privesc.eu

Rezultatele sondajului privind calitatea politicilor anticorupţie şi climatul de lucru în autorităţile publice centrale

În pofida instruirilor anticorupţie, nivelul de cunoaştere a cadrului legal lasă mult de dorit. Totodată, doar jumătate din respondenţi înţeleg corect că funcţionarii publici, ca orice alte persoane, pot avea interese personale. Respondenţii nu înţeleg suficient noţiuni importante pentru identificarea şi declararea conflictelor de interese și nu ştiu care este răspunderea pentru încălcarea legislaţiei. Sunt doar o parte din concluziile unui sondaj realizat de Transparency International Moldova și prezentat astăzi, 9 decembrie. 

Sondajul a fost realizat în 13 autorităţi publice centrale şi entităţile din subordinea acestora cu risc sporit de corupţie. Scopul sondajului este de a analiza percepţia internă a funcţionarilor privind climatul de activitate în aceste instituţii şi calitatea politicilor anticorupţie aplicate, a identifica eventuale probleme legate de aplicarea acestora şi formula propuneri de îmbunătăţire a situaţiei.

Potrivit sursei citate, doar 52% din respondenţi înţeleg corect că un funcţionar public, ca orice altă persoană, are interese personale. Este doar important ca aceste interese să nu influenţeze îndeplinirea obligaţiilor şi atribuţiilor de serviciu.

Circa 88,5 la sută din respondenţi recunosc corect faptul că un funcţionar nu are dreptul de a lua decizii în situaţie de conflict de interese. În profilul instituţiilor cel mai bine în acest sens s-au manifestat Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Cea mai mare parte a respondenţilor (în medie, 91% din respondenţi) consideră inacceptabile utilizarea informaţiei de serviciu în interese personale sau constrângerea subalternilor să participe la evenimente electorale, se anunță în rezultatele sondajului. În cazul exemplelor ce ţin de angajarea unei rude în subordine sau de încălcare a restricţiilor de postangajare, aceştia sunt mult mai toleranţi – respectiv, 44% şi 30% le consideră acceptabile.

În medie, 24,6% din respondenţi consideră că în instituţia în care activează există corupţie, 27,2% susțin că nu există corupție şi aproape jumătate, 48,2 s-au eschivat de a răspunde la întrebare. Printre cei care au răspuns pozitiv la această întrebare, cea mai multă corupţie este percepută de colaboratorii Serviciului Vamal (48%), Poliția de Frontieră (45,8%) și Ministerul Afacerilor Interne (29,3%).

Sondajul s-a desfăşurat în octombrie 2019, în cadrul lui au fost intervievate 643 de persoane, respondenţii fiind selectaţi aleator din listele personalului cu respectarea structurii de state oferite de responsabilii serviciilor resurse umane.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Radu Musteața a venit cu o reacție publică, după ce PSDE a publicat cererea de aderare la PDM,  datată din 2017. Fostul ministru al Agriculturii, care a demisionat pe 24 iulie, la după doar două zile de la învestirea Guvernului, își cere scuze și recunoaște că nu a spus „întregul adevăr” despre relația sa cu formațiunea condusă în trecut de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.

„Îmi cer scuze că adevărul despre prezența mea de câteva luni la ședințele PD nu a ieșit din vorbele mele, ci din altă parte. Știu că orice justificare nu va repara faptul că nu am avut curaj să spun întregul adevăr. După PLDM am fost prezent la câteva ședințe organizate de Nae Simion Pleșca și, la insistențele sale, am semnat și eu acea cerere de partid, în rând cu sute de funcționari. Sincer să fiu, nici nu țin minte precis dacă am semnat cerere de aderare la una din ședințe, dar știu că nu mai contează acum și că ar fi trebuit să spun clar din start că a existat o interacțiune cu PD la acea vreme, chiar dacă nesemnificativă”, a scris Musteața pe rețele.

Fostul ministru al Agriculturii susține că după 2018 nu a mai avut „nicio legătură cu PD”, iar după căderea Guvernului Sandu, „peste câteva luni”, a fost „dezamăgit” și a plecat din ANSA.

„Nu sunt mândru de acel episod de câteva luni din viața mea. Am vrut să șterg din istoria mea acele evenimente. Intenția nu a fost să mint oamenii. Tocmai de aceea, am și decis să-mi depun demisia din funcția de ministru – reau să fiu corect și responsabil față de toată echipa. Și sper ca toată munca mea, acțiunile mele de luptă cu persoane corupte să nu fie șterse cu buretele de această greșeală stupidă pe care am comis-o”, a mai scris Musteața.

Amintim că numele lui Radu Musteața a fost implicat într-un scandal după ce, pe 21 iulie, președintele interimar al partidului „Mișcarea Respect Moldova”, Veaceslav Burlac, a publicat un mesaj însoțit de fotografii despre care susține că îl surprind pe actualul ministru al Agriculturii alături de foști membri ai PDM. Solicitat de NewsMaker, Musteața a respins atunci acuzațiile, pe care le-a calificat drept „denigrări” și „falsuri”. Ulterior, într-o emisiune la Jurnal TV, Musteața a declarat că își va da demisia dacă se va demonstra că a fost membru al PDM.

Deși, pe 23 iulie, acesta a negat în repetate rânduri că ar fi avut legături cu fostul Partid Democrat, în aceeași zi secretarul general al PSDE, Iurie Cazacu, a declarat pentru TVR Moldova că Musteața ar fi făcut parte din organizația teritorială Ciocana a PDM în perioada 2017–2018 și ar fi condus o organizație primară a partidului.

În dimineața zilei de 24 iulie, la doar două zile de la învestirea Guvernului Tofan, premierul Vasile Tofan a anunțat că Radu Musteața și-a depus demisia din funcția de ministru al Agriculturii. La rândul său, Musteața a declarat că Executivul are în față reforme importante și că, „pentru a păstra încrederea”, a considerat că depunerea mandatului este „un gest de responsabilitate”.

La câteva ore distanță, Vasile Bumacov, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE) – formațiunea succesoare a PDM – a prezentat o cerere de aderare la PDM despre care susținea că a fost semnată de Radu Musteața, în 2017. Politicianul susținea că documentul demonstrează că Musteața ar fi mințit atunci când a negat că ar fi avut legături cu PDM și că demisia acestuia este justificată.

În aceeași zi, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care ia act de demisia lui Radu Musteața din funcția de ministru al Agriculturii, din 24 iulie.


Radu Musteața a preluat conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare după ce a condus Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), unde a activat timp de mai mulți ani și a ocupat mai multe funcții de conducere. Guvernul condus de Vasile Tofan a fost învestit de Parlament pe 22 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: