aproximativ 72% dintre cetățeni susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.