Planifici o vacanță, city-break sau o deplasare peste hotare? Sfârșitul lui 2023 vine cu o veste minunată pentru tine! Oriunde ai pleca în Uniunea Europeană sau în țările Spațiului Economic European (SEE), cu Abonament Next de la Moldcell ai condiții super avantajoase la serviciul Roaming. Noile oportunități sunt posibile în baza Declaraţiei comune semnată cu UE, privind micșorarea tarifelor.
Vacanțele sau călătoriile în interes de serviciu acum devin și mai accesibile cu noile posibilități Roaming:
Internet din plin + BONUS
Fie că faci conectare nouă, te portezi sau migrezi la Abonament Moldcell, ai încă un super motiv să alegi Abonament Next 200 și 290, pentru că beneficiezi acum de până la 10 GB trafic Internet în Roaming UE/SEE + bonus generos de 3 GB lunar, timp de 3 luni.
Apeluri naționale disponibile 1:1 în Roaming
Cu noile tarife, știi ce se întâmplă acasă și comunici cu cei dragi de parcă nici nu ai fi plecat. Ai apeluri la tarif special: 1 minut în Roaming = 1 minut național, din contul minutelor incluse în Abonament.
În plus, de tarife reduse și pachete avantajoase în Roaming în Europa beneficiază și utilizatorii altor abonamente Moldcell. Oferta în Roaming intră în vigoare din 21 decembrie 2023.
Acordul de liberalizare a Roamingului privind micșorarea tarifelor de Roaming între operatorii din Republica Moldova şi UE a fost semnat în primăvara anului 2023 și reprezintă un pas important în a oferi abonaților Moldcell oportunitatea de a rămâne conectați și de a se bucura de comunicare transfrontalieră eficientă.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj de mulțumire jurnaliștilor din Republica Moldova. Mesajul a fost adresat celor „care, prin eforturile lor, au contribuit la consolidarea rezilienței și la apărarea democrației, în condițiile unor atacuri fără precedent asupra dreptului Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul”.
„O democrație poate dăinui doar dacă există jurnaliști curajoși, corecți și dedicați. Cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei, le mulțumesc tuturor profesioniștilor din mass-media din țara noastră care, prin eforturile lor, au contribuit la consolidarea rezilienței și la apărarea democrației, în condițiile unor atacuri fără precedent asupra dreptului Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul”, a comunicat Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.
Potrivit șefei statului, „este îmbucurător că seriozitatea presei noastre se reflectă în evoluția din Indexul Libertății Presei al organizației „Reporteri fără Frontiere” (RSF), unde țara noastră a urcat în acest an cu patru poziții, până pe locul 31”. „Am obținut astfel cel mai bun scor dintre statele candidate pentru aderare la Uniunea Europeană și suntem singura țară din regiune încadrată la categoria „satisfăcător”. Mai avem însă mult de lucru, mai ales în contracararea instrumentelor tot mai sofisticate de răspândire a falsurilor și dezinformării, menite să manipuleze opinia publică”, a adăugat președinta.
Maia Sandu a mai declarat că „libertatea de exprimare nu poate fi echivalată cu libertatea de a răspândi minciuni, iar protejarea adevărului rămâne o responsabilitate a întregii societăți”. „Pentru a ne apăra valorile, este esențial să construim o colaborare solidă între presă, instituții și cetățeni — pe bază de încredere, respect reciproc și a unui angajament fără echivoc pentru democrație și binele comun”, a conchis șefa statului.
***
Amintim că Republica Moldova a urcat cu patru poziții în Indexul mondial al libertății presei pentru anul 2026, publicat pe 30 aprilie de organizația Reporteri fără Frontiere. Astfel, dacă în 2025 țara noastră se afla pe locul 35, în 2026 a ajuns pe locul 31. Totodată, situația privind libertatea presei în Republica Moldova este catalogată drept „satisfăcătoare”. Clasamentul este condus de Norvegia, urmată de Olanda, Estonia, Danemarca și Suedia. România se află pe locul 49, iar Ucraina pe locul 55.
Judocanul moldovean Victor Sterpu, angajat al Inspectoratului General de Carabinieri, a obținut medalia de bronz la Grand Slam-ul de la Dushanbe, Tadjikistan. Potrivit Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale, aceasta este prima medalie obținută de Republica Moldova în acest an la un turneu de Grand Slam.
Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne a precizat că Victor Sterpu a obținut medalia de bronz la categoria -81 kg.
Comitetul Național Olimpic și Sportiv a declarat că Victor Sterpu a obținut trei victorii în categoria de greutate 81 kg, în fața lui Arsen Anarbekov (Kîrgîstan), Joshue de Lange (Țările de Jos) și Askar Narkulov (Kazahstan), fiind învins în semifinale de austriacul Bernd Fasching. Potrivit Comitetului, în aceiași categorie de greutate, judocanul moldovean Petru Pelivan a cedat în recalificări în fața kazahului Askar Narkulov. „În cazul unei victorii, Petru Pelivan s-ar fi duelat în meciul pentru medalia de bronz cu Victor Sterpu”, a precizat Comitetul.
Potrivit Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale, Victor Sterpu a adus astfel prima medalie a Republicii Moldova din acest an într-un turneu de Grand Slam.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că nu regretă decizia de a-l schimba pe fostul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan, în cadrul operațiunii prin care au fost aduși acasă doi ofițeri ai SIS, reținuți anterior în Rusia. Potrivit șefei statului, aceștia sunt „doi cetățeni loiali Republicii Moldova”. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Jurnal Politic”, un nou format video publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale. Menționăm că, în urma schimbului de deținuți, Moldova i-a readus acasă pe cei doi ofițeri SIS. În schimb, au fost predați Alexandru Balan și Nina Popova.
În cadrul interviului, Maia Sandu s-a referit la operațiunea internațională, care a implicat, inclusiv, aducerea în Republica Moldova a celor doi ofițeri SIS, reținuți anterior în Rusia. „A fost un stres mare, pentru că este vorba de viața unor oameni nevinovați. (…) Am răsuflat ușurat atunci când am primit informație despre faptul că cetățenii noștri au intrat pe teritoriul Poloniei. Mă bucur că această operațiune a reușit. A fost o operațiune complicată. (…) S-a lucrat mult, au existat multe riscuri”, a comunicat șefa statului.
Solicitată să comenteze unele reacții din societate potrivit cărora, în cadrul schimbului de deținuți, nu ar fi trebuit eliberat fostul adjunct al SIS, pe motiv că acesta a avut acces la informații privind securitatea Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat: „Atunci când se pune la îndoială necesitatea de a oferi un fost angajat al SIS-ului pe motiv că acesta deține informații, eu vreau să vă spun că această persoană a avut până acum foarte mult timp ca să „vândă” informații despre Republica Moldova, din păcate. (…) În ultimii ani s-a lucrat foarte mult pentru ca instituțiile statului și Serviciul de Informații și Securitate să se curățe de persoane care nu sunt loiale statului. (…) Nu regret decizia de a-l schimba pe acest om pe doi cetățeni loiali ai Republicii Moldova”.
Pe 28 aprilie 2026, la frontiera belaruso-polonă Pererov-Beloveja a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova.
În urma schimbului de deținuți, Moldova a readus acasă doi ofițeri ai SIS, arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere. De asemenea, Republica Moldova a predat-o Rusiei pe Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse.
Presa internațională a scris că negocierile pentru organizarea schimbului au durat mai mult de jumătate de an. Inițial, acestea s-au desfășurat în format bilateral, între KGB-ul Belarusului și serviciile de informații ale Poloniei. Ulterior, la discuții s-au alăturat serviciile speciale, diplomații și conducerea a șapte state, inclusiv România, Ucraina și Statele Unite. Principalul coordonator și mediator al acordului au fost Statele Unite.
Pe 29 aprilie, Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Balan nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea R. Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă de când a fost demis din funcție. Detalii AICI.
Grațierea și eliberarea fostului director adjunct al SIS, Alexandru Balan, au stârnit reacții în mediul online. Unii au calificat schimbul de deținuți, pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan, drept o „operațiune istorică” și au mulțumit inclusiv conducerii țării, în timp ce alții au spus că aceasta ridică semne de întrebare și „este o provocare de securitate”. Sunt și din cei care au cerut explicații, dar și aducerea în țară a altor persoane. NM a făcut AICI o sinteză a reacțiilor.
Ministerul Afacerilor Externe a emis o atenționare pentru cetățenii Republicii Moldova aflați în Regatul Unit, după ce nivelul de amenințare teroristă a fost ridicat la nivelul 4 — sever, ceea ce indică o probabilitate ridicată a producerii unui atac.
Nivelul de alertă a fost majorat în urma unui atac recent produs în Golders Green, în nordul Londrei. Autoritățile britanice estimează că riscul unor noi atentate rămâne ridicat și recomandă prudență sporită în locurile publice aglomerate, în special în gări, aeroporturi și în apropierea instituțiilor de învățământ sau a lăcașelor de cult.
Cetățenii moldoveni aflați în Regatul Unit care necesită asistență consulară în situații de urgență pot contacta misiunea diplomatică la numărul de telefon +44 (0) 7895805306.
Informații suplimentare sunt disponibile pe pagina Ministerului Afacerilor Externe, la rubrica Alerte de călătorie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis pe 2 mai, excluderea lui Victor Perțu, candidatul Partidului Politic „Democrația Acasă”, din alegerile locale noi pentru funcția de primar al municipiului Orhei, programate pe 17 mai 2026. Decizia a fost luată după ce CEC a constatat că acesta a avut legături directe cu Partidul „Șor”, declarat neconstituțional, și că a continuat să susțină formațiuni suspectate a fi succesoarele acestuia. Mai mult, analiza listei de voluntari ai campaniei și suprapunerea de personal între partide au indicat existența unui bloc electoral camuflat între „Democrația Acasă” și „Șor”.
Hotărârea a fost adoptată cu 6 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, la contestația depusă de Sergiu Stanciu, contracandidatul său din partea PAS.
„Urmare a examinării tuturor materialelor pe acest caz, Comisia Electorală Centrală a constatat implicarea activă a domnului Victor Perțu în cadrul activităților desfășurate de Partidul Politic „Șor”, declarat ulterior neconstituțional. De asemenea, Comisia a constatat că activitatea de susținere a formațiunii politice a continuat și după ce aceasta a fost declarată neconstituțională, inclusiv a partidelor politice care sunt suspectate că ar fi succesoare ale formațiunii date”, potrivit CEC.
Ce au arătat probele
Un material video depus de contestatar a jucat un rol-cheie: elementele de fundal și discursul candidatului au fost considerate de CEC dovezi materiale ale afilierii cu partidul interzis. De asemenea, analiza listei de voluntari pentru a doua săptămână de campanie a „Democrației Acasă” a scos la iveală persoane cu legături politice cu formațiunile din blocul „VICTORIE – ПОБЕДА”.
Traseismul politic al lui Perțu și suprapunerea resurselor umane între cele două formațiuni au condus CEC la concluzia că între „Democrația Acasă” și „Șor” a existat un bloc electoral camuflat — o construcție prin care un partid interzis ar fi încercat să participe indirect la alegeri.
CEC a anulat hotărârea Consiliului electoral de circumscripție municipală Orhei prin care Perțu fusese înregistrat ca și candidat. Astfel, acesta nu va putea participa la alegerile locale noi programate pe 17 mai 2026.
Costiuc: „Uzurparea puterii în stat”
Decizia CEC nu a rămas fără răspuns. Chiar din Orhei, de la o întâlnire electorală cu susținătorii lui Victor Perțu, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a calificat hotărârea drept un act politic, nu juridic.
Costiuc a acuzat că decizia a fost „gândită în laboratoarele PAS și trimisă de la Chișinău la Orhei”. El a subliniat că Victor Perțu fusese deja înregistrat oficial pe 17 aprilie, iar contestația depusă anterior la nivel local fusese respinsă tocmai pentru că nu s-au găsit încălcări.
„Toată Comisia Electorală Centrală a făcut trimitere la un video făcut ieri dintr-un parc”, a spus el ironic, sugerând că o înregistrare dintr-un spațiu public a stat la baza unei decizii care elimină un candidat din cursă.
În opinia sa, în absența unei interdicții din partea unei instanțe judecătorești sau a unui act emis de SIS, anularea înregistrării lui Perțu echivalează cu „uzurparea puterii de stat și călcarea în picioare a Constituției”.
„Candidatul Victor Perțu era primar din primul tur. Noi în câteva luni de zile o să fim a doua forță politică. Iar până în iarnă o să vă dăm jos din arcul de guvernare”, a promis liderul partidului în fața susținătorilor adunați în Orhei.
Cât privește pașii următori, Costiuc a anunțat că formațiunea va contesta decizia la Curtea de Apel, în termenul prevăzut de lege, și că nu exclude recursul la instanțe internaționale.
NewsMaker a solicitat o reacție de la PAS, însă la momentul publicării materialului nu a primit un răspuns.
Cine este Victor Perțu?
Victor Perțu este în prezent director general al S.A. „Regia Apă-Canal Orhei”, însă trecutul său politic îl plasează direct în orbita fostului Partid „Șor”. Potrivit Ziarului de Gardă, în perioada 2015–2022 acesta a fost strâns legat de rețeaua politică a lui Ilan Șor, apărând frecvent alături de figuri-cheie ale partidului, precum Marina Tauber, Alexei Lungu și Tatiana Cociu.
Perțu a candidat de mai multe ori pe listele „Șor”: în 2019 la alegerile parlamentare uninominale în circumscripția Hâncești, tot în 2019 la funcția de primar al satului Peresecina — unde a obținut 29,80% din voturi — și în 2021 din nou pe listele partidului la parlamentare, fără să obțină un mandat.
În 2022, a fost numit vicepreședinte al raionului Orhei. În această calitate, a fost unul dintre liderii protestelor organizate de „Șor” în toamna acelui an. Pe 30 octombrie 2022 a fost reținut de Poliție alături de alți membri ai conducerii raionului, în contextul unei cauze penale ce viza pregătirea dezordinilor în masă. Tot atunci, el și o colegă au fost audiați de CNA după ce conducerea raionului decisese să mențină școlile deschise în timpul pandemiei, ignorând ordinul autorităților centrale.
Chiar și după ce Partidul „Șor” a fost declarat neconstituțional, numele lui Perțu a continuat să apară în contexte politice sensibile. Organizația „Promo-Lex” l-a menționat într-un raport privind cazurile de agitație electorală, după ce acesta participase, pe 26 septembrie 2024, la o întrunire a Blocului „Victorie” — în calitate de director al „Regiei Apă-Canal Orhei”.
Un alt dosar îl vizează tot în această funcție: inspectorii de mediu suspectează că Stația de Epurare administrată de instituția pe care o conduce ar fi sursa unei poluări a râului Răut. Perțu respinge acuzațiile.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
